Firijba, satul mic, ascuns de pădure, vechi de dinaintea lumii, cum i se mai spune. Un sat care a apărut tocmai pentru a fi conservat românismul, un sat ce este ascuns de pădurea care desparte Popeştiul de Frânceşti şi unde greu se ajungea până în urmă cu câţiva ani. Doar pe potecă de cal.
Un sat conservat de Dumnezeu, încă de la facerea lumii, cu case mici, cu două odăi, cu mulţi salcâmi şi cu stejari stufoşi, de jur împrejur. Un sat din poveste, pe care nu-l găseşti în multe colţuri ale lumii. Un sat bănuit doar, unde câteva zeci de familii au vrut să stea departe de tumultul vieţii de zi cu zi.
Asta până acum două luni, când Firijba a ajuns în atenţia Austriei, mai exact a Universităţii din Viena, la catedra de agro-turism.
Astfel, într-o miercuri după-amiază, austriecii au urcat la Firijba, satul unic al României, pitit de pădure, cu uliţe încremenite în timp, cu căsuţe cuminţi, cu corcoduşi şi lilieci la gard, cu acoperiş posac. Aici, istoria te face să te cutremuri, este maimult decât poezie. Austriecii au rămas blocaţi.
Nu mai văzuseră aşa ceva. Au spus primăriei să nu cumva să intre cu asfaltul în sat şi să lase asfaltul la margine, altfel strică totul. Strică povestea.
„Este vorba de un grup de investitori din Austria care vor să creeze aici o minune, un sat de vacanţă unic, o Românie de acum 300 de ani, în mijloc de pădure. România este minunată, trebuie să o iubeşti, altfel nu o trăieşti. Cei care au venit azi aici au mâncat mămăliga noastră, ne-au iubit pădurile şi ne-au respectat tradiţiile şi istoria”, spune primarul din Popeşti, Constantin Şerban.
Poate că aşa e. Are dreptate, aşa a reuşit România să rămână 2000 de ani aici şi ortodoxă, şi latină, deşi vreo trei imperii râvneau la acest ţinut divin.
Satul de vacanţă Firijba se va extinde, austriecii vor veni şi vor ridica şi ei căsuţe de lemn în stil tradiţional, casele părăsite vor fi recondiţionate, aici se va dezvolta un turism curat, ecologic, o poveste de odihnă în mijloc de pădure.
Satul Firijba a apărut pe harta judeţului Vâlcea în urmă cu aproape 500 de ani, fiind întemeiat de tăietorii de lemne. Aceştia foloseau ca unelte, în activitatea lor, “firejuri” sau fierăstraie, de aici şi numele cătunului. Potrivit datelor furnizate de Primăria Popeşti, vechimea satului este atestată şi de faptul că primele biserici de lemn din judeţul Vâlcea – peste 70 la număr – au fost construite cu lemn extras din Pădurea Firijba.
Satul Firijba număra, la anul 1900, peste 150 de locuitori, majoritatea tăietori de lemne. Pe atunci avea şi o şcoală, şi o biserică, care acum nu mai sunt funcţionale. În sat mai trăiesc 38 de localnici, majoritatea cu vârsta de peste 60 de ani, o singură familie având copii.
Dar spectaculos este faptul că Firijba se află în mijloc de pădure, un cătun care a rezistat timpului şi care a stat acolo ascuns, pur, departe de civilizaţie, neluând nimic din tarele lumii de afară. Satul este de fapt o biserică de lemn a devenirii.
De aici, un fiu al satului, Alexandru Chimba, a plecat la NASA pentru a cunoaşte stelele iar un altul este jurnalist la celebra revistă Paris Match.
Sursa: ramnicuvalceaweek.ro
