donald-trump

E foarte posibil ca, în noaptea de marţi spre miercuri, cineva, fie Hillary Clinton, fie Donald Trump, să cîştige alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Tîmpenia pe care tocmai aţi citit-o nu e în totalitate creaţia autorului. Ea e, mai degrabă, consecinţa situaţiei ridicole, grave, neserioase, dramatice, stupide, cruciale, dezonorante, meschine, exemplare şi foarte ne-americane în care se află Statele Unite.

Cu alte cuvinte şi acelaşi înţeles, numele viitorului Preşedinte e mai puţin important decît conflictul care va continua să consume America şi după noaptea alegerilor.

Republica americană riscă să alunece în clintonism. Adică să devină un stat administrativ dominat de o ideologie strictă în ciuda apareneţelor ei liberale. Corectitudinea Politică – un cult bazat pe mistica victimei şi apoteoza minorităţii rasiale sau sexuale – va deveni, odată cu victoria dnei. Clinton, ideologie de stat şi va încerca să lichideze ultimele forme de autonomie, gîndire critică şi libertate individuală. Bătălia pentru Casa Albă nu mai e, aşadar, o competiţie de valori politice şi economice într-un cadru protejat de garanţii democratice. Bătălia e o încercare existenţială, o cotitură de civilizaţie care poate bloca instinctul american al libertăţii sau îl poate salva, dar numai cu preţul unei crize extinse. Ştim toate astea după decenii de ascensiune a fanatismului stîngist în viaţa publică şi după un an de campanie care n-a lăsat instituţie neotrăvită.

Ipocrizia elitară a dnei Clinton se exprimă în sloganuri ultra-liberale, dar poartă în miez o aroganţă aristocratică – un frison nobiliar de castelan luminat care acordă lumii dreptul de a se purifica prin dogmele justiţiei sociale. Acest elitism crud a pus în centrul politicii, educaţiei şi culturii cîteva idei fixe pe care le-a extins apoi asupra întregii naţiuni americane. Pornită de sus şi aşternută ca un giulgiu atotcuprinzător, operaţia de reeducare a americanilor a trimis în defensivă şi apoi în boxă valorile clasice ale vieţii libere: dezbaterea, dreptul la cuvînt şi curajul iniţiativei. Libertatea indivduală a devenit o subspecie a identităţii rasiale şi sexuale. De altfel, Partidul Democrat al dnei Clinton a trecut la practica deschisă a rasismului electoral: subvenţionarea populaţiei de culoare şi hispanice contra voturi. Dreptul de gîndire şi expresie necondiţionată în Universităţi, în mediile de informare şi chiar în viaţa privată a devenit un delict sancţionat cu izgnorea din viaţa publică.

Instituţiile bazale ale statului au fost îndoite de suflul unei campanii în care dna Clinton şi coteria democrată au încercat să îşi camufleze dezgustul faţă de americanii albi din afara elitelor (deplorables – cum i-a numit Hillary Clinton).

Justiţia a fost compromisă de intervenţile indecente ale unui Ministru care n-a ezitat să se opună redeschiderii dosarului Clinton. Abuz în serviciu? Sigur, dar numai în România!

Citeste mai mult: adevarul.ro