Premierul Ponta e intr-o goana nebuna pentru a scapa basma curata de promisiunile populiste din campania electorala pe care oricum nu avea de gand sa le onoreze. Drama elitei USL este ca guvernarea ii obliga sa infrunte realitatea economica si sociala romaneasca.

– Andreea Paul Vass –

Oare seful INS ar trebui demis sau Victor Ponta, care nu s-a ocupat in ultimele opt luni decat de campania electorala si nu l-a interesat deloc economia tarii? Oare din vina cui Romania nu a mentinut ritmul de crestere economica si in anul 2012? Seful INS nu a facut decat sa constate realitatea. Singura „vina” a directorului INS e aceea ca nu a manuit cifrele ca sa iasa asa cum vrea Ponta, dupa cum a manuit el adevarul in privinta plagiatului. Alta vina nu are. Estimarea PIB-ului este corecta. Nestiinta lui Ponta este evidenta.

Dar sa pornim cu inceputul. Produsul intern brut reflecta valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale produse intr-o economie intr-o anumita perioada de timp. Este foarte important de retinut faptul ca in calculul PIB se iau in considerare doar bunurile si serviciile destinate consumului final, si nu celui intermediar, adica acele achizitii destinate obtinerii altor bunuri si servicii, precum materii prime, marfuri etc. Mai simplu spus, se ia in calcul doar painea, nu si faina din care a fost facuta painea.

Prin urmare, una dintre formulele de calcul ale PIB-ului este metoda productiei, pe baza careia:

PIB = Productie – Consum intermediar + Impozite pe produs – Subventii pe produs

Diferenta intre productie si consumul intermediar da dimensiunea valorii adaugate brute in economie.

Desi pare o simpla formula la prima vedere, obtinerea valorii finale a PIB-ului presupune o munca uriasa. Nu atat pentru ca tehnologia de calcul este greoaie, ci pentru ca datele necesare nu sunt disponibile imediat la sfarsitul anului pentru care dorim sa aflam cresterea economica. Centralizarea acestora nu este dificila din cauza birocratiei, ci din necesitatea de a avea fiecare informatie din partea gospodariilor, a intreprinderilor si a altor institutii non-profit din Romania.

Astfel, informatia finala privind nivelul PIB-ului si cresterea acestuia ne este oferita la 21 de luni dupa incheierea anului pe care il analizam. Cu toate acestea, pentru ca informatia este extrem de necesara pentru designul politicilor publice si in special al celor bugetare, INS ofera o prima raportare a cresterii PIB-ului la 70 de zile de la incheierea anului. Desi informatia este extrem de vitala pentru calculele economice, cifra este una foarte fragila, intrucat constructia ei se bazeaza intr-o masura mai ridicata pe surse indirecte de date sau pe estimari ale evolutiilor anterioare, ca urmare a lipsei disponibilitatii informatiilor la nivelul intregii tari.

Asadar, raportat la metoda de calcul a PIB-ului de mai sus, daca estimarea productiei si a consumului intermediar in societatile financiare si administratiile publice a fost determinata direct pe baza bilanturilor si a bugetelor, nu acelasi lucru poate fi spus despre valorile inregistrate in intreprinderi, gospodarii sau institutiile non-profit. Pentru a reda dimensiunea uriasa a suportului cifric pe care INS lucreaza, mentionez ca datele sunt culese pe cele 10 ramuri de activitate economica. In acest caz, cifrele utilizate s-au bazat pe extrapolari ale valorilor inregistrate in anul 2010. Este o metoda uzuala la nivel international, iar practica indreptateste utilizarea acesteia.

Ulterior, la 9 luni, dupa ce INS dispune de un volum mai detaliat de informatii ca urmare a completarii cercetarilor statistice, este lansata varianta semidefinitiva a nivelului si cresterii PIB. De data aceasta nu se mai fac extrapolari, ci se lucreaza direct pe cifrele obtinute din tara, ceea ce si constituie principala sursa a diferentelor intre cele doua variante.

Ce s-a intamplat concret in cazul Romaniei?

ProductieConsum intermediarImpozite pe produsSubventii pe produsPIB
Var. provizorie1.137.330,1627.979,470.183,1981,9578.551,9
Var. semidefinitiva1.132.017,7644.690,970.208,9827,3556.708,4
Diferenta-5.312,416.711,525,8154,6-21.843,5

(cifrele sunt in miliarde lei)

PIB-ul scade cu aproape 22 miliarde lei ca urmare a diminuarii productiei cu peste 5 miliarde lei si a unei cresteri neasteptate a consumului intermediar cu peste 16,7 miliarde lei in varianta semidefinitiva comparativ cu cea provizorie. In varianta provizorie, in lipsa datelor pentru consumul intermediar, INS a utilizat metoda extrapolarii, considerand ca nivelul consumului intermediar se ridica la 59-62% din valoarea productiei, asa cum s-a intamplat in ultimii ani.

Iata insa ca anul 2011 a iesit din ritmul obisnuit si a inregistrat un nivel al consumului intermediar de 64,6% din valoarea productiei, intalnit doar in anii 1995-1997. Aceasta discrepanta nu avea cum sa fie prevazuta in varianta provizorie ca urmare a lipsei oricaror informatii privind consumurile intermediare efective pentru anul 2011.

In urma revizuirii, cresterea PIB pe anul 2011 a fost de 2,2% si nu 2,5%, cat era estimat in varianta provizorie.

Problema lui Ponta este ca la noul PIB revizuit, gradul de colectare al veniturilor in PIB in anul 2011 il depaseste pe cel inregistrat in anul 2012, ceea ce infirma toate laudele false ale USL despre mai buna lor colectare a veniturilor la buget din ultima jumatate de an. Executia bugetara din noiembrie 2012, ultima disponibila, ne arata ca veniturile colectate reprezinta 28,8% din PIB in primele 11 luni din an, comparativ cu 29,3% in aceesi perioada din anul 2011, daca luam in calcul PIB-ul revizuit.

Revizuirea datelor referitoare la cresterea PIB-ului este un lucru comun la nivel european ca urmare a metodologiei utilizate, care presupune rectificarea si actualizarea datelor la o anumita perioada. De pilda, daca ne uitam la anul 2010, vom observa diferente intre datele furnizate in anul respectiv si cele furnizate cu un an mai tarziu, adica in anul 2011. Astfel, datele au fost ajustate in sens crescator sau descrescator pentru majoritatea statelor europene. Daca ne uitam la Germania, Estonia sau Malta, observam ca rata de crestere a PIB-ului pentru anul 2010 a fost modificata in sus cu valori cuprinse intre 0,5 puncte procentuale si 1 punct procentual. Cea mai mare revizuire in sus a avut-o Estonia, cu o crestere de la 2,3% la 3,3%. La polul opus avem tari pentru care cifrele au fost revizuite in jos: Grecia de la -3,5% la -4,9%, Suedia de la 6,6% la 5,6%, Letonia de la -0,3% la -0,9%, Danemarca de la 1,7% la 1,3%. Practic, toate aceste modificari de cifre apar pe fondul rectificarii periodice a datelor. Niciodata acest fapt nu a fost sanctionat de vreun guvern. Ba din contra, este un lucru normal pe care nimeni, in afara de guvernul Ponta, nu il considera o greseala.

De altfel, in cazul Romaniei, daca ne uitam la cifrele din anii precedenti, datele referitoare la cresterea PIB au suferit revizuiri: cresterea pentru anul 2007 a fost revizuita de la 6% la 6,3%, pentru anul 2008 de la 6,2% la 7,3%, pentru anul 2009 de la -7,1% la -6,6%, iar pentru anul 2010 de la -1,9% la -1,6%. Asadar, rectificarea realizata de INS nu este o surpriza pentru nimeni in afara de premierul Ponta. Intr-adevar, ar fi fost mult mai bine daca revizuirea ar fi fost in sus. Cu siguranta in acest caz nu s-ar mai fi plans nimeni de incompetenta INS si nu ar mai fi fost nimeni demis.

Cu numai cateva luni in urma, in prag de referendum, Ponta vantura cifrele INS in fata oricui ar fi indraznit sa-i spuna ce populatie are Romania. Astazi, in prag de aprobare din partea FMI a unui buget mereu amanat din luna octombrie, se dezice de orice statistici ale INS si, in stilul caracteristic, isi gaseste tapul ispasitor in persoana directorului INS.

Solutia la acest tip de marsavii este una simpla si vine chiar din partea institutiilor europene. Comisia Europeana isi face clara solicitarea, intr-un comunicat din aprilie 2012, ca institutele nationale de statistica si directorii acestora sa fie independenti pentru a permite furnizarea corecta a datelor, nedistorsionate de presiunile politicului. In propunerea Comisiei, directorii institutelor sunt numiti numai pe baza criteriilor profesionale si beneficiaza de autonomie totala in activitatea pe care o desfasoara, pornind de la luarea deciziilor cu privire la modul de elaborare sau difuzare a statisticilor pana la gestionarea institutelor.

Nu trebuia ca CE sa ne-o spuna. Etica, moralitatea si simtul responsabilitatii trebuiau sa o faca clar pana si premierului Ponta: politica nu are ce cauta in numirile si functionarea INS. Profesionalismul si competentele probate trebuie sa fie criteriile care definesc functionarea unei institutii publice independente, asa cum ar trebui sa fie institutia care furnizeaza date oficiale utile nu doar statului roman, ci tuturor actorilor privati, corporatisti sau necorporatisti, firme sau indivizi, cercetatori sau studenti.

Vreo noutate? Niciuna! De cand a preluat guvernul, Ponta a demis Avocatul Poporului, a schimbat conducerea Institutului Cultural Roman si a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, a trecut Monitorul Oficial in subordinea Guvernului. Astazi, isi permite sa demita conducerea INS asa cum a demis si comisia de verificare a plagiatului. Daca nu zici „adevarul lui Ponta”, adica ceea ce ii convine, esti decapitat.

– Articol publicat de Ziarul Financiar

3 COMENTARII

  1. Ce fac cei de la INS, de ce nu ies cu cifrele sa se apere? Vocea PD-l prea slaba, presa se ocupa de lucruri marunte demne de presa de scandal, pe care le tot ruleaza toata ziua, in loc sa arate adevarul, nonstop.
    Lumea asta parca e intoarsa pe dos. Incepi sa nu mai intelegi nimic, sti ca Ponta minte de ingheata apele, dar il chemi sa te minta glumind si luandu-te peste picior. B.1, intra in vartejul antenelor?

  2. ……luati-l de pe noi ,nu mai suportam ,cred ca totul are o limita …acest individ de premier care de fapt el este circarul tarii,de aceea a fost propus ca PM pentru ca stie cum sa manevreze masele cu zambetul pe buze ,un agarici de cea mai joasa speta ,care toata ziua minte si da vina pe altii pentru ca NU SE PRICEPEEEEE,este afon ,un zero …nu trebuie sa fi cu multa carte ca sa-ti dai seama ca nu are in cap decat tarate !

  3. Trebuie sa recunosc ca individul e alunecos ca un pestisor in mâl. Are un talent deosebit de a da vina pe toti, iar el este infailibil. Pe toate le intoarce ca la Ploiesti la intrebari. Cu ranjetul lui face furori intre neinitiati si cu IQ-ul redus. Dar ulciorul nu merge de prea multe ori la apa. Viata o va demonstra.

Comentariile sunt închise.