Legiuitorii RUŞINII! | După ce a cerut moartea unui jurnalist pentru că a râs de inepțiile sale, senatoarea Cristiana Anghel se consideră violată ca eleva din Vaslui

Aseară, după închiderea ediției, am decis să o interpelez direct pe senatoarea Cristiana Anghel, prin intermediul mesageriei Facebook. Intenția mea a fost de a-i oferi posibilitatea de a-și admite vinovăția și de a recurge la demisie ca singurul gest care ar fi pus capăt onorabil (pentru dânsa) situației pe care a generat-o.

Reproduc exact ce i-am scris, nu este nici un secret: „Bună seara! Vă solicităm demisia imediată din funcția de senator. Ați greșit de multe ori politic și uman, însă, de data aceasta, ați depășit linia dincolo de care mai este acceptabil să ocupați o funcție de demnitate publică. Un gest de retragere, cu scuzele de rigoare, ar fi singurul lucru onorabil în aceste circumstanțe. Lucrez de aproape 18 ani în presă, dar asemenea manifestări, complet deplasate, la un politician-femeie, nu am întâlnit”. I-am oferit și link-ul către articolul din PUTEREA: „PUTEREA solicită demisia urgentă a senatoarei «greviste». Cristiana Anghel cere moartea unui jurnalist care o critică”. Am adăugat, în final: „Vă rog să remarcați că nici nu ne-am legat de faptul că, învățătoare fiind, comiteți o eroare gramaticală uluitoare. Asta pentru că este insignifiant în context”.

„Va uluieste faptul ca o femeie are curajul sa lupte?!”

Dimineața am găsit replica dată de senatoare în creierii nopții: „Domnule, v-am raspuns pe pagina mea. Va uluieste faptul ca o femeie are curajul sa lupte?! Pai, asta fac de-o viata. Am avut curajul sa ma lupt cu un sistem si acum vreti sa plec capul?! Niciodata. Respect presa corecta. Si voi fi intotdeauna o aparatoare a dreturilor dumneavoastra. Dar nu accept calomnia si insulta. Poate nu ati citit: «moooor, m…* masii, grijania celei care a fatat-o, sa-i astupam dracu gura cu pamint. M… ma-si de tiritura ordinara , Aooleeoo!, cine a mai spart-o si p’asta? Mircica spagatistu’, nu?, Eu as mai avea o modalitate de a-i inchide gura, insa as prefera sa fie un negru, ca i-o umple mai bine.,)». Vi se pare corect?! Raspunsul meu a fost doar: «Si de ce nu mori?! Doar te lauzi… Eu nu mai mor cand ma lupt sa apar drepturile unora ca voi… Voi sunteti barbati, sau otrepe?! Cum va permiteti sa vorbiti la modul acesta despre o femeie?! Voi nu aveti mame, surori, fiice?! V-ar placea ca altii sa le dea ce-mi dati voi mie?! Scursuri umane…». Stiu. Nu trebuie sa ma iubesca toata lumea. De acord. Presa este cainele de paza… Dar asa ceva este inacceptabil. Daca vreti sa ne vedem in instanta, nu am nimic impotriva. Poate nu ar fi rau ca un complet de judecata sa stabileasca pana unde se intinde dreptul dumneavoastra, ca ziaristi, la libera exprimare si unde incepe dreptul meu la imagine publica. Pentru ca dreptul la demnitate este un drept fundamental. PS Care este eroarea gramaticala uluitoare?! Chiar nu realizez. Fara gluma. *drepturilor”.

Am lecturat și postarea senatoarei Anghel, în replică la articolul din PUTEREA: „Adica voi aveti dreptul sa «spurcati» totul. Si sa va scuzati ca a fost doar o gluma… Eu nu am dreptul sa raspund cu o gluma pe masura… Voi chiar credeti ca traiti in tara lui Papura-Voda?! De Constitutia Romaniei ati auzit vreodata?! Independenta si suveranitatea poporului va spune ceva?! Ce am facut eu?! Am ripostat cand strainii ne-au calcat in picioare! Sa va explic: Cristiana Anghel este aleasa poporului roman. Nu «linge» clantele ambasadelor. PS Marius Florian, vrei sa ne vedem in instanta?! N-am nimic impotriva! Cum spuneam: this is Sparta!!! (…)”. De aici înainte, textul continuă cu reluarea tezei că cererea sa a fost ca răspuns la înjurăturile odioase primite.

Cristiana Anghel ignoră, de o manieră perversă, faptul că nu colegul nostru este cel care i-a adresat acele cuvinte. Drept care, am continuat dialogul prin intermediul rețelei de socializare: „1. Colegul meu nu v-a adresat nici o insultă, nici o vorbă jignitoare. Faptul că v-a transmis că i-aţi stârnit o mare stare de ilaritate (mor de râs este o expresie comună, «mor» fiind o prescurtare evidentă în context) nu justifică deloc «împachetarea» lui laolaltă cu cei care vă vorbesc în cuvintele respective şi nu justifică, sub nici o formă, o asemenea replică la adresa lui. Puteaţi replica acid, însă «De ce nu mori?» arată ceva ce este, vă repet, incompatibil cu statutul de demnitar. 2. Mă uimiţi. Persoana care v-a înjurat a pus, surprinzător aş zice, o cratimă la «mă-sii», pe care dvs. aţi eliminat-o”.

„Va purtati ca satenii din Vaslui care apara violatorii”

Oarecum de așteptat (de acum), Cristiana Anghel ține să-și arate „sângele spartan”: „Domnule, nu mi-am propus sa incep razboiul cu dumneavoastra. Cu tot respectul va spun ca nu sunt dispusa sa accept injuraturi ca la usa cortului din partea nimanui. Faptul ca a comentat afirmativ la fiecare mizerie de injuratura, nu-l scuteste pe colegul dumneavoastra de raspundere. Iar articolul este o insulta si o calomnie greu de suportat. Daca doriti neaparat, sa stiti ca nu ma tem. Ne vedem in instanta. Eu zic sa nu ma obligati sa fac eu primul pas in acest sens”.

Iată cum, de la „Daca vreti sa ne vedem in instanta”, avansăm la „Ne vedem in instanta. Eu zic sa nu ma obligati sa fac eu primul pas in acest sens”.

Îi punctez senatoarei și acest aspect, făcând un ultim efort de a-i releva grava eroare în care se află: „Tot faceți trimitere la instanță. Ați început prin a-mi propune să vă dau în judecată, acum începeți cu amenințări. Prea bine, să vedem până unde merge tupeul. Aveți dreptate într-un singur punct: colegul meu a taxat prea blând înjurăturile la adresa dumneavoastră. «Ușurel» nu ajunge la «m… mă-sii». Dar, iarăși, nu el a fost cel care v-a adresat acele cuvinte. Este exact ca și când cineva vă scuipă pe stradă și îi dați o palmă unui trecător pe care se întâmplă să-l cunoașteți, pentru că nu s-a luat de cel care v-a scuipat”.

Este punctul în care Cristiana Anghel socotește că a venit momentul de a-și aroga statutul de „violată”, comparându-se, nici mai mult, nici mai puțin, cu eleva de la Vaslui: „Nu, domnule, cineva ma scuipa pe strada si respectivul il aplauda si-l incurajeaza sa-mi dea si vreo 2-3 scatoalce. Si nu v-am amenintat. Stiti, sincer, care este impresia mea?! Va purtati ca satenii din Vaslui care apara violatorii… Este dureros. Aceasta nu este presa. Si nico lege din lume nu va apara in acest caz”.

* Am editat trivialităţile.

Sursa: puterea.ro