Ca și în cazul Brexitului, politicienii și liderii noștri de opinie au pus victoria lui Donald Trump la prezidențialele americane pe seama unei turmentări temporare a alegătorilor, trași pe sfoară- s-a insistat pînă la prostie- de excelentul comunicator care e președintele ales al Americii.
De la tata moșu Marx am învățat însă că personalitățile înving în Istorie cînd exprimă realități dramatice, realități care devin atît de puternice la un moment dat încît impun întîmplări șocante precum victoria de nimeni profețită a lui Donald Trump în alegerile din SUA.
Mulți români americani de orientare republicană, fani Trump, mi-au explicat că miliardarul a învins, pentru că prin el o mare parte a americanilor au văzut soluția de rezolvare a unor probleme deja majore ale Americii.
Într-adevăr, așa cum am scris și cum am mai zis, teza Cine vrea să fie apărat de America trebuie să plătească! nu e o teză șugubeață, lansată pentru ca autorul să pară excentric, ci una bazată pe un Adevăr dureros pentru America de azi:
America nu-și mai poate permite să cheltuiască atît pentru a fi pe gratis Polițistul de serviciu al Lumii civilizate.
”Cap. 12 – Infrastructura noastră se năruie
Unele lucruri sunt atât de evidente încât până și Joe Biden le poate vedea.
Luați, de exemplu, starea infrastructurii țării noastre. Vice președintele Biden a spus odată „Dacă aș lega pe cineva la ochi și l-aș duce la două dimineața pe aeroport în Hong Kong și i-aș spune: Unde crezi că te afli?, ar spune „Trebuie să fiu în America. Este un aeroport modern. Dar dacă te-aș lega la ochi și te-aș duce pe Aeroportul La Guardia în New York, ai crede că tte afli într-o oarecare țară din lumea a treia”
Vestea bună e că Podul Londrei nu se prăbușește. Dar acest pod, care acum se află localizat în Lake Havasu City, Arizona, ar putea fi singurul pod din America care nu se află în pericol de a se dărâma.
Aeroporturile noastre, podurile, canalizările noastre, rețeaua electrică, sistemul feroviar – întreaga infrastructură a țării noastre – se degradează, iar noi nu facem nimic în această privință. Fostul secretar al transporturilor Ray LaHood știe totul despre asta și a avut dreptate când a spus „Dacă vrem să avem sisteme de transport sigur în America, trebuie să investim în acestea. Nu am făcut încă asta”.
El a descris modul nostru de a înfrunta problema ca un sistem de tip „șchiopătează și mergi”. „Nu există viziune. Nu există conducere la Washington care să rezolve asta, iar ei încearcă să pună leucoplast și bandă adezivă peste aceste dificultăți majore, și asta pur și simplu nu funcționează”.
Infrastructura acestei țări crapă din toate părțile. Conform inginerilor, unul din fiecare nouă poduri din această țară este structural deficient, aproximativ un sfert din ele funcționează deja perimat, și aproape o treime din ele și-au depășit durata de viață.
Unele dintre aceste poduri s-au prăbușit deja. Barry LePatner, care a scris o carte despre acest subiect, a spus următoarele: „Începând cu 1989 am avut mai mult de 600 de avarii de pod și… un număr mare de poduri din fiecare stat sunt un pericol real pentru publicul călător.”
Infrastructura noastră este groaznică, și devine tot mai greu și tot mai scump s-o repari. Deja pe poporul american îl costă estimativ 200 miliarde de dolari anual din cauza productivității scăzute. Acest număr crește anual. În loc să fie la birou sau în fabrică muncind, americanii pierd nenumărate ore în fiecare zi stând în blocaje de trafic sau așteptând trenuri întârziate. Depindem de camionagii să furnizeze bunurile de care avem nevoie, iar aceștia sfârșesc prin a pierde o incredibilă grămadă de timp, deoarece sistemul nostru de autostrăzi se destramă.
Credeam că blocajele de trafic din New York sunt cele mai rele din toată țara; nici vorbă. Probleme sunt peste tot. Drumurile noastre sunt roase de gropi. Aeroporturile noastre? Glumiți? O rușine.
E de rău dacă și Joe Biden vede asta.
Dacă aterizezi pe LaGuardia, ai senzația că au căzut roțile avionului.
Dacă aterizez din China sau din Qatar, e ca și cum aș fi venit de pe o altă planetă. Și nu e doar LaGuardia, care – apropo – a primit în sfârșit miliarde de dolari pentru a fi refăcut; e o problemă de la o coastă la alta. Aeroportul Internațional Los Angeles este un dezastru complet de alt gen.
Rețeaua de curent, infrastructura pentru electricitate care menține totul funcțional este cu mult învechită. Pur și simplu nu va putea să facă față nevoilor noastre de energie din viitor. Viteza noastră de internet e doar pe locul 16 în lume. Când călătoresc în străinătate, văd locul magnifice, de care v-ați uimi. Văd poduri menținute cum trebuie, tuneluri, și aeroporturi. Văd autostrăzi grozave și sisteme de electricitate incredibil de eficiente.
Apoi mă întorc în America și mă trezesc în ambuteiaje; și cînd mașina se mișcă, e pentru a da în gropi. Pare că asta nu se va îmbunătăți niciodată.
Mă întreb, De ce nu rezolvăm aceste probleme? Răspunsul e că oamenii pe care i-am pus la putere nu știu cum să le rezolve.
Cheltuim miliarde de dolari protejând țări care ar trebui ele să ne plătească pentru munca făcută și totuși nu putem construi drumuri în orașele noastre. Nu putem construi școli în comunitățile noastre. Am fost în China de nenumărate ori, și peste tot unde te uiți sunt macarale care ajung până la cer. Chinezii construiesc orașe noi în aproximativ 12 minute, în timp ce nouă ne ia ani pentru a obține permisul să adăugăm o fereastră de fronton în casele noastre.
Forumul Economic Mondial a clasificat infrastructura SUA ca fiind doar a 12-a cea mai bună din lume, în urma unor țări precum Spania, Olanda, și Emiratele Arabe Unite. O parte a vinei e că nu cheltuim suficient pentru a repara, construi sau a ne menține „fabrica”. Europa și China cheltuiesc aproximativ 9% din PIB-ul lor pe proiecte de infrastructură. Noi cheltuim 2,4%.
Când vorbiți despre a construi, ar fi bine dacă ați vorbi despre Trump. Nu există un singur constructor în țara asta care să-și aibă numele pus pe un număr atât de mare de proiecte câte am construit eu.
New York City a pierdut șapte ani încercând să finalizeze un patinoar. Eu l-am făcut în mai puțin de patru luni – și l-am terminat sub buget. Există o enormă curte de triaj care dă spre rîul Hudson pe care nimeni nu a reușit să-și dea seama cum s-o dezvolte. Conduceți până acolo acum și veți vedea mii de apartamente magnifice, toate cu același nume pe clădiri – Trump.
Gândiți-vă la clădirea de la nr 40 de pe Wall Street, una din cele mai mari clădiri din New York City. Pentru o perioadă scurtă de timp, alături de Clădirea Chysler, a fost una din cele mai înalte două clădiri din lume. Dar a intrat într-o stare proastă. Nu se mai putea închiria acolo un spațiu de birou.
Am cumpărat clădirea la nr 40 de pe Wall Street și am refăcut-o complet. Acum este un clasic – și apropo, este 100% închiriată și o clădire foarte profitabilă. Casa mea din Palm Beach, Mar-a-Lago, a fost cândva cel mai mare conac din țară, dar fostul proprietar, guvernul Statelor Unite, l-a lăsat să se deterioreze. Nimeni nu a avut viziunea să observe ce ar putea fi din nou. L-am restaurat, reconstruit, și acum – mergeți online și puteți vedea ce am realizat acolo. Am readus proprietatea la grandoarea ei de odinioară – și apoi am făcut-o mai bună.
Poate fi la fel de adevărat și pentru țara noastră.
În Washington DC, sunt pe cale să transform clădirea Old Post Office (clădirea veche a oficiului poștal) de pe Pennsylvania Avenue în unul din cele mai mari hoteluri din lume. Am obținut clădirea de la Administrația Generală a Serviciilor (GSA). Multe persoane au vrut să o cumpere. Dar GSA a vrut să se asigure că persoana căreia ar fi urmat s-o vîndă avea abilitatea să o transforme în ceva special, așa că mi-au vândut-o mie. Am obținut-o din patru motive. Numărul unu – suntem foarte buni. Numărul doi – am avut cu adevărat un plan grandios. Numărul trei – am avut o declarație financiară foarte bună. Numărul patru – suntem excelenți, nu doar foarte buni, la a duce la îndeplinire sau chiar a depăși contractele noastre. GSA, care sunt profesioniști adevărați, a văzut acestea de la început.
Acesta este modul în care ar trebui condusă țara.
Repararea infrastructurii noastre va fi unul din cele mai mari proiecte pe care această țară l-a inițiat vreodată. Nu va exista o a doua șansă de a face lucrurile cum trebuie. Aș vrea să vă întreb, dacă propria voastră casă s-ar prăbuși și ar trebui să angajați pe cineva să vi-o repare înainte de a se prăbuși complet, pe cine ați angaja? Pe un tip care vă spune că plănuiește să o facă, sau pe un tip care a dovedit ceea ce poate de nenumărate ori înainte?
În SUA, casa noastră se prăbușește. De nenumărate ori am dezvoltat proiect după proiect. Am strâns bani, am rezolvat nenumărate probleme, am adus oamenii potriviți, și am făcut ce era de făcut. Acestea sunt cele patru cuvinte pe le pot folosi politicienii:
Eu reușesc să fac.
Nu există nicio îndoială că va trebui să găsim o cale de a rezolva problemele cu infrastructura noastră dacă vrem să fim cea mai grozavă țară din lume. Economia noastră are nevoie de mișcare, literal și figurativ, iar noi avem nevoie de infrastructura care poate suporta și promova acea mișcare.
Când te pregătești să începi cel mai mare proiect de construcție pe termen lung din istoria americană, ar fi bine să ai la conducere persoana potrivită. Ai nevoie de cineva care a mai făcut asta înainte și care nu este intimidat de această responsabilitate enormă. Ai nevoie de cineva care știe cum să se descurce cu sindicatele și furnizorii și, fără nici un dubiu, cu avocații. Am de a face cu aceștia zilnic, și nu pierd în fața lor.
Diferiți oameni ar putea aborda probleme complexe ca acestea în mod diferit. Sunt persoane care privesc problema așa și dau din cap gândindu-se că nu e nici o soluție. . Există un nume pentru a desemna acest gen de persoane: Guvernatorii. Apoi sunt persoane care vorbesc despre problemă, aruncă în stânga și în dreapta cu banii oamenilor, și poate chiar îți arată schițe. Și pentru aceste persoane există un nume: Senatorii.
Pentru mine, punerea la punct a infrastructurii țării e un proiect de prioritate maximă. În New Hampshire vorbeam în fața a mii de oameni, când un tânăr amabil m-a întrebat ce cred despre proiectul în curs de a trimite oameni pe Marte.
„Cred că este minunat” i-am spus. „Dar doresc să refac mai întâi infrastructura noastră de pe Pământ, da?” Vreau să spun că nu înțeleg cum de putem să trimitem un om pe Lună ,dar nu putem repara găurile de pe drumul spre Aeroportul Internațional O’Hare.
Care sunt prioritățile noastre?
Înainte să construim poduri pe Marte, haideți să ne asigurăm că podurile peste fluviul Mississippi nu se vor prăbuși.
Ador provocările dificile. Nimeni nu răspunde mai bine ca mine atunci când mi se spune că ceea ce trebuie făcut nu poate fi făcut. Ceea ce alte persoane văd ca o problemă îngrozitoare, eu văd o mare oportunitate. Nu există nimic, absolut nimic, ce poate stimula economia mai bine decât construcțiile.
Acum câțiva ani, Moody’s, agenția de investiții financiare, a calculat că fiecare dolar din banii federali investit în îmbunătățirea infrastructurii pentru autostrăzi și școli publice ar genera înapoi economiei un dolar și patruzeci și patru de cenți. Oficiul de Buget al Congresului a declarat că investițiile în infrastructură au unul din cele mai puternice impacturi directe asupra economiei.
Știți de ce ? Locuri de muncă.
Aceste proiecte pun oamenii la muncă – nu doar oamenii care muncesc propriu-zis, dar, de asemenea, și fabricanții, furnizorii, designerii, și, da, chiar și avocații. Comitetul pentru Buget al Senatului estimează că reconstruirea Americii va genera 13 milioane de locuri de muncă.
Economia noastră are nevoie de mai multe locuri de muncă disponibile. Știu rata de șomaj oficială, dar, la fel, știu că nu există Iepurașul de Paști. Întrebați sindicatele din construcții și cele din Comerț câți dintre membrii lor caută de lucru. Întrebații pe electricienii, instalatorii și tâmplarii șomeri cât de greu este să găsești un loc de muncă bun.
Dacă facem corect ceea ce trebuie să facem, putem crea cel mai mare boom economic din această țară de la New Deal încoace, când vasta noastră infrastructură a fost pusă pe primul loc întîia dată. Nu trebuie prea multă inteligență ca să-ți dai seama de asta. Este atât de evident încât până și Democrații ar putea s-o înțeleagă.
Marile întrebări sunt „Cât va costa?” și „De unde vor veni banii?”. A finanța un proiect este pe departe prea complicat de înțeles pentru majoritatea politicienilor. Aceste proiecte au nevoie de dolari palpabili, nu de cifre pe hârtie. Este nevoie de experiență pentru a înțelege cum poți face un buget corect.
Cred că suntem cu toții de acord, după ce am urmărit cum politicienii noștri ne-au risipit dolarii din impozite, că ultimul lucru pe care ni-l dorim este să-i punem pe aceștia responsabili pentru un program de reconstrucție în valoare de un bilion de dolari.
Când construiesc un proiect, urmăresc banii. Cel puțin o parte din ei vin direct din buzunarul meu – și dacă îmi fac treaba cum trebuie, mulți alții se vor întoarce în același buzunar. Știu cât costă lucrurile, știu unde merg banii, știu cine face o treabă bună, și știu cine n-are tragere de inimă s-o facă.
Guvernul nostru ar trebui să știe și el acestea.
La nivel federal, aceasta va fi o investiție foarte costisitoare, fără nicio îndoială. Dar pe termen lung se va plăti mai mult ca de la sine. În unele locuri vor fi emise obligațiuni. Banii sunt acolo – va trebui doar să-i aducem la locul lor. Frumusețea acestui lucru este că fiecare oraș și stat are necesitățile sale, ceea ce înseamnă că vom putea face cu adevărat acest efort național, controlat la nivel local.
Dacă suntem serioși să facem America măreață din nou, de aici trebuie să începem. Nu numai că repararea infrastructurii noastre va crea locuri de muncă și va stimula economia, dar va face mai ușor pentru noi să ajungem acasă la sfârșitul unei zile lungi.
Și în acest caz vom putea face America frumoasă din nou.”
DODON ACUZĂ! 
„Blestemul World Cup ’94” 
Dolarul, maxim istoric la BNR 
Golăneli ca în filmele cu gangsteri şi amenţări cu pistolul în mână! 
Gică Popescu, DEZVĂLUIRE BOMBĂ 
Cui îi e FRICĂ de Kovesi 
Didi Prodan a murit cu un of la inimă 
Gorbaciov îl face praf pe Putin 
ECHIPA TRUMP pentru CASA ALBĂ 
EXPLOZIV! 
Ion Cristoiu 
Dezvăluire ULUITOARE! 
Răzvan Ioan Boanchiş 