Victoria copleșitoare a PSD (25% diferență față de al doilea clasat), cea mai mare biruință electorală a unui partid în postdecembrism, a dat naștere unei realități pe care o știm pe de rost de 26 de ani:
Un timp după alegeri, spațiul public e dominat zdrobitor de cel care a învins.
Învinșii, mai ales cînd au încasat o bătaie de li s-a rupt șira spinării, sînt ocupați cu oblojirea rănilor. Ziariștii de casă ai bătuților, oportuniști cum sînt, tac chitic, fie din teamă de opinia majorității, exprimată prin alegeri, fie din nevoia de a vedea dincotro bate vîntul pentru buzunarele lor.
Această realitate tipică României babuinizate, unde pierderea alegerilor poate însemna și pierderea libertății, am putut s-o văd în acesta zile în România de după Taifunul PSD.
Spațiul public a fost dominat de liderii PSD și de agenții de influență ai partidului.
Și cum subiectul numărul unu al acestor zile l-a constituit confruntarea inevitabila dintre PSD și Klaus Iohannis în chestiunea Desemnării premierului, toate intervențiile PSD-iste au avut drept laitmotiv raționamentul:
Voința populară a adus PSD-ul la Putere cu un scor incredibil, unic în postdecembrism.
PSD nu poate propune drept premier decît pe șeful Partidului, Liviu Dragnea.
Klaus Iohannis nu se poate opune voinței populare.
Deci Klaus Iohannis trebuie să-l desemneze premier pe Liviu Dragnea.
Raționamentul pleacă de la ieșirea anticonstituțională a lui Klaus Iohannis înainte de alegeri prin care a anunțat că el va aplica criteriile de integritate în desemnarea premierului.
Prin urmare, el nu va desemna un premier condamnat penal.
Evident, intervenția sa, una tipică personalității sale de Rață Mecanică, a contribuit și ea la eșecul nemărginit al Dreptei, cu principal efect Dezechilibrarea fără precedent a Scenei noastre politice.
N-a fost singura intervenție prin care Rața Mecanică a provocat cel mai cel mai grav dezechilibru din postdecembrism al scenei noastre politice lăsînd impresia că pentru el electoratul e ca aghiotantul care nu i-a ținut paltonul.
Pe parcursul campaniei electorale, Klaus Iohannis s-a manifestat ca un chibiț tont al unui partid – PNL. Dezastrul acestui partid a devenit dezastrul Președinției, lucru grav pentru interesul național, deoarece României îi trebuie un președinte arbitru și nu unul chibiț.
Dacă lucrurile ar fi rămas la acest stadiu, indiscutabil PSD și ALDE ar fi trebuit s-o țină cu propunerea ca Liviu Dragnea să fie premier.
Poziția celor două partide putea merge pînă la suspendarea lui Klaus Iohannis.
Prin refuzul de a desemna candidatul partidului care exprimă, la acest moment, voința Poporului Român, Klaus Iohannis s-ar fi situat în afara Constituției.
Nicăieri în Constituție nu scrie că președintele poate născoci criterii arbitrare pentru desemnare.
O fi el Klaus Iohannis Rața mecanică a Sistemului, dar asta nu înseamnă că trebuie să se dea Curcan!
De la intervenția anticonstituțională și pînă la alegeri s-a dezvăluit existența unei Legi din 2001, confirmată și în 2004, adoptată de Guvernul Adrian Năstase prin care nu poate fi membru al Guvernului un condamnat penal.
Liviu Dragnea e condamnat penal.
Cu sau fără suspendare e lipsit de importanță.
În aceste condiții, propunerea PSD ca Liviu Dragnea să fie premier încalcă Legea.
Și nu o Lege oarece, așa cum susțin unii, ci o Lege dată de Guvernul Adrian Năstase în bătălia pentru admiterea României în UE.
Desigur, Liviu Dragnea a fost artizanul victoriei fără egal a PSD.
Desigur, Liviu Dragnea ar fi un bun premier.
Desigur, ar fi bine ca președintele partidului să fie și premier.
Toate aceste lucruri cad în fața Adevărului care dă esența Statului de drept.
Supremația Legii.
O Lege nu poate fi înfrîntă de nimic.
Nici măcar de voința populară.
Las la o parte faptul că românii au votat PSD și nu pe premierul Liviu Dragnea.
În Istorie nu există Ce-ar fi fost dacă.
Totuși, îmi permit să spun că poate PSD n-ar fi obținut scorul istoric dacă Liviu Dragnea se anunța ca premier desemnat.
Las la o parte faptul că Românii n-au votat la un soi de referendum cu întrebarea:
Sînteți de acord ca Liviu Dragnea să fie premier chiar dacă Legea interzice?
Dar și dacă românii ar fi zis Da printr-un Referendum cu o participare de sută la sută, rezultatul n-ar fi dus decît la dezbaterea unei noi Legi în Parlament care s-o abroge pe cea din 2001.
Nici alegerile, nici Referendumul nu pot adopta Legi sau modifica Legi într-o manieră directă.
Prin urmare, din punct de vedere constituțional, PSD nu-l poate desemna ca premier pe Liviu Dragnea.
N-o poate face nici din punct de vedere politic.
Conferința de presă de la Cotroceni de marți, 13 decembrie 2016 a trădat strategia lui Klaus Iohannis:
Cea de ultim bastion al Dreptei în fața năvalei PSD-iste.
Îmbătat cu această ipostază pe care și-o dorește Sistemul, care se simte cel mai bine în perioade de Crize politice, pentru că atunci pot ștabii Sistemului încălca în voie Constituția, Klaus Iohannis a inaugurat seria de provocări iresponsabile prin invitarea anticonstituțională la consultări a partidelor în condițiile în care numărătoarea voturilor nu s-a încheiat în chip oficial, nu s-au rezolvat eventualele contestări, dar mai ales n-au fost validate mandatele celor aleși.
În funcțiune e parlamentul dinainte de alegeri.
În aceste condiții, președintele invită la consultări un partid neparlamentar precum USR și Grupul minorităților, Grup care nu se poate constitui decît după validarea mandatelor.
A comis acest abuz din nevoia de a provoca o Criză politică.
E un gest iresponsabil, dar la ce altceva te poți aștepta de la Rața mecanică a Sistemului?
E limpede că Klaus Iohannis va fi față de Guvernul PSD, față de majoritatea parlamentară, într-un permanent război.
Împreună cu Sistemul (dacă majoritatea parlamentară nu va reuși să-l destructureze), Klaus Iohannis va fi un neobosit provocator de conflicte.
Traian Băsescu e biet copil în materie de scandaluri pe care le anunță deja Rața mecanică.
Firește asta va costa România.
Dar cînd a ținut cont Klaus Iohannis de România?
Prin urmare, cel puțin acum, la început, PSD nu trebuie să facă jocurile lui Klaus Iohannis.
PSD a fost votat zdrobitor și pentru c-a făgăduit o guvernare a stabilității.
Dacă PSD o ține langa cu desemnarea unui premier interzis de o lege în vigoare, partidul lui Liviu Dragnea va demonstra că în materie de iresponsabilitate nu e mai prejos decît Klaus Iohannis.
Și astfel, după alegerile care ar fi trebuit să aducă stabilitate țării, se anunță o perioadă de instabilitate criminală pentru soarta României provocată de întrecerea între Klaus Iohannis și PSD:
Cine e mai iresponsabil?
Sursa: cristoiublog.ro
