Cântăreţul Tudor Chirilă se află acum în mijlocul protestatarilor. Artistul îndeamnă cât mai multă lume să iasă în stradă pentru a protesta împotriva Ordonanţelor pe Justiţie. Acesta a şi postat o poză pe Facebook de la proteste, după ce în urmă cu puţin timp postase şi un mesaj extrem de dur, potrivit stiripesurse.ro

„În seara asta de la ora 17 00 oamenii se strâng la Universitate pentru al doilea protest de amploare împotriva ordonanțelor de grațiere, amnistie și, mai ales, dezincriminarea (mascată) abuzului în serviciu.

N-aș vrea să merg în Piață înainte de a vă împărtăși câteva gânduri. Primul este de fapt o mică poveste:

Eram în Italia, mai precis în Sardinia, pe o plajă unde făceam kitesurfing. Pentru cei care nu știu este un sport de apă în care plutești cu viteză pe o placă asemănătoare celei de snowboard și care este tractată de un zmeu de dimensiuni mari (ca o parapantă). Cumpărasem un curs de începător pentru iubita mea și, în ziua de care vă povestesc, antrenorul ei a întârziat la curs, după care a încercat să-și recupereze întârzierea, care îi afecta și celelalte ore din zi, scurtând cu vreo 15 minute ora iubitei mele.

Mi s-a părut urât și neprofesionist și i-am spus lucrul ăsta. El a ripostat cu diverse argumente, mai mult sau mai puțin pertinente (vântul nu începuse să bată cum era prognozat, iubita mea obosise repede și nu mai avea rost să continue, el știa mai bine cum să facă etc.) Am argumentat și eu, la rândul meu, ne-am înfierbâtat, am ridicat tonul, a fost destul de neplăcut. După ce am terminat conflictul s-a apropiat de mine un bărbat bronzat, alură atletică de soldat american, purta o pereche de bermude înflorate. Aveam să aflu imediat că era într-adevăr american: – You did the right thing, mi-a spus. It’s important to speak up your mind. Otherwise you might end regreting. Whenever you feel injustice has been done to you, you gotta’ speak up for yourself. And now you were right. Am mai discutat puțin apoi ne-am văzut fiecare de treaba noastră. Însă mi-au rămas în cap vorbele lui: it’s important to speak up your mind.

În seara asta oamenii ies în stradă pentru că simt nevoia ca politicienii să știe că ne deranjează că vor să facă scăpați penali, că vor să creeze cadru legal pentru furăciune, că vor să instaureze limite până la care să poți fura nepedepsit (absurdul la putere). Și oamenii care ies în stradă în seara asta nu au televiziuni specializate în manipuluare, nu au radiouri, nu au nicio formă de media care să le reverbereze indignarea. Nu au decât niște conturi de facebook unde pot interacționa cu alții ca ei. But they want to speak up their minds. Și vor să urle din toți rărunchii și cu ultimele puteri pentru ca politicienii să știe de indignarea lor.

Oamenii din stradă nu vor să dea jos guvernul. Cei mai mulți dintre ei înțeleg perfect mecanismul democratic și legitimitatea pe care guvernul Grindragnea o are. Ce nu vor însă ei să accepte este că un guvern legitim nu poate și nu trebuie să guverneze pentru o parte dintre români, ci pentru toți românii. Iar românii din stradă nu vor să accepte niște ordonanțe date cu dedicație. Ei vor ca guvernul să se ocupe de guvernare, nu de eliberarea politicienilor infractori. Oamenii din stradă plătesc taxe ca să trăiască într-o țară în care cine fură și este condamnat de un tribunal trebuie să își ispășească pedeapsa. Până la capăt. Atât de simplu.

Oamenii din stradă nu strigă (doar) împotriva PSD. Întâmplător PSD are majoritatea parlamentară și a format un guvern care vrea să îi scape pe politicienii hoți din pușcării. Sau să le injumătățească pedeapsa (grațiere parțială). Doar că de ordonanța asta beneficiază și PNL, un alt partid căpușat de penali. Din respect pentru revendicările străzii politicienii de orice culoare sau partid NU AR TREBUI SĂ PARTICIPE la aceste proteste chiar dacă mulți dintre ei se simt solidari în mod individual cu oamenii din stradă. Strada nu trebuie să fie politizată. Este ceea ce își doresc cel mai mult susținătorii ordonanțelor. Să nu uităm ca dacă PSD a ajuns unde a ajuns atât cu tupeul cât și cu hoția, asta s-a putut întâmpla cu sprijinul nemijlocit al PNL. Nici cei de la USR nu ar trebui să se afle în stradă. Dacă vor, pot organiza un miting de protest, la rândul lor. Sau să folosească toate pârghiile politice pentru a se opune. Și tribuna parlamentului în care de-abia au intrat.

INSTIGÁ, instíg, vb. I. Tranz. A îndemna, a incita, a provoca (la acțiuni dușmănoase, violente). – Din fr. instiguer, lat. instigare.

Asta este una din definițiile din DEX. A instiga presupune o agendă și niște scopuri ascunse. Personal nu am niciun fel de agendă decât aia că îmi doresc să nu fiu batjocorit și luat de prost de niște politicieni incompetenți și hoți care au reușit să dezbine societatea nostră. Oamenii din stradă sunt pașnici pentru că sunt inteligenți și cunosc că violența nu duce nicăieri. Însă răbdarea lor a ajuns la capăt și de aia se strâng din ce în ce mai multi. Nu ca să dea jos guvernul ci pentru ca guvernul să înțeleagă că există și oameni care vor să trăiască în respect față de lege cu instituții funcționale. Sunt oameni care așteaptă reformă în sănătate și educație, nu ordonanțe cu dedicație.

Mulți dintre prietenii mei sau diverși oameni cu care împărtășesc aceleași valori merg azi la 17 00 la Universitate. M-aș simți destul de nasol să știu că ei sunt acolo în frig și eu nu. Ceilalți români care se uită la noi ca la niște ciudați (și pe care personal nu îi condamn pentru că și ei sunt victime alături de noi) nu-și pot imagina că nu există alt motiv pentru a fi în piață decât dorința de democrație și respect față de legi. Și pentru că ei nu pot înțelege de ce niște oameni își strică duminica pentru atât de puțin (de fapt, pentru noi e totul) sunt dispuși să accepte foarte ușor că trebuie să mai fie și altceva: ne plătește Soros, suntem angajați SRI, suntem drogați, bețivi sau ce ar mai putea fi. Va trebui să ne credă pe cuvânt că nu suntem decât niște nebuni. Nebuni după democrație.

Speak your mind up.

PS. Era mai sau iunie 1990 aveam vreo 16 ani și mergeam cu semicursiera mea roșie către protestele din Piața Universității. Alea care au fost înăbușite în sânge după o lună de ieșit în stradă, când Iliescu a chemat minerii. Am oprit la semafor. Aveam de gât atârnat un carton pe care scria Golan 100% (Iliescu tocmai ne făcuse golani). O femeie în vârstă s-a apropiat de mine și mi-a tras o flegmă. Ea ar fi vrut să nimerească între ochi, dar, deh, vărsta cred că îi mai diminuase din putere și capacitatea toracică i-a jucat feste. M-a scuipat pe piept și pe plăcuță. M-a pufnit râsul și am mers mai departe către Universitate. Suntem în 2017, în plină eră a tehnologiei și pagina mea de Facebook e câteodată stropită de flegme agramate și ilogice. Și acum, ca și atunci, mă pufnește râsul. Recunosc că are și o doză de compasiune.”, a scris Chirilă, pe Facebook.