victor-ponta-iepurica2-610x300-610x300După ce trei instanţe din România – Curtea de Apel Cluj, o dată şi Curtea de Apel Bucureşti, de două ori – au decis că Guvernul Ponta a încălcat legea refuzând să organizeze alegeri parţiale în cazul posturilor de primar, şef de Consiliu Judeţean şi de parlamentar vacante, printr-o ordonanţă de urgenţă, adoptată miercuri, executivul încearcă să repare consecinţele acestor decizii. Mai exact, situaţiile în care instituţiile publice sunt blocate, salariile nu se plătesc, nu se pot stabili taxele locale sau alte plăţi din cauză că nu mai există drept de semnătură, posturile celor responsabili fiind vacante încă prin refuzul de se organiza alegeri. Dacă decizia Guvernului ar putea fi interpretată ca benefică, în fond soluţia găsită creează o altă anomalie. Mai exact, prefecţii, cei care sunt numiţi politic dintre apropiaţii puterii, sunt cei care vor avea puterea de decizie. „A venit cu o ordonanţă de urgenţă prin care îl face înapoi pe prefect padişah. Adică, domnul prefect este cel care stabileşte cine este ordonatorul de credite, modul în care se fac plăţile, şi nu cei aleşi”, a reacţionat copreşedintele PNL, Vasile Blaga.

Într-o mega-ordonanţă adoptată miercuri, care aduce modificări la nu mai puţin de 11 acte normative, Guvernul Ponta încearcă să „şteargă urmele” deciziei ilegale de a nu organiza alegeri parţiale în cazul localităţilor în care primarii şi-au pierdut mandatul, consiliile locale au fost dizolvate, sau în cazul în care posturile de preşedinte de Consiliu Judeţean a rămas vacant.

În situaţiile  prevăzute de ordonanţă este vorba despre imposibilitatea de a se aproba bugetul local sau rectificări ale bugetului local, imposibilitatea de a stabili în termenul legal (până la 10 noiembrie 2015) nivelul impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2016, imposibilitatea emiterii autorizaţiilor de construcţie şi imposibilitatea acordării unor drepturi sociale respectiv de asistenţă socială, protecţia copilului, ajutoare pentru încălzire, venit minim garantat.

Soluţia găsită de Guvern a fost să-i dea atribuţii sporite prefectului în sensul că acesta va decide cine este persoana care va fi ordonatorul de credite. Deşi potrivit legii prefecţii sunt înalţi funcţionari publici, în realitate aceştia sunt apropiaţi ai puterii.

Astfel, ordonanţa prevede ca:

– drepturile de asistenţă socială (alocaţie, măsuri de protecţie socială, ajutoare pentru încălzire acordate persoanelor cu venituri mici, etc) vor putea fi aprobate de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau de persoana numită de prefect în acest sens, în situaţia în care primarul nu îşi poate exercita atribuţiile;

– în situaţia majorării/diminuării bugetului local cu sume de la bugetul de stat, prin hotărâre de Guvern – posibilitatea ca prefectul să desemneze o persoană care să preia calitatea de ordonator principal de credite şi care să aibă dreptul de a rectifica bugetul local prin aprobarea unei decizii, cu avizul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice

– referitor la nivelul impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2016 – posibilitatea aprobării lor prin dispoziţie a primarului, în cazul în care consiliul local este dizolvat, sau – dacă nici primarul nu-şi poate exercita atribuţiile – prin decizie aprobată de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale (sau de către persoana desemnată de prefect să preia calitatea de ordonator principal de credite), cu avizul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice;

– emiterea autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul prealabil al secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de către prefect, pentru lucările care se execută la imobile situate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale unde primarul nu îşi poate exercita atribuţiile.

Blaga: „Prefectul e făcut padişah”

Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, l-a acuzat pe premierul Victor Ponta că îngrădeşte dreptul românilor de a-şi alege primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene acolo unde aceştia au fost demişi, prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care „îl face înapoi pe prefect padişah”.

Liderul liberal liberal a susţinut că Ponta le conferă prefecţilor toate atribuţiile pe care le deţineau primarii sau preşedinţii de consilii judeţene unde aceştia nu mai sunt pe funcţii.

„S-a ajuns în situaţii absolut incredibile în România, în care există anumite localităţi, unele dintre ele municipii importante, în care nu avem nici primar, nici consiliu local, nici secretar. În consecinţă, nu mai are nici cine semna statele de plată pentru salarizarea oamenilor. Şi atunci, a venit cu o ordonanţă de urgenţă prin care îl face înapoi pe prefect padişah. Adică, domnul prefect este cel care stabileşte cine este ordonatorul de credite, modul în care se fac plăţile, şi nu cei aleşi. Întrebăm şi noi: ce legătură are asta cu democraţia anului 2015? Nu putem să-i cerem nimic acestui om (n.r. – Ponta), care are o singură grijă, aceea de a sta agăţat la putere cât mai mult cu putinţă, făcând foarte mult rău acestei ţări, în condiţiile în care nu s-a mai văzut într-un stat democratic ca un om aflat în situaţia lui să se agaţe de scaun”, a declarat Vasile Blaga.

Trei instanţe au demonstrat că Guvernul a incălcat legea

Trei instanţe din România – Curtea de Apel Cluj, o dată, şi Curtea de Apel Bucureşti, de două ori – că guvernul nu a respectat legea privind organizarea la termen a alegerilor parţiale locale şi parlamentare şi le-a blocat în mod intenţionat. În motivarea deciziei de la Cluj, instanţa a decis că este vorba de ”un exces de putere” din partea Guvernului.

Guvernul era obligat potrivit legii să organizeze alegeri parţiale pentru funcţiile vacante de primar, preşedinte de Consiliu Judeţean şi parlamentar. Deşi instituţiile statului au informat în timp util guvernul că trebuie să organizeze aceste alegeri, datele propuse de Autoritatea Electorală Permanentă au fost ignorate de guvernul Ponta.

Într-un răspuns pentru gândul, Autoritatea Electorală Permanentă preciza că guvernul trebuia să organizeze alegeri pentru mai multe primării, şefii de CJ-uri şi funcţii de parlamentar.

„Autoritatea Electorală Permanentă a propus data de 22 martie 2015 pentru organizarea de noi alegeri parţiale locale şi parlamentare. Precizăm că în cazul alegerilor locale parţiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea şi desfăşurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar trebui adoptate astfel încât să intre în vigoare la data de 4 mai 2015”, se arată în documentul primit de gândul de la AEP.

Guvernul a ignorat aceste informări ale Autorităţii Electorale Permanente şi a încălcat legea. Acest lucru este confirmat de deciziile Curţii de Apel Cluj şi Curţii de Apel Bucureşti – două cazuri. Judecătorii au decis la Bucureşti că guvernul a încălcat legea atât în privinţa alegerilor parţiale pentru funcţiile de primar şi preşedinte de Consiliu Judeţean, dar şi la alegerile pentru posturile vacante de parlamentar.

Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri, deşi s-a depăşit termenul legal, pentru şapte preşedinţii de Consilii Judeţene: Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Mehedinţi, Cluj, Hunedoara şi Brăila.

O situaţie similară se regăseşte în municipiul Sibiu, unde nu au fost organizate alegeri parţiale după ce Klaus Iohannis a devenit oficial preşedintele României. În acest moment, nici în Târgovişte nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-şi această calitate şi nici la Râmnicu Vâlcea.

sursa: gandul.info

5 COMENTARII

  1. Pai la ce se pricepe cel mai bine DOBITOCUL asta la a da oronante ca sa scape de belele.

  2. .ce gogomanie ,pai daca ei fac falsuri ,fura si jecmanesc populatia ,atunci noi de ce mai platim impozite si taxe ca sa intre in conturile lor ?…..cum naiba ne-a ploconit dumnezeu cu animalul asta lipsit de dumnezeu ,de dragoste fata de tara si popor !….acest premier o rusine pentru tara care nu se gandeste decat la viata privata ….sa spuna vre-un apropiat deal lui daca a avut vreodata intentia sa faca ceva pentru prostime ,decat doar pentru spalatii lor pe creier care-i voteaza si ii pupa-n kur !

  3. Mitomanul nu o sa raspunda nici o data pentru abuzuriile astea ,nu respecta legiile ,nu respecta instiitutile statului ,ICCJ a dat o sentinta intr-un proces ca nimeni nu poate fi asigurat la serviciile medicale cu forta ,contributia la sanatate nu este un impozit si este optional si totusi statul te obliga sa o platesti chiar daca nu lucrezi

  4. Nici ăsta nu e abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave?

Comentariile sunt închise.