palatul stirbei

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul şi CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică – au organizat vineri o întâlnire cu bucureştenii pentru a discuta despre viitorul Palatului Ştirbei în coasta căruia un investitor privat intenţionează să construiască un mall gigantic, de două ori mai înalt decât Palatul.

Amplasat pe Calea Victoriei, cândva mândrie a micului Paris, Palatul Ştirbei a intrat, în 2004, în proprietatea unui investitor privat. După ce în 2008 au fost demolate anexele Palatului în curând ar putea veni şi rândul grădinii, unde astăzi funcţioneză terasa gradină Eden, un loc îndrăgit de tinerii Capitalei.

În încercarea de a opri acest proiect care va mai distruge nu doar o parte din istoria Capitalei dar şi o zonă de spaţiu verde, şi aşa prea puţin în acest oraş extrem de poluat, Salvaţi Bucureştiul şi CeRe i-au informat pe participanţii la întâlnirea de vineri despre stadiul proiectului, impactul pe care îl va avea asupra oraşului, ilegalităţile care îl marchează şi despre ce demersuri pot fi întreprinse pentru oprirea mallului.

Stadiul Proiectului

Construit în anul 1835 de arhitectul Michel Sanjouand, pentru Barbu Dimitrie Ştirbei, palatul, o bijuterie arhitectonică, a fost naţionalizat în 1948. Din 1954, ansamblul Palatului Ştirbei a funcţionat ca sediu al Muzeului de Artă Populară pentru ca din 1980, imobilul să intre în administraţia Muzeului de Artă al RSR, în cadrul său funcţionând, din 1982, Muzeul Ceramicii şi Sticlei.

După 90, palatul a fost retrocedat, pentru ca, în 2004 să intre în proprietatea lui Ovidiu Popescu, principal acţionar al Petrolimportexport, prin cumpărarea de la moştenitorii legali.

În 2007, anexele palatului au fost trecute la acelaşi număr poştal – clasica metodă care se poartă în Bucureşti pentru a face o clădire să dispară pentru a o demola – a explicat Roxana Wring preşedintele Pro-Do-Mo. Urmare acestui demers, anexele clădirii – o mare casă de oaspeţi, han, cu o cramă la parter de unde s-au furat efectiv sticlele de vinuri – cu anexa servitorilor, care era un monument istoric, cu un grajd semicircular unic în arhitectura Bucureştiului, toate au fost demolate în doar două zile în anul 2008.

Potrivit publicaţiei „Bună Dimineaţa, Bucureşti”, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti a explicat la vremea respectivă pentru presă că „beneficiarul a venit cu studii istorice prin care a demonstrat (?!) că imobilele nu sunt valoroase” ci erau „nişte betoane turnate otova.”

„Este păcat!” a remarcat Nicuşor Dan, explicând că, dacă exista interes, la Ştirbei ar fi putut fi refăcută Curtea Domnească a României la 1850, care ar fi fost un obiectiv turistic fantastic pentru turiştii străini veniţi la Bucureşti.

În 2009 a apărut şi proiectul mall-ului, un proiect gigant, care practic îngroapă Palatul. Ministrul Culturii de la vremea respectivă, Theodor Paleologu a refuzat să-şi dea avizul pentru Planul de Urbanism Zonal (PUZ) şi la fel a procedat şi cel ce i-a urmat, Kelemen Hunor.

În 2013, secretarul de stat Radu Boroianu şi Ministrul Culturii Daniel Barbu au dat undă verde acestui proiect, în beneficiul lui Alexandru Popescu, fiul lui Ovidiu Popescu, care a decedat între timp, nu înainte de a da în judecată Ministerul Culturii care îi refuzase avizul.

În aprilie 2015, arhitectul şef al Capitalei a emis un aviz preliminar proiectuluicare pe lângă zona de centru comercial, mai include spaţii de birouri şi locuinţe, în spatele clădirii monumentului istoric, pe terenul fostelor grădini. Totul pe o suprafaţă de 32.500 de mp. Arhitectul clădirii este Vlad Arsene, acelaşi arhitect care a proiectat şi Cathedral Plaza, clădire a cărei construcţie a fost considerată ilegală de instanţe.

Pentru ca uriaşul proiect să se transforme în realitate, mai are nevoie doar de două avize, care, potrivit reprezentanţilor ONG-urilor nu sunt greu de obţinut având în vedere corupţia din instituţii. Odată obţinut avizul de mediu (practic o formalitate, susţin ONG-urile) şi eventual avizul Ministerului Dezvoltării, direcţia de urbanism din primăria condusă de Oprescu va decide data la care proiectul va intra pe ordinea de zi a Consiliului Local. Practic, soarta acestui proiect va depinde de cum vor vota consilierii locali ai Municipiului Bucureşti.

De ce se opune societatea civilă proiectului?

„Proiectul este flagrant ilegal. În terminologia privind urbanismul există noţiunea de CUT, densitate construită, respectiv câţi metri pătraţi desfăşuraţi ai pe o suprafaţă dată iar acest teren este în două zone protejate, Calea Victoriei, cu un regim de construire mai permisiv în privinţa densităţii iar în spate, zona Temişana, cu un regim de construire foarte mic, iar practic, în zona din spate acest CUT este cam de două ori şi jumătate mai mare decât prevede PUZ-ul iar legea urbanismului spune explicit că CL are voie să deroge cu cel mult 20% nicidecum cu 150% , cum vor ei să deroge.”, a explicat Nicuşor Dan, adăugând că şi din punct de vedere al înălţimii proiectul ridică probleme.

„Regulamentul de urbanism spune că o construcţie nouă nu poate să fie mai înaltă cu mai mult de 3 metri decât construcţia lângă care se aşează. Ori Palatul Ştirbei are 17 m iar construcţia între 34 şi 40 de metri, funcţie de cum se schimbă proiectul cu care vin arhitecţii în primărie.”

Şi din punct de vedere al oportunităţii, proiectul este un dezastru, a mai explicat Nicuşor Dan reamintind că un mall înseamnă trafic direcţionat către străzi deja aglomerate şi că proiectul prevede doar 600 de locuri de parcare, faţă de 900 câte sunt necesare, ceea ce înseamnă, din nou, aglomeraţie.

„Istorie nu mai avem, nu mai putem nici respira!” a remarcat şi arhitecta Ruxandra Clit, a cărei locuinţă se află la câţiva paşi de Ştirbei, remarcând că, prin construirea mall-ului nu doar că va dispărea o părticică din istoria oraşului Bucureşti ci şi un spaţiu verde şi aşa deficitar în acest oraş sufocat de maşini şi betoane.

„Ceea ce se întâmplă este foarte grav, în loc să tratăm situl ca întreg, ne raportăm la Palatul Ştirbei ca la un obiect de arhitectură izolat şi facem abstracţie că a colo a exista un ansamblu. Toată gradina, toată curtea au o semnificaţie în sine care dispar. Bucureştiul va fi mult mai sărac. Mai mult, toţi cei din Bucureşti vom fi văduviţi de un plămân verde”, a precizat arhitecta.

Potrivit arhitectei, care a asistat cu durere la demolarea anexelor Palatului Ştirbei, există o mulţime de motive pentru care Ministerul Culturii şi primăria să revizuiască planul de urbanism zonal şi să cera să fie respectate legea patrimoniului cât şi toate celelalte legi încălcate de acest proiect.

 

Citiţi articolul integral pe epochtimes.ro

3 COMENTARII

  1. Ministrul culturii a dat unda verde pt un mall
    …iti dai seama ce cultura reprezinta un mall…halal ministru !

  2. Ba sa se construiasca !!!
    Atunci cand a TREBUIT sa iesiti in strada cu zecile de mii, VOI, bucurestenilor, ca sa manifestati cumva impotriva construirii moscheii in mijlocul capitalei, v-a durut exact in basca si-n pix.
    Acuma ce nu va mai convine, un mall ?!?!

    • Adevarat,stau toti si astepta sa le faca altii dreptate,nu-si deplaseaza fundurile sa iasa si sa protesteze, eventual sa puna mina pe par sau bolovan si sa-i alunge pe toti tilharii care jefuiesc tara si isi bat joc de tot ce este istorie si valoare.O sa avem supermoschee in inima Bucurestiului,se va umple capitala de barbosi si burka si atuncea sa va auzim ca va plingeti si nu va convine ce se intimpla ,dar ati miscat vre-un deget macar in semn de protest ?O tara de natarai,asta sintem din pacate.

Comments are closed.