Comisia comuna a Camerei si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei a adoptat in sedinta din 20 martie 2013 Tezele revizuirii Constitutiei. Printre cererile fiecarui partid se numara: alegerea Presedintelui tarii de catre parlament (UDMR), alegerea presedintelui prin votul cetatenilor (PNL), Parlament bicameral (PNL), desfiintarea institutiei prefectului (UDMR), dreptul la aparare in justitie si principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare (PNL – adica scoaterea procurorilor din randul magistratilor – n.red.), interzicerea traseismului politic.

Vezi ce modificari vor sa aduca partidele la legea fundamental

PNL:

-Reafirmarea caracterului national al statului roman si a limbii romane ca limba oficiala a statului

-Infiintarea unitatilor administrativ-teritoriale ale regiunilor

-Limitarea folosirii ordonantelor de urgenta si a procedurii asumarii raspunderii de catre Guverm

-Dreptul la aparare in justitie si principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare (adica scoaterea procurorilor din randul magistratilor – n.red.)

-Consacrarea principiului constitutional al transparentei decizionale: consultarea publica obligatorie anterioara adoptarii tuturor actelor cu caracter legislativ

-Presedintele este seful statului, ales direct de catre cetatenii romani cu drept de vot

-Parlamentul este organizat potrivit principiului bicameralismului, cu atributii diferite pentru cele doua camere. Camera Deputatilor va avea cel mult 300 de membri

-Interzicerea traseismului politic

-Limitarea folosirii ordonantelor de urgenta si a procedurii asumarii raspunderii de catre Guvern

-Actualizarea prevederilor referitoare la Consiliul Suprem de Aparare al Tarii si securitatea nationala (fara modificari specifice – n.red.)

-Clarificarea rolului Ministerului Public si a statutului procurorului

-Intarirea independentei, reasezarea structurii si atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii

PSD:

-Crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni

-Delimitarea raporturilor dintre presedintele Romaniei si Guvern. – art.103; art.107; art.108 din Constituție

-Stabilirea unei date certe a alegerilor parlamentare, prezidentiale si locale

-Stabilirea fara echivoc a rolului presedintelui Romaniei

-instituirea unui sistem bicameral diferentiat

-eliminarea traseismului politic

-Instituirea unor noi modalitati de consultare popular

PC:

-Stabilirea duratei mandatului Presedintelui: clarificari si limitari privind competenta acestuia si implicarea politica

-Definirea institutiilor si atributiilor privind politica externa ce revin acestora

-Stabilirea procedurii de numire a Primului ministru

-Stabilirea procedurii de numire a judecatorilor la Curtea Constitutionala, precum si stabilirea competentelor acesteia

PDL:

-Atributiile Presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe – Titlul III, Capitolul II, art.91 din Constitutia Romaniei;

-Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei – Titlul III, Capitolul II, art. 95 din Constitutia Romaniei;

-Structura Parlamentului Romaniei – Titlul III, Capitolul I, art.61, alin.(2), respectiv art.62, alin.(3) din Constitutia Romaniei;

-Dizolvarea Parlamentului – Titlul III, Capitolul II, art.89 din Constitutia Romaniei;

-Stabilirea unor principii clare in privinta deficitului bugetar, in sensul limitarii acestuia la 3% din PIB

PPDD:

-Infiintarea regiunilor. Acestea nu vor putea fi organizate pe criterii de nationalitate, origine etnica sau limba.

-Parlamentul nu va putea ratifica tratate internationale daca acestea restrang drepturile cetatenilor romani si/sau aduc atingere traditiilor si obiceiurilor specifice poporului roman

-Dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala, la ajutor de somaj, si la alte forme de asigurari sociale nu pot fi restranse

-Instituirea raspunderii patrimoniale a demnitarilor si functionarilor in cazul exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta

– Nicio modificare legala cu caracter fiscal nu va putea produce consecinte intr-un termen mai mic de un an de la data adoptarii prin lege

– Votul este obligatoriu, in conditiile legii organice

-Presedintele Romaniei desemneaza Primul-Ministru la propunerea majoritatii parlamentare

-Daca urmare a referendumului pentru demiterea Presedintelui, desfasurat urmare a suspendarii acestuia de catre Camera Deputatilor si Senat, Presedintele nu este demis, Camera Deputatilor si Senatul sunt dizolvate de drept

-Justitia se infaptuieste de ICCJ si de instantele de judecata stabilite de lege, in cazurile penale vinovatia putand fi stabilita de jurati

-Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit exclusiv din judecatori si din membri ai societatii civile.

-Membrii Curtii Constitutionale sunt desemnati din randul judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Comunicatul integral al Comisiei comune a Parlamentului:

Comisia comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei a adoptat miercuri, 20 martie a.c., tezele care vor sta la baza modificarilor ce vor fi aduse Legii Fundamentale.

Astfel, membrii Comisiei pentru revizuirea Constituției au analizat in sedinta de miercuri conformitatea tezelor propuse de catre grupurile parlamentare in vederea revizuirii Constituției cu reglementarile articolului 152 din Constituție.

Intrucat activitatea Comisiei de revizuire a Constituției nu coincide cu activitatea unei Adunari Constituante, aceasta este limitata de prevederile articolului 152 in care se menționeaza ca: „Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii”.

Dupa analiza individuala a fiecarei teze au fost eliminate cele care cad sub incidența acestui articol. Tezele care formeaza obiectul revizuirii Constituției, au fost adoptate in temeiul articolului 3, alineatul (1) din Hotararea nr. 17 din 13 februarie 2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției Romaniei.

Va transmitem atasat tezele adoptate miercuri de Comisie, in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la limitele revizuirii Constitutiei Romaniei

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir este de parere ca modificarea Constitutiei e pe cale sa devina o „afacere exclusiv politica”. Ioan Stanomir isi exprima speranta ca politicienii romani vor lua totusi exemplu de la tarile „incarcate de spirit european” si nu de la cele „incarcate de izolare nationalista”, cum este cazul Ungariei, puternic criticata pentru modificarile aduse in ultimii ani legii fundamentale.

Vezi mai jos interviul acordat Ziare.com

Cum comentati decizia parlamentarilor din comisia de revizuire a Constitutiei de a interzice accesul presei la lucrari si modul total netransparent in care au fost stabilite tezele de la care pornesc dezbaterile in Forumul Constitutional? 

Ceea ce se poate observa in cazul procedurii care s-a demarat privind revizuirea Constitutiei este caracterul ei netransparent si imprevizibil.

O procedura netransparenta in sensul in care absenta presei la dezbaterile Comisiei face ca publicul sa nu poate avea niciun fel de idee despre cuprinsul discutiilor care se desfasoara acolo.

O procedura imprevizibila pentru ca, asa cum foarte multi comentatori au observat, nu exista o linie directoare care sa permita actualei comisii de reflectie constitutionala din Parlament sa imagineze un drum pentru Romania.

Cred ca, daca privim cei doi factori evocati in perspectiva, apare un risc foarte mare pe care societatea noastra si-l asuma: acela de a lasa in sarcina unei proceduri netransparente si imprevizibile revizuirea celui mai important act normativ din Romania.

Nu vi se pare ciudat ca aceasta comisie parlamentara nu a simtit nevoia de a se consulta si cu specialisti in drept constitutional? Si cum comentati respingerea din start a referendumului din 2009? 

Aici sunt doua lucruri de observat. In primul rand, la Parlament a existat un proiect depus de presedintie cu ajutorul Guvernului, asa cum a spus chiar presedintele Traian Basescu.

In al doilea rand, in 2009 s-a desfasurat un referendum care a avut concluzii foarte precise cu privire la caracterul potential unicameral al Parlamentului. Acest referendum, asa cum spune Curtea Constitutionala foarte limpede, nu este un simplu sondaj de opinie. El trebuia luat in considerare cel putin in cazul limitarii numarului de parlamentari la 300.

Asta pe de o parte.

Pe de alta parte, ceea ce se poate observa este ca revizuirea Constitutiei devine o afacere exclusiv politica, prin excluderea tuturor celor care si-ar fi putut aduce aportul prin propria expertiza.

Mai grav decat orice este tratarea cu un complex de superioritate inacceptabil a cetatenilor. Nu mai putem trata cetatenii Romaniei ca si cum ne-am afla cu decenii inainte. Cetatenii Romaniei nu sunt subiecti de laborator, ei trebuie luati in seama.

Iar modul in care aceasta Constitutie a Romaniei se va revizui este, dupa modesta mea opinie, exact la antipodul unei proceduri transparente, capabile sa ia in calcul opiniile populare.

Ponta cere ajutor Comisiei de la Venetia pentru modificarea Constitutiei

Premierul Ponta, presedinte al PSD, a anuntat ca va cere sprijinul Comisiei de la Venetia. Sa fie vorba doar de un joc de imagine? Ce se va intampla daca deciziile parlamentarilor romani vor intra in contradictie flagranta cu recomandarile acestei comisii? 

Sunt extrem de interesat, ca foarte multi din aceasta tara, sa vad care va fi reactia Comisiei pentru Democratie prin Drept de la Venetia, cu atat mai mult cu cat in raportul publicat la inceputul anului acesta se mentiona ca una dintre exigentele nenegociabile la nivelul Comisiei de la Venetia este revizuirea transparenta si bazata pe consens si pe dezbatere.

Or, ceea ce actuala comisie prezidata de presedintele Senatului ne propune este exact contrariul acestei proceduri mentionate expres de Comisia de la Venetia.

Comisia de la Venetia nu este un organism cu caracter decorativ. Ea este cel mai important organism de specialisti din interiorul sistemului de organisme al Consiliului Europei si este cel mai important producator si furnizor de expertiza juridica si constitutionala pe intinsul tarilor care fac parte din Consiliul Europei.

Este un tip de aviz care trebuie luat in seama, la fel cum trebuie luate in seama judecatile emise in cadrul rapoartelor pe Mecanismul de Cooperare si Verificare ale Uniunii Europene.

Este adevarat, dar vedeti ca presedintele comisiei de revizuire a Constitutiei, Crin Antonescu, a dat de inteles ca revizuirea Constitutiei este o problema interna a Romaniei, reamintind ca doar cetatenii romani voteaza. 

Ma bucura faptul ca am ocazia sa precizez un lucru, chiar daca s-ar putea sa nu fie pe placul unora dintre cititorii dumneavoastra.

In momentul in care Romania a intrat in Consiliul Europei, in Uniunea Europeana si in NATO, ca sa dau exemplu de trei organisme, a acceptat deliberat sa isi limiteze suveranitatea prin acceptarea unor principii care sunt nenegociabile: ale democratiei, statului de drept, transparentei guvernarii.

Noi nu traim pe o insula, nu suntem o tara izolata. Nu ne putem permite luxul de a trata comunitatea internationala doar ca pe un furnizor de asistenta economica.

O asemenea abordare este extrem de apropiata de atitudinea pe care Romania socialista a avut-o in raport de comunitatea internationala, iar anul 1989 arata foarte clar care este tipul de sfarsit pe care il poate avea un astfel de regim politic bazat pe izolare, pe agresivitate si pe autarhie.

Este de ajuns sa privim modul in care Ungaria lui Viktor Orban trateaza comunitatea internationala pentru a intelege enormele costuri de imagine pe care Ungaria le are de suportat. Ungaria lui Viktor Orban da un exemplu remarcabil al modului in care o tara poate involua democratic in cativa ani.