EXCLUSIV PUTEREA.RO Agenția Medicamentului | Medicamentele anticancer cu efect zero, păstrate la compensate

Verdictul oncologilor europeni…

Studiile prin care eficiența celor șase medicamente a fost testată clinic, alături de a altor 71 de medicamente folosite în tratarea cancerului, au durat doi ani, fiind realizate de unii dintre cei mai reputați medici oncologi din lume. Rezultatul studiilor a fost recent publicat de Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO) – cea mai importantă autoritate din domeniu pe plan european.

Cele șase medicamente cu efect nul sau aproape nul, dar compensate de CNAS, sunt Tarceva (cost integral compensat 6.910 lei cutia cu 30 de comprimate), Avastin, Paclitaxel, Interferon, Carboplatin și Gemcitabin – cu precizarea că, unele dintre acestea se folosesc în combinații de medicamente.

Conform lui Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu 7-8 ani în urmă, la realizarea Programului Național de Cancer, s-a ținut cont de ghidurile terapeutice realizate și recomandate de ESMO.

Ca atare, logic ar fi ca cele mai recente studii ESMO să fie luate în calcul la actualizarea listei medicamentelor compensate, pentru ca statul să nu continue să subvenționeze medicamente al căror efect terapeutic este contestat de medici practicieni după ani de observații clinice, nu în urma unor teste de laborator.

… și răspunsul autorităților române

Cum, însă, logica arareori este în consonanță cu acțiunile guvernanților, nici de data aceasta cei care au puterea de decizie nu se dezmint.

La întrebarea PUTEREA dacă se va analiza oportunitatea înlocuirii din lista medicamentelor compensate a celor șase medicamente anticancer din lista „neagră” a ESMO, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) ne-a indicat să ne adresăm Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDM).

ANMDM susține, însă, că nu poate înlocui medicamentele placebo în baza studiilor și recomandărilor ESMO, fiindcă trebuie să se raporteze la Ordinul ministrului Sănătății nr. 861 din 23 iulie 2014, care stabilește alte criterii pentru delistarea sau listarea unor medicamente compensate.

Ordinul la care face referire ANMDM este redactat tot de specialiști din ANMDM și CNAS, Ministerul Sănătății având doar rolul de a aviza propunerile celor două autorități pe care le coordonează.

Așadar, răspunderea este pasată dintr-o parte în cealaltă, ceea ce ridică serioase suspiciuni în privința bunei credințe a celor implicați în selectarea medicamentelor plătite din banii contribuabililor.

Iată, în încheiere, răspunsul integral primit de la dna Anca Crupariu, șeful departamentului Politici și Strategii din ANMDM:

„În momentul de faţă, ANMDM îşi desfăşoară activitatea de evaluare a documentaţiei în vederea includerii/neincluderii sau excluderii medicamentelor în/din Lista de medicamente compensate şi gratuite în baza legislaţiei în vigoare reprezentată de:

Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 861 din 23 iulie 2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, publicat în MONITORUL OFICIAL al României, Partea I, nr. 557 din 28 iulie 2014, modificat şi completat prin OMS 387/ 31.03.2015, modificat şi completat prin Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 387 din 31 martie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL al României, Partea I, nr. 224 din 2 aprilie 2015 (http://www.anm.ro/anmdm/med_legislatie_ordine.html ).

Conform OMS 861/2014, evaluarea se face pe baza unui punctaj prin care, practic, se realizează o aliniere la rezultatul evaluării unor autorităţi de prestigiu în domeniul evaluării tehnologiilor medicale:

– Haute Autorite de Sante (HAS), instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale în Franţa;

– Institut fur Qualitat und Wirtschaftlichkeit im Gesundheitswesen (IQWIG ), instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale în Germania;

– der Gemeinsame Bundesausschuss (G-BA), instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale în Germania;

– National Institute of Health and Care Excellence (NICE), instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale în Anglia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor;

– Scottish Medicines Consortium (SMC) – instituţia care realizează evaluarea tehnologiilor medicale în Scoţia”.

sursa: puterea.ro