rise projectBanii corporației Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, au hrănit politicieni, funcționari și afaceriști cu probleme penale. Firmele lor taie pădurea și vând buștenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Majoritatea lucrează exclusiv pentru Schweighofer, iar sumele pe care le încasează sunt amețitoare, dezvăluind miza financiară a dezastrului din pădurile românești. Cel mai important furnizor este chiar statul român, prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva, al cărei șef este judecat împreună cu Viorel Hrebenciuc pentru fapte de corupție și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

 RISE Project a analizat primii douăsprezece furnizori de lemn ai Schweighofer, care, împreună, au livrat peste o treime din cantitatea totală a buștenilor cumpărați de compania austriacă în perioada 2013-2014. Adică, primii douăsprezece beneficiari ai banilor plătiți de Schweighofer, așa cum rezultă din miile de contracte de achiziții ale corporației declarate la Fisc. Cei 12 furnizori doboară copaci, în special în județele Alba, Bistrița, Harghita, Maramureș și Suceava, adică zonele cele mai afectate de tăierile masive de pădure.

 Unele dintre aceste companii sunt manevrate chiar de către directori ai Holzindustrie Schweighofer. Altele duc la oficiali ai statului și au intrat deja în atenția procurorilor. Sunt și patroni de firme furnizoare cu un vast trecut infracțional, precum și unii finanțați direct de către corporația austriacă pentru a fi încurajați să taie cât mai mult.

rise project

 

Statul le-a crescut profitul

Cei mai mulți bușteni ajung direct în fabricile Schweighofer prin intermediul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și a Direcțiilor Silvice subordonate. În urmă cu doi ani, statul a livrat către austrieci bușteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferențial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schweighofer a mai câștigat licitații la direcțiile silvice din Vatra Dornei, Tîrgu Mureș (3,7 milioane de lei), Buzău și Baia Mare (peste 1 milion lei).

NR.1 ÎN TOP-TĂIETORI

adam craciunescu

În 2014, regia de stat s-a menținut pe primul loc între furnizorii Schweighofer, cu încasări totale de 179 de milioane de lei din care 98,9 milioane de lei reprezintă vânzări de masă lemnoasă, iar restul, prestări de servicii. Numai la Ocolul Silvic Anina, Romsilva a prestat anul trecut servicii pentru austrieci în valoare de 47 de milioane de lei.

Asta în condițiile în care în 2014, contractele cu Romsilva expiraseră aproape în toată țara.

“Este normal să fim pe primul loc. Jumătate din piața lemnului e a Romsilva. Schweighofer participă la licitații publice, deschise. Colaborarea lor cu Romsilva e foarte bună, plătesc la timp,“ ne-a explicat directorul Romsilva, Adam Crăciunescu.

Șeful Romsilva a fost trimis în judecată alături de Viorel Hrebenciuc în cazul tentativei de retrocedare ilegală a unei suprafețe de pădure de 43 de mii de hectare din județul Bacău, caz în care apare și numele senatorului Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta. “DNA să vină cu probe, nu așa să arunce în presă că există corupție. Să demonstreze corupția”, spune Crăciunescu,referindu-se atât la cazul său, cât și la cel din Bistrița unde șeful silvic e anchetat de procurori, tocmai pentru favorizarea unor companii printre care și Schweighofer.

Lemn din pădurile statului ajunge în fabricile austriecilor și pe filiera companiilor private. Acestea câștigă licitații cu Romsilva pentru ca, mai apoi, să revândă buștenii concernului austriac.

rise project 1

Docea și firmele fantomă

Locul doi în clasamentul furnizorilor Schweighofer aparține omului de afaceri aiudean, Sorin Beniamin Docea. Prin firmele sale, acesta a vândut în 2013, către Schweighofer, material lemnos în valoare de 48 de milioane de lei și a crescut miza în 2014, când a încasat 62,8 milioane de lei.

Numai Alredia, compania fanion a lui Docea, a livrat austriecilor bușteni în valoare de 46,7 milioane de lei. Și societățileLacul Codrilor și Valea Poienii, aflate tot în proprietatea lui Docea, au tăiat împreună lemn în valoare de 800 de mii de lei.

RELAȚIA

rise project 2

Tot cu exploatarea pădurilor se ocupă și firmele Carpat Forest și Maranatha ale aceluiași Docea. Ultima folosește chiar două utilaje obținute de la Holzindustrie Schweighofer în 2007.

Încă din 2012, companiile Alredia, Lacul Codrilor șiMaranatha au împrumutat de la bancă 3,3 milioane de euro pentru care au garantat cu “întreaga relație comercială cu Schweighofer”, dar și cu trei contracte încheiate cu austriecii. Istoria s-a repetat și în 2014, când firma Alredia a mai împrumutat 5.4 milioane de lei de la bancă și a garantat cu patru contracte parafate cu Schweighofer și alte patru cu Kronospan (celălalt mare procesator de lemn din România).

Alredia exploatează masă lemnoasă și a adjudecat licitații la Direcțiile Silvice din 17 județe din țară (Alba, Cluj, Mureș, Timiș, Prahova, Covasna, Caraș Severin, Hunedoara, Bistrița, Sibiu, Arad, Gorj, Vîlcea, Dâmbovița, Bihor, Vrancea și Buzău).

“Au fost aici lângă noi, am început cu mai puțin, cu cantități mai mici și le-am livrat lor”, ne-a evocat Sorin Beniamin Docea startul relației cu Schweighofer.

AVANSUL Parteneriatul e bine consolidat, susține omul de afaceri, explicând cum este finanțat de corporație încă dinainte de a-i aduce lemnul la poartă. Atunci când firmele lui Docea rămân fără lichiditați, dar trebuie să participe la licitații, Schweighofer le ajută cu “un avans”.

“Am primit avans, un fel de împrumut. Mi-au făcut factură de avans, mi-au livrat banii ca să am să pot participa la licitații de masă lemnoasă. În momentul în care avem nevoie de lichiditate, solicităm. Chiar acum am luat un avans, care se rambursează lunar în baza unui contract. Așa fac cu partenerii lor de obicei, ei practică chestia asta, nu numai cu mine. “, susține Docea.

“RADARUL PĂDURILOR” Afaceristul exploatează masiv în regie proprie, dar și intermediază lemn de la proprii săi furnizori, douăzeci la număr. Pune adaos și revinde la austrieci. Docea spune însă că lemnul provine doar din surse legale: “Acum există sistemul de radar al pădurilor, programul Sumal (urmărește traseul lemnului de la sursă pînă la destinație- n.r.), verificăm orice firmă care livrează și dacă au aviz de expediție și cod client însemnă că au livrat legal. “

Numele firmei Alredia a fost vehiculat recent într-un dosar de evaziune fiscală, instrumentat de Parchetul Alba. Tranzacțiile incriminate au vizat chiar pădurile din apropierea fabricii Schweighofer din Sebeș. Anul trecut, procurorii din Alba l-au arestat pe un anume Petru Cernat care, prin intermediul unui SRL, a înregistrat cheltuieli fictive din achiziții de material lemnos. El cumpăra bușteni de la opt societați de tip fantomă și, potrivit anchetei, lemnul era revândut firmei Alredia. Prejudiciul estimat de procurori în acest caz se ridică la 766 mii lei. Firma, prin care operaPetru Cernat pe filiera Alredia-Schweighofer, se numește Trans Monica, fiind, la rândul său, furnizor direct al austriecilor de la care a încasat 4,7 milioane lei în ultimii doi ani.

Sorin Beniamin Docea nu neagă relația financiară cu Petru Cernat și admite că a cumpărat bușteni în repetate rânduri de la el. În cazul acesta, <radarul pădurilor> n-a fost eficient: “Firma dânsului mi-a livrat mie, dar mi-a dat cu acte în bună regulă, cu aviz de expediție, cod, dar nu aveam cum sa verific eu ce proveniență avea lemnul. Nu pot să ma duc la el în contabilitate sau în pădure ca să văd cum face. Nu am nici dreptul nici obligația să verific de unde-i lemnul sau de la ce firme cumpără el. Din moment ce la mine vine lemnul cu aviz, cu mașina la poartă, atât pot să îi verific: avizul și codul online.”

Larionesi și rețeaua de corupție

Pe locul trei, în topul furnizorilor Schweighofer se regăsește societatea Frasinul din Bistrița. Livrările acestei companii către austrieci au însumat 35 de milioane de lei în 2013 și 50 de milioane de lei în 2014.

Frasinul este deținută de omul de afaceri Traian Larionesi și exploatează masă lemnoasă în județele Bistrița, Mureș, Suceava și Maramureș, unde a cîștigat mai multe licitații organizate de Romsilva și de Ocoalele silvice private.

CU POLIȚIA LA DNA Traian Larionesi este atât de influent în județ, încât toată poliția acționa până de curând la comanda sa, reiese dintr-o anchetă DNA. Raportul procurorilor arată cum mai mulți ofițeri protejau activităţile ilicite ale afaceristului, împiedicând polițiștii din subordine să controleze mijloacele de transport înmatriculate pe societățile lui Larionesi.

În cazurile în care constatau totuși ilegalități, polițiștii erau împiedicați să aplice sancțiuni. Relevant este că Traian Larionesi îl ruga telefonic pe comisarul Ioan Mureșan să trimită patrule de poliție pe domeniul său de vânătoare, ca să prindă niște braconieri, care i-ar fi hăituit vânatul. Ancheta DNA a dus la arestarea șefilor din poliția bistrițeană.

 

 

La începutul acestei luni, pe numele lui Traian Larionesi, DNA a deschis un nou dosar penal. Afaceristul ar fi beneficiat de sprijinul șefului Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan, ca să câștige mai multe licitații de exploatare a masei lemnoase.

Procurorii DNA susțin că șeful Direcției Silvice l-a favorizat pe Larionesi în schimbul unor “foloase necuvenite”. În acest caz, prejudiciul Romsilva a fost de 3 milioane de lei.

Procurorii mai investighează o înțelegere dintre Traian Larionesi şi Karl Schmidt – unul dintre directorii concernului austriac.

Larionesi a fost de negăsit până la ora publicării acestui articol.

Filiera Tofan

Printre firmele care au câștigat licitații bănoase la Direcția Silvică Bistrița – al cărui director este cercetat acum de DNA, tocmai pentru că ar fi favorizat anumite societăți comerciale – se numară și GVC Computers din Suceava. Această firmă ocupă locul patru în topul furnizorilor Schweighofer cu 13 milioane de lei încasate în 2013 și 14 milioane de lei în 2014. Contractele obținute de GVC Computers s-au derulat nu numai în Bistrița ci și în județul Suceava, iar declarațiile fiscale ale acestei firme arată că relația cu Schweighofer este afacerea sa de bază.

FRATELE DIRECTORULUI La vedere, asociații GVC Computers din Cvajna, Suceava, sunt doi cetățeni pe nume Pîțu Vasile și Boca Samoilă. Cei doi nu sunt foarte cunoscuți în industria lemnului, dar RISE Project a descoperit că, în 2014, firma GVC Computers a înregistrat la OSIM marca George Tofan Grup. Proprietarul și administratorul societății George Tofan Grup este Leonte Tofan, adică fratele lui Nichifor Tofanunul dintre directorii fabricii Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți.

La adresa societății George Tofan Grup mai sunt înregistrate alte două companii active în industria forestieră. Nu i-am găsit pe domnii Pîțu și Boca, dar ne-a răspuns la telefon Leonte Tofan. Fratele managerului Schweighofer susține că n-are nicio legătură cu firma GVC Computers: “Le-am dat să folosească marca George Tofan Grup pentru că sună bine, au vrut să aibă ceva să sune frumos, nu mi-au dat nimic la schimb. Am zis să o folosească. Ei cu treaba lor, eu cu a mea. Nu am numărul de telefon al lui Pîțu”, ne-a răspuns Leonte Tofan care, totuși, știe exact pe unde exploatează firma masă lemnoasă – în județele Suceava, Bacău și Bistrița.

Nistor Jr. și firma cu antecedente

Marena Silva, tot din Bistrița, ocupă locul cinci între cei mai importanți furnizori ai Schweighofer. Societatea aparține luiEmil Nistor Jr. și, în ultimii doi ani, a livrat material lemnos în valoare de peste 26 de milioane de lei. În plus, Emil Nistormai are două contracte cu austriecii în valoare de 7,5 milioane lei, ambele derulate prin firma Florinet Auto.

Emil Nistor Jr. a comentat pentru RISE Project: “Tatăl meu a început parteneriatul în 2005-2006, avea o altă firmă atunci. Vindeam numai surplusul la Schweighofer. Acum, vindem tot mai puțin, nu mai e resursă, prețurile sunt foarte mari. Exploatăm în Bistrița, Suceava, Târgu Mureș, Sibiu, Alba, Gorj și Vâlcea. Anul trecut, am trimis la Schweighofer cam 60 la sută din materialul lemnos exploatat. Chiar acum avem un control de la Antifraudă, dar am înțeles ca e ok.

PRELUAREA Emil Nistor Jr. a preluat societatea Marena Silva în 2011, imediat după ce fosta patroană a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Se numește Maria Botiz și a săvîrșit parte din faptele sale penale prin aceeași firmă, care, pe atunci, avea sediul în Vâlcea, chiar acolo unde Emil Nistor Jr. continuă să exploateze masa lemnoasă. Despre preluare, Nistor Jr. a avut numai atât de spus: “Am cumpărat firma pentru că nu mai avea de lucru. Știam că îi e greu ca femeie în domeniul acesta, așa că am ajutat-o cu ceva construcții și i-am dat o diferență de bani. Nu știam că are probleme, nu mă priveau pe mine.“

Soții Armean și cei care plătesc la timp

 Al șaselea furnizor Schweighofer este tot din Bistrița și a livrat bușteni în valoare de 9,3 milioane lei în 2013 și 16,4 milioane în 2014.

LOGISTICA LOR Forest Land SRL a accesat, de altfel, finanțări directe de la Holtzindustrie Schweighofer si Kronoșpan prin două contracte ipotecare ce însumează peste 225 mii lei. Mai exact, Forest Land a primit un camion de la Kronospan, în baza unui contract încheiat anul trecut, și altul de la Schweighofer, parte dintr-un contract valabil până în 2017.

Proprietarii firmei bistrițene, Gabriel Florin Armean și soția sa, Simona Carmen, spun că vând la Schweighofer pentru că e cea mai serioasă companie din piață și plătește la timp. “Am luat și avans de bani de la ei, ne ajută și financiar. Ne-am săturat de tot scandalul ăsta cu ONG-urile, cu presa, ne-au trimis controale pe cap. Avem totul pe facturi”, ne-a asigurat Gabriel Florin Armean.

Maramureș, nordul sălbatic

Următorul mare furnizor al Schweighofer, numărul 7 în top, este societatea RG Holz Company din Vișeu de Sus, Maramureș, cu încasări în valoare de 9,9 milioane lei în 2013 și, respectiv,13,8 milioane în 2014. Firma e chiar a primarului din Vișeu, Vasile Coman.

Prin intermediul RG Holz Company, primarul controlează și fostul procesator de lemn al statului din localitate, Conrep SA, dar și societatea MarWood International.

Încă din 2003, familia primarului administrează și calea ferată forestieră, având, astfel, monopol pe transportul lemnului recoltat pe Valea Vaserului, cea mai abuzată pădure din zonă în acest moment. Controlul asupra principalei căi de acces în pădure face ca RG Holz Company să adjudece majoritatea licitațiilor de material lemnos organizate la Ocolul silvic din Vișeu.

Până în 2002, Vasile Coman a mai fost asociat în societatea Novaartis împreună cu Ion Tomoioagă, acum rămas unic acționar. Și Novaartis este furnizor Schweighofer, de la care a încasat 7,1 milioane de lei în 2013 și 2014.

La rândul său, Ion Tomoioagă a fost partener cu Pavel Horj – fost deputat și fost șef al Direcției Silvice Maramureș. Horjeste angajatul statului care a facilitat în 2008 transferul a aproximativ 8 milioane de lei din bugetul Romsilva, pentru refacerea căii ferate din Vișeu, administrată de familia primarului Coman. Lucrarea a fost pusă ulterior sub semnul întrebării tot de Romsilva, pe motiv că ar fi fost supraevaluată. Tot Pavel Horj era cel care organiza, pe vremea directoratului său, licitațiile de masă lemnoasă din zonă.

Vișeu de Sus, Borșa și toată zona Maramureșului ocupă un loc de frunte în raportările guvernamentale ce vizează masacrul la care a fost supusă pădurea în ultimii cincisprezece ani. În această zonă, zeci de mii de hectare au fost tăiate la ras, fără ca cei ce au ținut drujba în mână să fi fost vreodată condamnați legal.

PRIMARUL ȘI CORPORAȚIA Dar cazuri au tot fost, cum ar fi, de exemplu, investigațiile ce i-au vizat pe administratorii RG Holz Company. Este de notorietate incidentul din aprilie 2011, când un tren forestier încărcat cu lemn, care circula pe Valea Vaserului, a fost oprit pentru control. Nici șeful de tren, nici administratorul firmei nu au putut prezenta documentele de proveniență pentru 200 mc de bușteni, în valoare de 10 mii de euro, aflați în 15 vagoane.

Lemnul a fost confiscat, iar firma primarului a fost amendată cu o sută de mii de lei. Ironia face ca lemnul confiscat să fi rămas tot în custodia RG Holz Company, pe motiv că Ocolul Silvic Vișeu de Sus nu are spațiu de depozitare. După numai câteva zile, în cadrul unei noi licitații,  lemnul cu pricina a fost adjudecat tot de firma lui Vasile Coman.

“Fiind un agent economic atât de puternic și mare era normal să încerci o colaborare cu Schweighofer. Noi producem stratificate, cu o tăiere specială a bușteanului gros. Ei au nevoie de buștean subțire. Nu exploatăm doar pe Valea Vaserului, ci cumpăram din întreaga țară, din Suceava, Bistrița, Neamț, Maramureș, Harghita… “, își prezintă Vasile Coman afacerea.

Când vine vorba despre monopolul instituit de firma sa în Vișeu, primarul se revoltă: “Dar faptul că ei (Schweighofer – n.n.) au instituit monopol în toată țara, nu e o problemă?! Ei au o capacitate de 4,3 milioane de metri cubi de lemn, în timp ce țara românească exploatează 3,5 milioane. Tot ce produce țara nu le ajunge lor. Nu e normal ceea ce se întamplă. Politica lor a fost următoarea: dacă o firmă funcționa, își făceau depozite chiar lângă, ca să scape de acel agent economic. Lângă mine au făcut două, la Leordina și Sacel.”

 

Articolul integral îl citiți pe riseproject.ro 

1 COMENTARIU

  1. Propun ca, în loc să-i ţinem în închisoare pe banii noştri, pedeapsa să fie să muncească gratis şi zi de zi, pînă vor împăduri o suprafaţă dublă faţă de cea tăiată şi apoi să o îngrijească 10 ani!

Comentariile sunt închise.