Acasă Blog Pagina 2769

MAE: Statele Unite renunta la faza a 4-a a scutului antiracheta in Romania, din cauza Coreei de Nord

Redactia
-
11
MAE: Statele Unite renunta la faza a 4-a a scutului antiracheta in Romania, din cauza Coreei de Nord

aparare_antirachetaMinisterul Afacerilor Externe a anuntat ca Statele Unite au renuntat sa implementeze faza a 4-a a scutului antiracheta in Romania din cauza amenintarilor Coreei de Nord asupra teritoriului american.

Intr-un comunicat de presa al MAE se precizeaza ca in cursul zilei de 15 martie 2013, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonica cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala in Departamentul de Stat american, la solicitarea partii americane.

Conform sursei citate, oficialul american a declarat ca partea americana doreste sa informeze partea romana asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de aparare antiracheta al SUA.

Astfel, oficialul american a aratat ca Administratia SUA a decis sa ajusteze EPAA (Abordarea Adaptiva in Etape privind Apararea Antiracheta din Europa) prin renuntarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea in principal introducerea in uz a unui nou tip de rachete interceptoare.

„In acelasi timp, partea americana va dezvolta o serie de masuri de protectie antiracheta pe teritoriul SUA. Aceasta decizie a fost motivata de necesitatea de a tine cont de evolutiile amenintarilor cu eventuale atacuri cu rachete balistice la adresa teritoriului SUA din partea RPD Coreene.” – se arata in comunicatul oficialilor romani.

Pe de alta parte, Rose Gottemoeller „a subliniat foarte clar” ca aceasta decizie de ajustare a EPAA nu afecteaza in niciun fel Romania, faza a 2-a a EPAA – care presupune operationalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 – urmand sa se desfasoare conform calendarului stabilit, fara niciun fel de modificari sau intarzieri.

De altfel a mai precizat oficialul american – tipul de interceptor care urma sa fie introdus in uz in cursul fazei a 4-a nu a fost, inca de la inceputul proiectului, planificat a fi instalat la Deveselu.

Blaga vrea o „adevarata prestatie de dreapta a partidului”

Redactia
-
21
Blaga vrea o „adevarata prestatie de dreapta a partidului”

vasile blagaPresedintele PDL, Vasile Blaga dupa ce si-a prezentat, vineri seara, motiunea pentru un nou mandat la sefia PDL, le-a spus delegatilor maramureseni ca vrea o „adevarata prestatie de dreapta a partidului”.

„Trebuie sa demonstram ca putem fi un partid cu adevarat de dreapta facand abstractie de asa numitele reforme, sa aratam ca un partid de opozitie apt sa penalizeze fiecare greseala politica a adversarului, adica USL. Nu avem nevoie de o lupta in interiorul PDL, ci in exteriorul partidului, cu adversarul USL. Orice disputa interna, chiar si minora nu va face decat sa slabeasca partidul. Avem resursele necesare sa facem acest lucru, dar trebuie sa ne inconjuram si sa ne bazam pe oameni care inteleg sa munceasca in echipa, nu pe la colturi”, a declarat presedintele PDL.

Blaga a completat ca ii intelege pe cei nu vor sa ramana in partid  insa gestul lui Mihai Stanisoara e „greu de catalogat”  pentru ca a ales sa treaca in PNL cu” foarte mare lejeritate”.

„Stanisoara a primit in PDL mai mult decat oricine. Nici acum nu e foarte clar ce anume l-a determinat sa paraseasca partidul. Gestul sau e greu de catalogat, dar ne face sa fim mai atenti pe viitor la oamenii pe care o sa-i promovăm”, a completat acesta.

De asemenea, deputatul Andreea Paul a adus cateva critici la adresa Elenei Udrea spunand ca: „Oricat ai dori, nu poti sa ridici partidul in fata alegatorilor folosind mopul si andrelele, trebuie munca sustinuta pentru a dovedi ca meriti”.

Traian Basescu: In 2010 noi am facut ceea ce a fost necesar pentru a ne stabiliza macroeconomic

Redactia
-
11
Traian Basescu: In 2010 noi am facut ceea ce a fost necesar pentru a ne stabiliza macroeconomic

traian_basescu_bruxelles_16298700Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri de la Bruxelles, dupa incheierea Consiliului European, ca tara noastra a reusit sa se redreseze mai repede, comparativ cu alte state membre UE, datorita masurilor luate de Guvern in 2010.

„In 2010 noi am facut ceea ce a fost necesar pentru a ne stabiliza macroeconomic. Daca in 2010 am facut ceea ce ne-a obligat viata sa facem si am ales solutia corecta de redresare rapida, in anii urmatori trebuie sa facem ce putem pentru a ne asigura crestere economica si consolidare”, a precizat Basescu.

In plus, Presedintele a subliniat ca rata somajului este in scadere in Romania, fata de trend-ul din Uniunea Europeana, care este de crestere, datorita masurilor de consolidare fiscala pe care unele state membre le-au implementat, dar care nu au produs crestere economica.

„Noi am aplicat solutia reducerii cheltuielilor care a adus o redresare brusca. Este foarte important ca se spune consolidare fiscala favorabila cresterii economice – pentru ca in multe state s-a facut consolidare fiscala fara sa duca la crestere economica, ci la cresterea somajului. As spune ca noi am fost inspirati in 2010 pentru ca suntem unul dintre putinele state care au redus somajul. (…) Trend-ul in Romania nu e de crestere a somajului, e de reducere. Dar trebuie sa privim realist la bugetul de pensii care are deficit la 3 miliarde de euro. Atunci trebuie sa ne intrebam daca este optim sa reducem acum CAS-ul. EU nu decid, decide Guvernul”, a completat Traian Basescu.

Principalele declaratii ale Presedintelui Traian Basescu (sursa Hotnews):

A fost un Consiliu European dedicat agendei de politica economica.

Ca relatii externe a avut ca subiect Rusia si Siria.

Probabil ati vazut concluziile Consiliului. Am sa incerc o traducere cu adaptare la Romania ca sa fie accesibila.

Inca din inceputul concluziilor veti observa ca se mentin obiectivele de politica economica si sociala si se fixeaza pilonii pe care aceste politici la nivel european trebuie sa se bazeze.

Criteriile pe care aplicam politicile:

Primul ar fi consolidarea fiscala favorabila cresterii economice. Noi am aplicat solutia reducerii cheltuielilor care a adus o redresare brusca. Este foarte important ca se spune consolidare fiscala favorabila cresterii economice – pentru ca in multe state s-a facut consolidare fiscala fara sa duca la crestere economica, ci la cresterea somajului. As spune ca noi am fost inspirati in 2010 pentru ca suntem unul dintre putinele state care au redus somajul.

Alt criteriu – restabilirea unui nivel normal de acordare de imprumuturi. Guvernul Romaniei, desi a facut multe imprumuturi de pe piata interna, incepand din 2012 s-a iesit pe piata externa, ceea ce a lasat resursa financiara pentru creditare. Este o politica corecta.

Un alt pilon al politicii economice trebuie sa fie abordarea somajului si a consecintelor sociale ale crizei. Atata timp cat nu se mareste fiscalitatea si se absorb fonduri europene, noi nu avem o problema cu cresterea somajului.
In sfarsit, modernizarea administratiei publice – debirocratizarea si diminuarea cheltuielilor de functionare a statului, proces pe care si actualul Guvern il continua. Acea ordonanta cu un angajat la 7 plecati in sistemul bugetar este in vigoare. De la aplicarea ei s-a redus cu 200 de mii de salariati. Sunt sectoare care sufera foarte mult – cum ar fi sectorul de sanatate.
Romania se incadreaza in toate criteriile.

Nimeni nu impune mijloacele prin care se aplica aceste criterii.

In cadrul acestor criterii sunt diverse prioritati: echilibrarea din punct de vedere structural al bugetelor. Echilibrarea inseamna sa privesti in bugetele componente ale bugetului.
Noi la bugetul de pensii avem un deficit de aproximativ 3,3 miliarde euro si el trebuie acoperit de fiecare data de la bugetul de stat.

Dupa cum stiti, Romania nu a stat cu mainile in san si a crescut varsta de pensionare in raport cu speranta de viata.
O alta prioritate stabilita in cadrul Consiliului- necesitatea de masuri de creare de locuri de munca, in special pentru tineri.
Incepand cu 1 ianuarie 2014 avem la dispozitie 140 milioane euro de la UE sa cream locuri de munca strict pentru tineri pana in 25 de ani.

Reforme structurale care sa stimuleze competitivitatea – necesitatea de a face sectorul de stat competitiv.

Vorbesc de sectorul de stat pentru ca sectorul privat este competitiv.

Fie ca vorbim de Romgaz ca are profit dar are un profit mic, fie ca vorbim de CFR Marfa sau Oltchim care au management defectuos.
O alta prioritate valabila pentru toata UE – imbunatatirea colectarii impozitelor. In sfarsit se recunoaste ca problemele de colectare nu sunt doar in Romania.

O alta concluzie – combatera fraudarii TVA-ului, prioritate la nivelul UE. Si desigur, o buna guvernare economica.
Acest Consiliu pune niste accente si considera somajul cea mai importanta provocare sociala la nivelul UE.

Masurile de austeritate au generat somaj in multe state, cifre ale somajului pe care UE nu le-a mai cunoscut.
Efectele somajului in Europa le vedem in fiecare seara daca ne uitam la televizor.

Problemele sociale generate de somaj au devenit o prioritate la nivelul UE. De asemenea, reducerea saraciei.
Solutia pe care Consiliul European o recomanda este crearea de IMM-uri care sa angajeze forta de munca aflata in somaj.

O alta prioritate – realizarea pietei unice, considerata o sursa de forta de munca.

Romania nu va accepta nicio abatere de la tratatul de aderare care prevede ca de la 1 ianuarie 2014 nicio tara nu mai poate impune restrictii pentru forta de munca din Romania.

Finalizarea pietei interne a energiei pana la finalul anului 2015. Trebuie sa existe o retea care sa interconecteze toate statele UE.
Realizarea pietei digitale unice pana la sfarsitul anului 2015, data pana la care trebuie realizata si piata unica a telecomunicatiilor.
La telecomunicatii, Vodafone ne duce in topul sistemului, cu G4.

Important de asemenea pentru noi – in ceea ce priveste politica de aparare. Este o sarcina trasata Comisiei sa realizeze o baza a capacitatilor existente pentru a realiza tehnologie militara.

In sfarsit Europa pare a se opri putin din veselia delocalizarii si pare dispusa sa analizeze realizarea unei politici industriale la nivel european. Delocalizarea industriei europene nu pare cea mai buna solutia si nevoia de a mentine capacitati industriale pentru a avea locuri in Europa este o idee care prinde tot mai mult contur.

In ceea ce ne priveste, legat de concluziile Consiliului.

In 2010 noi am facut ceea ce a fost necesar pentru a ne stabiliza macroeconomic.

Daca in 2010 am facut ceea ce ne-a obligat viata sa facem si am ales solutia corecta de redresare rapida, in anii urmatori trebuie sa facem ce putem pentru a ne asigura crestere economica si consolidare.

Ceea ce putem noi acum sa facem intr-o prioada in care investitiile straine directe inca nu apar, exista prudenta, ar fi sa utilizam banii europeni.

Un comentariu legat de rezolutia PE privind cadrul financiar multianual 2014-2020.

Unii politicieni din patria noastra au inteles ca a fost respins bugetul si acum sefii de stat se intalnesc iar sa mai punem niste bani.

Este un act al PE care nu vizeaza cresterea alocarilor in buget.
PE cere sa existe obligatia revizuirii bugetului. Consiliul European a vorbit de posibilitatea revizuirii in 2014-2015.

PE are obligatia sa decida ca aceasta revizuire se va face.
Al doilea obiectiv este flexibilizarea utilizarii sumelor.
Alocarea banilor pe proiecte „beneficiaza” de o rigiditate destul de mare.

Nu poti lua bani de la programul operational pentru transporturi sa-i duci la agricultura.
PE vrea sa lase posibilitatea adaptarii resurselor alocate unei tari la prioritatile pe care ea le are in acel moment.
Nimeni nu poate muta bani intre capitole. Si asa Consiliul a flexibilizat putin platile directe si dezvoltarea rurala la agricultura.
Aceasta dezbatere care va fi in Parlament va da ocazia parlamentarilor nostri sa obtina inca vreo 8-9 miliarde de euro in plus.
Parca imi reprosau mie ca a fost cresterea de numai 18% a bugetului si sunt convins ca prin priceperea, talentul, inteligenta si

capacitatea lor de a convinge vor mari bugetul Romaniei.
Daca ma intreba cineva oficial (despre data aderarii la euro – n. red) spuneam 2015, ca nu am ce sa spun altceva.

Ce va spun cu certitudine este ca nimeni nu isi poate construi cresterea daca are datorii si vrea sa treaca pe crestere facand datorii mai mari. Inainte trebuie sa te stabilizezi si sa pornesti de la premisa ca vrei sa ajungi la crestere fara sa faci datorii.
Rezonabil inseamna sub 60% datorie publica si iti poti construi crestere economica. Ne uitam cu placere la faptul ca avem deficit sub 3%.

Trebuie sa intelegem ca orice procent de deficit inseamna cresterea gradului de indatorare.
Guvernul va continua cu taierile bugetare, probabil de la cheltuieli de investitii.
Cert este ca nimeni nu mai poate spera sa isi garanteze prosperitatea din imprumuturi, asa cum au facut vechii europeni multa vreme.

Trend-ul in Romania nu e de crestere a somajului, e de reducere. Dar trebuie sa privim realist la bugetul de pensii care are deficit la 3 miliarde de euro. Atunci trebuie sa ne intrebam daca este optim sa reducem acum CAS-ul. EU nu decid, decide Guvernul.

Economia nu mai suporta inca o reducere de cheltuieli anul acesta. Asta nu inseamna ca ne permitem sa trecem la deficite de 4-5%, in primul rand pentru ca am ratificat tratatul fiscal.

Ne propunem un termen rezonabil de intrare in zona euro. Va spun un lucru: nu va sta nimeni dupa cei care se pregatesc. UE si zona euro nu sunt dispuse sa astepte. Cei care nu indeplinesc conditiile vor ramane tot mai departe de pluton, ceea ce dupa mine ar fi o pierdere.

In 2011 s-au creat locuri de munca. Au plecat 150 de mii de oameni din sectorul bugetar si somajul nu a crescut.
Sectorul bugetar a avut capacitatea sa absoarba ceea ce s-a disponibilizat din sectorul privat.

Cred ca felul in care am abordat austeritatea, desi dureros, a scurtat boala.

Masurile economice s-au adoptat in iunie 2010 iar in 2011 am avut crestere economica.

Am avut crestere economica datorita fondurilor europene – au mers bine dezvoltare regionala si POSDRU.

Avem 160 de mii de someri tineri. Pentru tineri absolventi – cine ii angajeaza? Poti sa nu platesti pentru el 2 ani CAS-ul. Am mai avut astfel de masuri de incurajare, daca nu ma insel.

Romania daca se tine cu programul cu Fondul Monetar International nu are nicio problema, asta e parerea mea. Tot programul economic nu este negociat doar cu FMI, vioara intai este Uniunea Europeana.
Slava Domnului ca nu mi se mai aplica viitoarea Constitutie, ca ce ar face oamenii astia din viitorul presedinte…

Mi s-a parut atat de necinstit ca s-a spus public: cheltuim 7 milioane de euro pe an pentru avionul cu care merge presedintele. Este o minciuna. Acel avion atat costa intretinerea lui indiferent ce faci cu el. Faptul ca pentru deplasari il mai inchiria presedintia mai aducea un ban, el sta degeaba.

Daca se intampla un dezastru cand sunt intr-o deplasare eu sunt in imposibilitatea de a veni imediat in tara. Oricand poate fi un dezastru. Presedintele Romaniei trebuie sa fie capabil sa vina oricand in tara daca se intampla un dezastru – un cutremur, un eveniment. Nu le pot spune romanilor: eu am venit peste 8 ore ca abia atunci am avut avion.

Despre rolul pozitiv al uitării

Redactia
-
5
Despre rolul pozitiv al uitării

dwxUn sondaj realizat de IRES în preajma zilei de 15 martie, când maghiarii sărbătoresc revoluţia de la 1848, sugerează rolul politic pozitiv pe care, paradoxal, ar putea să-l joace amnezia colectivă.

Se spune că „poporul care îşi uită trecutul este condamnat să-l retrăiască”. Atribuită lui Winston Churchill, această frază este citată cu insistenţă de toţi aceia care deplâng dificultatea societăţilor noastre de a transmite experienţa trecutului sub forma unei cunoaşteri de natură morală. Există şi o bună versiune românească: „Cine uită nu merită!”. Fraza lui Nicolae Iorga care trona pe clădirea Institutului de Arhitectură din Bucureşti în timpul demonstraţiilor din Piaţa Universităţii pica cât se poate de fericit la începutul anilor 90, când experienţa tragică a regimului comunist abia începea să fie scoasă la lumină şi arhivată în cărţi, filme şi antologii de istorie orală. Apăruse pe atunci şi revista „Memoria”, la televiziunea publică se iniţiase un serial fără precedent despre ororile închisorilor comuniste, intitulat „Memorialul Durerii” şi, ca niciodată în trecut, se vorbea despre virtuţile salvatoare ale unei culturi a memoriei.

Preocuparea insistentă pentru „memorie” fusese iniţiată în Occident cu mai multe decenii înainte, cu o amploare şi o intensitate duse până la îndoială de sine. Alain Finkielkraut, de pildă, a vorbit la un moment dat despre „memoria zadarnică” care ar risca să aşeze crimele trectului în orizontul exclusiv al cunoaşterii şi comemorării.

Despre uitare se vorbeşte, în schimb, foarte puţin şi mai mult în termeni negativi. Şi totuşi uitarea este bine cunoscută pentru virtuţile ei terapeutice, după cum probabil că nu totul merită să fie păstrat şi că memoria îşi are exigenţele ei elective. „Selecţia timpului” înseamnă deopotrivă uitare şi amintire. În orice caz, în istoria modernă a României relaţia româno-maghiară pare să facă parte din categoria faptelor care prin comemorare ritualică ar provoca mai curând urmări negative. Avem destule exemple dintre cele mai recente în care reamintirea faptelor de odinioară produce nu o reflecţie curativă, ci dimpotrivă o nouă mobilizare pătimaşă. Uitarea pare în schimb, în ciuda preţului plătit, să aibă consecinţe dintre cele mai favorabile.

Un sondaj realizat de IRES în preajma zilei de 15 martie, când maghiarii sărbătoresc revoluţia de la 1848, sugerează rolul politic pozitiv pe care, paradoxal, ar putea să-l joace amnezia colectivă. Sondajul pune această întrebare: „Din punctul dumneavoastră de vedere, cum sunt următoarele ţări pentru România?” Urmează o listă de 13 ţări dintre care Ungaria a întrunit cele mai multe aprecieri negative. 41% din participanţii la sondaj susţin că Ungaria este „mai degrabă duşman” pentru România şi, pentru ca proporţia să fie mai grăitoare, să arătăm că pe locul al doilea se află Rusia percepută ca duşman de 27%. Aşadar, aproape jumătate dintre români percep Ungaria ca pe un duşman, un procent aproape egal (42%) o consideră prietenă, 9% nici prietenă nici duşman.

Dar mult mai grăitoare sunt grupele de vârstă şi cele legate de nivelul de instrucţie. Pe măsură ce scade vârsta, scad şi aprehensiunile faţă de unguri. Peste 52% din cei peste 65 de ani îi percep pe unguri ca nişte duşmani şi apoi procentul scade progresiv pentru ca în grupa de vârstă 18-35 de ani, numai 35% să manifeste temeri faţă de Ungaria. Explicaţia cea mai probailă este că amintirea celui de-al Doilea Război Mondial şi a cedării Ardealului de Nord, s-au estompat dacă nu cumva au fost uitate în bună măsură. Nici trecutul mai îndepărtat nu mai are aceeaşi putere evocatoare pentru noile generaţii, educate tot mai superficial. De altfel rolul educaţiei (memoriei) este bine pus în lumină de clasamentul pe grupe de instrucţie.

Cei mai educaţi sunt cei mai dispuşi să-i privească pe unguri cu suspiciune, iar cei care nu au nicio şcoală sau care au absolvit cel mult 8 clase sunt cei mai încrezători. E clar aşadar că şcoala, care instruieşte cu privire la trecutul istoric, întreţine temerile faţă de maghiari. Contează însă mult şi natura educaţiei. Cei mai suspicioşi faţă de unguri sunt cei cu studii medii, procentul aprehensiunilor scăzând din nou la cei cu studii superioare, deşi nu până la nivelul celor lipsiţi complet de instrucţie. Educaţia mai avansată pare să abată întrucâtva forţa distructivă a sentimentelor colective, dar amnezia (asociată cu pura ignoranţă) produce, în schimb, o uşurare fără egal.

Nu e o constatare fericită, căci pune la îndoială idealul însuşi al emancipării prin cunoaştere. Dar dacă societatea românească nu va reuşi să evolueze prin cultură, nu-i rămâne decât să se salveze prin uitare.

Horațiu Pepine

– articol publicat de Deutsche Welle –

RCS&RDS își vinde operațiunile din Slovacia

Redactia
-
0
RCS&RDS își vinde operațiunile din Slovacia

digiCompania românească RCS&RDS, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de telecomunicaţii din regiune, controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari din Oradea, îşi negociază ieşirea de pe piaţa de cablu din Slovacia, pe care avea în urmă cu trei ani mai puţin de 50.000 de clienţi, au declarat pentru ZF mai multe surse de piaţa de telecom.

Negocierile pentru vânzarea operaţiunilor de cablu au depăşit faza tatonărilor, iar cumpărătorul ar putea fi subsidiara grupului american Liberty Global (UPC) din Slovacia – care este cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cablu, sau un fond de investiţii. Contactaţi de ZF, reprezentanţii RCS&RDS nu au comentat informaţiile.

Acesta ar fi al doilea exit al RCS&RDS din regiune, după vânzarea operaţiunilor de televiziune prin satelit din Croaţia, către Vipnet, un operator deţinut de grupul Telekom Austria. RCS&RDS, care a intrat pe piaţa din Slovacia în anul 2006, ca parte a unui plan agresiv de expansiune regională, avea la începutul anului 2010, potrivit datelor comunicate oficial de operator, 45.000 de clienţi pentru serviciile de cablu. La aceeaşi dată, compania avea 260.000 de clienţi pe piaţa de servicii de televiziune prin satelit.

Posta Frantei a emis timbre cu Romania Mare

Redactia
-
9
Posta Frantei a emis timbre cu Romania Mare

timbru_romania_mare_timpul

Republica Moldova, Bucovina de Nord și Basarabia de Sud membre ale Uniunii Europene, incorporate in teritoriul Romaniei Mari, așa cum arata la 1 Decembrie 1918.

Cadoul de la francezi reprezinta, așadar, o imagine tiparita pe sute de mii de timbre emise de Poșta Franceza, raspandite in toata lumea. Timbrul, tiparit in cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixeaza cu fidelitate maxima harțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducand fara greșeala hotarele țarilor, cu excepția Romaniei, care figureaza cu conturul consacrat in perioada interbelica. Adica atunci cand frontierele Romaniei incadrau și provinciile ulterior rapite de imperiul sovietic. Textul din partea stanga superioara nu lasa loc de indoieli și explica: „Uniunea Europeana, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”.

32163_556805630999188_1628762068_n

 

 

 

 

 

 

 

Nu este vorba despre o ficțiune geopolitica, ci despre o imagine tiparita pe sute de mii de timbre emise de Poșta Franceza, raspandite in toata lumea, odata cu corespondențele plecate din Hexagon catre cele patru puncte cardinale, dar și in albumele colecționarilor de marci poștale. Timbrul, tiparit in cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixeaza cu fidelitate maxima harțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducand fara greșeala hotarele țarilor, cu excepția Romaniei, care figureaza cu conturul consacrat in perioada interbelica. Adica atunci cand frontierele patriei incadrau și provinciile ulterior rapite de imperiul sovietic. Textul din partea stanga superioara nu lasa loc de indoieli și explica: „Uniunea Europeana, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”.

„Sa știe Poșta Franceza, una dintre cele mai respectabile instituții de stat ale Franței – țara care este unul dintre polii de greutate ai Uniunii Europene – ceva in plus fața de ce știm noi? Sa fie vorba despre o eroare – dar una frumoasa, sa recunoaștem – a unor funcționari publici, sau de o premoniție istorica a verilor de ginta latina?”  Timpul, o publicatie din Rep. Moldova.

Chiliman: Fenechiu ar trebui sa fie inlocuit din Guvern

Redactia
-
16
Chiliman: Fenechiu ar trebui sa fie inlocuit din Guvern

chiliman_andreiAndrei Chiliman considera ca nu este normal ca din Guvernul Romaniei sa faca parte persoane judecate pentru fapte penale.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Andrei Chiliman precizeaza ca liderul PNL, Crin Antonescu, ar trebui sa isi asume eroarea de a-l fi propus pe Relu Fenechiu pentru Ministerul Transporturilor si sa ii ceara acestuia sa demisioneze sau sa ii retraga sprijinul politic.

Andrei Chiliman crede ca solicitarile UE privind integritatea demnitarilor si respectarea statului de drept sunt normale pentru ca acestea sunt standardele in intreaga Uniune Europeana.

Partenerii europeni ai Romaniei, din cadrul MCV, dar si din JAI, doresc ca Romania sa nu mai aiba in Guvern ministri penali. Credeti ca dl. Fenechiu ar trebui sa demisioneze din functia de ministru avand in vedere ca este judecat penal?

Eu am propus la Congres sa se introduca explicit in statut un articol prin care persoanele care sunt judecate pentru fapte penale, pe perioada cat sunt judecate, sa nu fie numite in functii publice. Ministrii sunt numiti. Amendamentul a fost respins sub pretextul incalcarii prezumtiei de nevinovatie.

Dupa mine, amendamentul nu are legatura cu prezumitia de nevinovatie pentru ca numirea in functie nu e un drept, e o onoare. Asadar, nu i se rastrange niciun drept persoanei respective, dar era bine pentru imaginea partidului, pentru valorile prooccidentale, ca o persoana care are probleme de natura penala cu Justitia sa nu ocupe o functie atat de importanta. Acelasi lucru ar fi fost valabil si pentru alte cazuri.

Amendamentul a fost respins. Dupa parerea mea, responsabilitatea integrala pentru numirea respectiva, a unei persoane cu probleme, ii revine lui Antonescu. Eu cred ca un om care a gresit la un moment dat poate sa asume ca a gresit, e omeneste, si poate sa faca un gest de normalitate. Si atunci spune: constat ca am gresit si ii cer d-lui Fenechiu, spre exemplu, sa isi dea demisia si daca nu isi da demisia ii retrag sprijinul politic al partidului din calitatea de ministru pe care o are.

Dansul poate sa isi asume ca a gresit si sa faca acest lucru. Nu-l vad in stare sa faca acest lucru si aici iarasi apare daca vreti aceasta indepartare de valorile occidentale, pe care ar trebui sa le aiba un partid in Romania membra a UE.

Considerati asadar ca solicitarile partenerilor europeni in privinta demnitarilor cu probleme si a standarelor statului de drept nu sunt exagerate, ci mai degraba normale?

Sunt absolut normale, pentru ca in cazul indeplinirii lor, inseamna ca Romania a ajuns intr-adevar sa respecte un anumit stil de comportament care este moneda curenta in UE. Mai sunt pasi de facut. Ori tu ca politician responsabil pentru tara ta, nu pentru partidul tau, pentru cetatenii tarii tale trebuie sa faci ca acest mecanism sa isi produca efectele in interior, in asa fel incat sa se ridice suspiciunea ca lucrurile nu ar fi in ordine in Romania si sa stai cu capul sus si spinarea dreapta in fata partenerilor din UE.

Daca politica antioccidentala va continua, exista riscul unui mecanism de aparare a statului de drept cu consecinta automata a taierii fondurilor europene. Credeti ca dl. Antonescu va accepta exigentele europene, pentru a evita asa ceva?

Daca dorinta dansului de a ajunge presedinte al Romaniei este mai mare decat interesul real al Romaniei, va face ceea ce considera ca e bine pentru dansul, dar exista riscul sa faca ceva foarte rau pentru tara. Si MCV de fapt este un mecanism care vrea sa asigure pe toti partenerii din UE ca la noi se respecta principiile de baza in functionarea statului de drept si in eliminarea coruptiei.

Iar pentru asta institutiile trebuie sa functioneze normal, fara presiuni politice. Vorbesc de justitie, de DNA, de ANI, de CCR. Aceste institutii trebui sa functioneze fara presiuni, indiferent din ce directie ar veni ele, pentru ca functionand independent, ele dau certitudinea ca, la un moment dat, se intampla ca niste persoane cu conexiune in lumea politica, niste vamesi de pe granita de est, sa zicem, care favorizeaza traficul, sunt prinsi, Justitia nu-i va elibera, ci ii va condamna in mod corespunzator faptelor lor.

Altfel ar inseamna ca sunt standarde diferite in diferite tari UE. Acelasi lucru i se poate intampla si unei firme straine care are probleme cu niste autoritati locale, de exemplu.

Scanările BBC-ului de la Sarmizegetusa. O emisiune incendiară, în această seară, de la ora 22:00!

Redactia
-
9
Scanările BBC-ului de la Sarmizegetusa. O emisiune incendiară, în această seară, de la ora 22:00!

Sarmisegetuza 2Ce se ascunde oare în Munții Șureanu, în locul anticei Sarmizegetusa? Scanările Lidar realizate de BBC scot în evidență structuri nebănuite, îngropate în pământ…

Anul trecut, cu acordul statului român, BBC-ul a scanat o arie de zeci de km din jurul Sarmizegetusei pentru a folosi aceste informații în ceea ce s-a dovedit a fi pseudo-filmul documentar „Rome’s Lost Empire”, o mizerie din punct de vedere al corectitudinii informației istorice despre daci, pe care realizatorii i-au prezentat ca fiind barbari, hoți și violatori. Dincolo de această manipulare la care s-a făcut părtaș, cu nonșalanță, arheologul Gelu Florea, șeful cercetărilor arheologice de la Sarmizegetusa, se pune întrebarea dacă aceste scanări deosebit de importante au ajuns ca material clasificat în mâinile statului român sau nu? Pentru că la o primă vedere, statul român nu pare să știe prea multe despre acest subiect.

Ținând cont că a existat o tradiție (cu susținere politică) a jefurii vestigiilor dacice din Munții Șureanu, nu putem să nu fim îngrijorați de faptul că aceste hărți ale vestigiilor îngropate de la Sarmizegetusa ar putea să ajungă (dacă nu au ajuns deja) în mâna căutătorilor de comori.

Despre toate acestea vom discuta direct și fără menajamente în emisiunea Adevăruri tulburătoare, unde am ca invitați doi jurnaliști de investigație – George Roncea de la ziarul Curentul și Valentin Roman, redactor șef la adevaruldespredaci.ro

Emisiunea poate fi urmărită în această seară, de la ora 22:00 și în reluare, sâmbătă, de la ora 20:00, duminică, de la ora 11:00 și luni, de la ora 09:00

Judecatoarele Costache si Dinu de la Tribunalul Bucuresti, arestate, alaturi de alti patru complici! Stenograme

Redactia
-
7
Judecatoarele Costache si Dinu de la Tribunalul Bucuresti, arestate, alaturi de alti patru complici! <font color=Stenograme" title="Judecatoarele Costache si Dinu de la Tribunalul Bucuresti, arestate, alaturi de alti patru complici! Stenograme" />

Judecatoarele Costache si Dinu de la Tribunalul BucurestiJudecatoarele Antonela Costache si Viorica Dinu, alaturi de alti patru complici au fost arestati pentru 29 de zile de Curtea de Apel Bucuresti, dar unul dintre inculpati – sportivul (lupte) Catrin Marian – a fost eliberat sub control  judiciar. Avocatii arestatilor au anuntat ca fac recurs, anunta Romania Libera.

Intre arestati se afla si Alina Ileana Raducan,  avocata lui Dinel Nutu-Staicu, fost sef al SIF Oltenia, controversat om de afaceri, condamnat definitiv la 7 ani inchisoare pentru devalizarea Bancii Internationale a Religiilor, condamnare care i-a fost anunlata in mod suspect. Dupa eliberare, Dinel a fost arestat preventiv in dosarul TRANSGAZ pentru un prejudiciu de 11 milioane de euro, dar a fost eliberat cu concursul judecatoarelor Costache si Dinu.

Motivul principal al arestarii: judecatoarele ”reprezinta pericol social”, iar arestarea arata ca ”sunt pedepsite  practicile  care stirbesc imaginea Justitiei”.

Vezi mai jos stenogramele

 

  • „Dacă se duce la DNA., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că DNA -u’ e în foc continuu!”.
  • Judecatoarea Dinu despre dosarul Nelu Iordache: „La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”
  • „Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.

Personajele implicate si acuzatiile procurorilor 

  • Dinu Viorica, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: trei infracţiuni de trafic de influenţă, trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi luare de mită
  • Costache Antonela Anemary, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă
  • Vasilescu Sorin, grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti: luare de mită, a complicităţii la infracţiunea de luare de mită şi a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă
  • Petre   Daniel Costel, avocat: complicitate la infracţiunea de luare de mită, pentru complicitate la infracţiunea de cumpărare a influenţei şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită
  • Petre   Daniela, sotia lui Petre   Daniel Costel: complicitate la infracţiunea de luare de mită şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare a influenţei
  • Raducan Ileana Alina avocat: două infracţiuni de dare de mită
  • Staicu Marian, fratele lui Dinel Staicu: dare de mită

Cele mai relevante pasaje din referatul procurorilor: 

  • „In luna ianuarie 2013, Vasilescu Sorin, în calitate de grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, a primit suma totală de 5.000 euro, din care 1.500 euro de la Raducan Ileana Alina, avocat în Baroul Dolj, şi, respectiv, 3.500 euro, de la Petre   Daniel Costel, avocat în Baroul Bucureşti, în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul manipulării sistemului informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât dosarul nr. 19797/300/2010/a13, privind recursul declarat de Nutu (fost Staicu) Dinel împotriva unei încheieri de menţinere a stării de arest preventiv, să fie repartizat la Completul C8R, compus din judecătorii Dinu Viorica, Costache Antonela Anemary şi Sipoteanu Cleopatra Ioana (…)
  • In luna ianuarie 2013, Petre   Daniel Costel a primit de la Staicu Marian, fratele inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, suma de 60.000 euro, pentru ca, prin intermediul său, banii să fie daţi judecătorilor Tribunalului Bucureşti, învestiţi cu soluţionarea recursului declarat în dosarul nr. 19797/300/2010/a13, pentru pronunţarea unei hotărâri de punere în libertate a fratelui mituitorului. Din cei 60.000 de euro menţionată anterior, Petre   Daniel Costel şi Raducan Ileana Alina şi-au oprit suma de 5.000 de euro, pe care o remiseseră anterior grefierului Vasilescu Sorin, pentru manipularea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Diferenţa de 55.000 de euro a fost utilizată de avocatul Petre   Daniel Costel astfel: 10.000 euro i-a păstrat pentru sine iar 45.000 euro i-a remis, prin intermediul soţiei sale, Petre   Daniela, judecătorului Dinu Viorica. În schimbul sumei de 45.000 de euro, primite de la Petre   Daniel Costel şi Petre   Daniela, judecătorul Dinu Viorica a promis că, în calitate de membru al completului C8R al Tribunalului Bucureşti, va pronunţa o soluţie favorabilă inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, în dosarul nr. 19797/300/2010/a13 (…)
  • In considerarea faptului că Dinu Viorica s-a prevalat de influenţa pe care a părut că o are asupra judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, membru în acelaşi complet de judecată, pentru a o determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului arestat Nutu (fost Staicu) Dinel, Petre   Daniela a promis judecătorului Dinu Viorica şi suma de 10.000 euro, pe care, ulterior, a obţinut-o cu ajutorul lui Petre   Daniel Costel. În dimineaţa zilei de 21.01.2013 Petre   Daniela a remis suma de 10.000 euro judecătorului Dinu Viorica. Deoarece demersurile de punere în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel au eşuat, în cursul serii de 21.01.2013, Dinu Viorica a restituit integral sumele de bani primite (45.000 euro şi 10.000 euro) avocatului Petre Daniel Costel (…)
  • În finalul discuţiei ambientale, cele două interlocutoare s-au referit la preţul unor haine de blană pe care le-au cumpărat, aspect care a evidenţiat situaţia financiară prosperă a acestora, în condiţiile în care tocmai perfectaseră detaliile privitoare la obţinerea unor foloase  rezultate din desfăşurarea unor fapte de corupţie. Astfel, Dinu Viorica a remarcat cât de frumoasă era haina pe care o purta Costache Antonela Anemary, ocazie cu care aceasta a precizat că a costat „o mie şi patru sute de euro”. La rândul său, Dinu Viorica i-a făcut cunoscut că deţine şi ea o haină de blană pe care a dat „trei mii cinci sute”, însă a menţionat că „n-am îmbrăcat-o niciodată…, deoarece e mare, e grea!”. (…)
  • Grefierul a promis şi că va intermedia o întâlnire între avocatul Raducan Ileana Alina şi judecătorul Costache Antonela Anemary, urmând ca cele două să discute în liftul Tribunalului Bucureşti, într-un interval de timp în care acesta se va bloca între etaje: „Şi dacă vrei să te vezi cu ea, i-a zis că, cică, s-ar bloca cu liftu’ până sus, la… aşa… Să bage avocata… ”. (…)
  • Deoarece pretenţiile grefierului Vasilescu Sorin i s-au părut exagerate („Da’ ăsta e… strigător la cer ce … ce a cerut şi, oricum, ă…”), Petre   Daniela a apelat la inculpata Dinu Viorica, pentru a-i solicita acesteia să discute cu Costache Antonela Anemary, scopul acestui demers fiind să o convingă să renunţe la serviciile lui Vasilescu Sorin astfel încât banii să nu mai fie remişi prin intermediul grefierului: „Da, spuneţi-i lu’ Antonela, spuneţi-i lu’ Antonela…”, „Ce spune ea şi vedeţi dacă se leagă ce v-am spus eu, ce i-a spus asta lu’ Sorin cu…”. Dinu Viorica a fost de acord că grefierul a pretins o sumă mult prea mare („Doamne! Păi, pentru ce vrea, fraţilor, cinci mii?”) şi că ar trebui să se renunţe la serviciile lui: „Mamă, Trebuie înlăturat! Înseamnă că eu am o poziţie…” (…)
  • În cadrul aceleiaşi întâlniri din data de 15.01.2013, Petre   Daniela i-a adus la cunoştinţă inculpatei Dinu Viorica, faptul că a introdus o cerere de eliberare şi pentru IORDACHE NELU, arestat preventiv într-un dosar penal instrumentat de  Direcţia Naţională Anticorupţie („Că-i mai bine aşa, că eu mă duc, că mâine vreau să bag şi cererea pentru Iordache, că sunt …[neinteligibil]… pe el …[neinteligibil]…”), situaţie faţă de care Dinu Viorica nu s-a plasat pe poziţia exprimării unui refuz de implicare a sa în derularea unor eventuale intervenţii, ci a afirmat doar că un asemenea demers nu poate avea succes  („La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”). De asemenea, Dinu Viorica a motivat că ar fi fost atenţionată că intervenţiile în acest dosar sunt riscante: „…ce mi-au zis ăştia de la Curte”, „Şi au zis să: «Nu te băga, că nu, nu se…[neinteligibil]…»”.  (…)
  • În cuprinsul discuţiei cu Petre   Daniela, inculpata Dinu Viorica şi-a manifestat grija de a nu fi depistată, conştientizând că se află în rândul celor care încalcă legea şi regretând intransigenţa organelor judiciare în raport cu faptele de corupţie: „Păi, nu vezi că nu contează că a venit U.S.L.-ul la putere… Pentru şpagă te leagă”. Pe parcursul conversaţiei cu Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a reiterat temerile de nu fi depistată, aşa cum a făcut-o şi cu prilejul discuţiei din ziua precedentă: „Da’, dacă asta vine mâine în Bucureşti şi-mi dă banii?Mi-e să nu-mi facă vreun flagrant, băi!”, „Dacă se duce la D.N.A., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că D.N.A.-u’ e în foc continuu!”. (…)
  • Avocatul Petre   Daniel Costel a confirmat relatările soţiei sale, din cuprinsul întâlnirilor care au avut loc la datele de 15 şi 16 ianuarie 2013, privitor la modul în care Raducan Ileana Alina, avocata lui Nutu (fost Staicu) Dinel, a fost abordată de grefierul Vasilescu Sorin: „Şi zice: «Eu cu Antonela COSTACHE… este şefa mea şi sunt aşa!» şi se duce sus şi coboară, în cinci minute, zice: «Da, am vorbit cu şefa. Se rezolvă. O sută pentru ea şi cincizeci pentru mine»”, „La care asta zice: «Bine! Ok»”.
  • Petre   Daniel Costel a mai relatat că grefierul Vasilescu Sorin deoarece acesta ar fi lipsit de manierele din codul nescris al celor implicaţi în corupţie: „Doamnă, dacă ştiţi cum vorbeşte de ea!”, „Da. Doamnă, e nebun. I-am zis: «Mă, nu mai număra, mă, tu eşti tâmpit!»”, iar Dinu Viorica a achiesat la aceste aprecieri, argumentând că: „El nu le are cu elementele de cod, că nu ştie ce vremuri, el nu…”, „El e, săracu’, redus rău de tot!”. Totodată, Dinu Viorica şi-a exprimat regretul că nu poate discuta cu colega sa despre acest grefier: „… nu, nu pot să-i spun, pentru că Antonela e o prinţesă…”, „Îl foloseşte pentru tot felul de chestii. Are nevoie s-o ducă cu maşina, s-o…”, „Nu pot să-i spun Antonelei, pentru că dacă are imaginea despre el că, în sfârşit, o ajută şi nu-nţeleg de ce nu …[neinteligibil]…” (…)
  • Discuţia cu soţii Petre   a dobândit accente critice, în momentul în care interlocutorii au analizat comportamentul judecătorului Costache Antonela Anemary, Dinu Viorica apreciind că „A fost aiurea să ia Antonela jumătatea ta, fiindcă şi l-a pus pe completu’ ei”, iar Petre   Daniel Costel a găsit o explicaţie pentru aceasta: „De fomistă! Că nu, eu din ce ştiu e distrusă cu banii, mie îmi plac …[neinteligibil]…”. În final, judecătorul Dinu Viorica a găsit şi „partea bună” a comportamentului colegei sale, gândindu-se că nu va refuza suma de bani pe care urma să o primească: „E cheltuitoare şi nu cred că o să…”. (…)
  • Discuţia dintre judecătorul Dinu Viorica şi soţii Petre   Daniela şi Petre   Daniel Costel abundă în referiri la diverşi judecători, avocaţi şi intermediari implicaţi în acte de corupţie, cei trei interlocutori schimbând informaţii despre cine şi cu cine „lucrează”, dar şi despre judecători care ar fi „prea tâmpiţi” ca „să facă” bani,accentele filozofice ale conversaţiei fiind axate pe aceea că cei care dau şi primesc mită nu fac altceva decât „să mănânce o pâine”. (…)
  • Astfel, Petre   Daniela a reconfirmat faptul că „S-au luat şaizeci”, însă, din cele sugerate de Dinu Viorica a reieşit necesitatea de a fi oferită o sumă de bani şi pentru judecătorul Sipoteanu Cleopatra Ioana, în calitate de membru al completului de recurs, care urma să judece la termenul din 21.01.2013 dosarul lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Fiind pusă în faţa acestei situaţii, Petre   Daniela a abordat-o în termeni de acceptare: „… zece mii lu’ asta, lui Sipoteanca şi mă gândeam ca să rămână şi …[neinteligibil]…”, „Păi, bun, şi să, să spunem că vă mai aduc eu zece mii pentru Ioana, să-i daţi. E OK?”, „Îi dăm zece mii …[neinteligibil]… nu e de ajuns?”. Judecătorul Dinu Viorica a dat curs ofertei primite, susţinând că banii vor ajunge la colega sa, Sipoteanu Cleopatra Ioana: „Să-i mai dau de aici. O să-i spun: «Antonela, uite ia de aici cât crezi tu! Dă-i Ioanei»”. (…)
  • În vederea înmânării sumei de 10.000 euro, destinată judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, Petre   Daniela şi Dinu Viorica au stabilit să se întâlnească a doua zi, 21.01.2013, ora 09:30, în spatele Tribunalului Bucureşti, pe strada pe care se află Banca Feroviară, în apropierea Administraţiei Financiare: „Ne vedem, nu vorbim nimic, o iau înainte şi o cotesc undeva unde-i puţină lume, aveţi geanta pregătită, i-am aruncat şi… Să ştiţi că sunt tot mari, aşa, ca să nu…”. În schimbul sumei de 55.000 de euro, Petre   Daniela a subliniat că trebuie dată o soluţie „Să nu bată la ochi!”, adică „Şi daţi-i obligarea de a nu părăsi ţara”. (…)
  • Tangenţial discuţiilor mai sus menţionate, Dinu Viorica i-a relatat interlocutoarei sale faptul că grefierul Vasilescu Sorin l-a denigrat pe avocatul Petre   Daniel Costel în faţa colegei sale Costache Antonela Anemary: „Mi l-a descris în nişte culori, parcă era din mafia siciliană…”, „Deci, o să-i facă o publicitate negativă, ascultă-mă! Nici nu ştiu, nici nu ştiu cum să fac, să mă creadă pe mine!”. De asemenea, pe parcursul conversaţiei, a reieşit disponibilitatea judecătorului Dinu Viorica de a soluţiona favorabil, în sensul dorit de soţii Petre  , şi alte cauze penale, care i-ar fi repartizate în acelaşi mod „aleatoriu”, în discuţie fiind particularizate numele unora dintre părţi. (…)
  • Dinu Viorica a manifestat o atitudine înţelegătoare pentru colega sa Sipoteanu Cleopatra Ioana, care ar fi mai „fricoasă”, explicându-i interlocutoarei sale Petre   Daniela că „Tu… tu să fii în meseria asta, ştii cum ai fi de fricoasă?”, „Şi eu eram la fel. Până să cunosc…”, „Care sunt adevăratele…”, „… realităţi. Şi până să citesc foarte multe dosare. Exact ca medicii care-şi găsesc boli…”, „Şi mai ales că D.N.A.-u’ e cu ochii pe… toţi.”. (…)
  • În seara zilei de 21.01.2013, Dinu Viorica i-a restituit, la locuinţa sa, avocatului Petre   Daniel Costel suma de 55.000 euro, dialogul fiind înregistrat audio, conform art. 911 şi urm. C.p.p. Cu prilejul acestei întâlniri, judecătorul Dinu Viorica a oferit mai multe explicaţii pentru faptul că îşi onorase promisiunea, de a soluţiona în mod favorabil recursul formulat de Nutu (fost Staicu) Dinel. Astfel, o primă explicaţie a fost aceea că judecătorul Costache Antonela Anemary ar fi fost „atenţionată” de un avocat Tocan, cu privire la faptul că în penitenciar exista deja zvonul că Nutu (fost Staicu) Dinel va fi eliberat şi că ar fi bine „să aibă grijă”. (…)
  • În final, Dinu Viorica a relatat că judecătorului Costache Antonela Anemary i-a fost frică să primească suma de bani oferită, cu titlu de mită, pentru eliberarea lui Nutu (fost Staicu) Dinel, deoarece ar fi a avut coşmaruri: „Şi Antonela: «Nu şi nu» şi că ea a visat urât azi’noapte şi că se ştie în penitenciar şi că-i e frică. Numai aşa o ţinea!”, „I-am şi arătat banii de dimineaţă”. (…)
  • În final, judecătorul Dinu Viorica a subliniat că eşecul era oarecum previzibil, în condiţiile în care s-au suprapus două „filiere”, situaţie care contravine unor principii fundamentale de acţiune, respectate cu sfinţenie de către magistraţii corupţi: „Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.
  • Pe fondul acestor dezvăluiri, Dinu Viorica a accentuat că regretul său cu privire la neputinţa de a fi onorat promisiunea admiterii recursului este cu atât mai mare cu cât „Şi mergea, mergea… motivat aşa de mişto ăsta…”, „Mergea pe termen rezonabil, mergea…”, iar avocatul Petre   Daniel Costel a afirmat că soluţia ar fi putut fi dată şi de un judecător care nu ar fi primit mită: „E de pus liber, din picioare, ăsta! Ăsta e de pus liber la un complet fără nimic”.
  • Vasilescu Sorin a motivat că a urmat indicaţiile primite de la Costache Antonela Anemary şi, astfel, a venit la Dinu Viorica, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înmânării unei sume de bani către judecătorul Bombos Ana Otilia, cu ajutorul judecătorului Terceanu (fostă Teodorovici) Geanina: „Şi mi-a zis ca să vorbim pe scurt cu dumneavoastră, să-i spuneţi lu’ doamna Teodorovici, ca să-i dau eu banu’ …[neinteligibil]… Bombos şi ăsta… doamna Bombos”. Grefierul a relatat că a primit asigurări de la şefa sa că demersul este sigur: „Lu’ Antonela.”, „Şi am întrebat-o: «E sigură? Să nu facem tâmpenie» A zis că: «Da, e sută la sută sigur»”. Se înţelege, din cuprinsul discuţiei, că Vasilescu Sorin ar fi oferit o sumă de bani judecătorului Dinu Viorica: „Şi vroiam să vorbesc cu dumneavoastră, să-i luaţi dumneavoastră… legătura cu doamna… Se poate?”, aceasta din urmă acceptând propunerea primită.
  • În totală contradicţie cu cele afirmate la întâlnirile avute anterior, cu soţii Petre  , Dinu Viorica a pus eşecul demersurilor de punere în libertate a inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel pe seama avocatei Raducan Ileana Alina care, în mod greşit a apelat la avocatul Petre   Daniel Costel, în detrimentul „filierei” Vasilescu Sorin: „Deci, blonda a greşit”, „Nu! E mafiot. E clar [n.n. Petre Dan]”,  „… e un escroc”, „Şi proasta aia de nevastă-sa care n-are nicio preocupare”, „Deci, au trei copii. Şi ei trag ca să poa… să trăiască. Şi ei cred că merge aşa cu…”.

La Steaua, minunile s-au terminat!

Redactia
-
19
La Steaua, minunile s-au terminat! <img alt=" title="La Steaua, minunile s-au terminat! " />

chelsea-stoaiaSteaua a pierdut calificarea în sferturile Europa League. Chealsea Londra a câștigat cu 3-1 meciul disputat în această seară pe Stamford Bridge.

Mata a deschis scorul in minutul 34, Chiriches a egalat pe finalul primei reprize, dar Terry (58′) si Torres (71′) au dus-o pe campioana Europei in urmatoarea faza a competitiei.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”34103″]
sursa: sport.ro

20:00 – Editie speciala Cronica de noapte

Redactia
-
6
<font color=20:00 – Editie speciala Cronica de noapte" title="20:00 – Editie speciala Cronica de noapte" />

cronica13In aceasta seara de la ora 20:00, Grigore Cartianu va asteapta la o editie speciala a emisiunii Cronica de noapte, impreuna cu jurnalistul Laurentiu Ciocazanu, in care vor dezbate subiectele cele mai fierbinti ale zilei, iar Radu Moraru, aflat la Londra, la meciul Chelsea-Steaua, ne va introduce in atmosfera de dinaintea partidei.

Ponta sustine ideea infiintarii unui mecanism european care sa monitorizeze respectarea statului de drept

Redactia
-
40
Ponta sustine ideea infiintarii unui mecanism european care sa monitorizeze respectarea statului de drept

pontaPremierul Victor Ponta a declarat, joi, ca sustine ideea infiintarii unui mecanism european care sa supravegheze respectarea statului de drept si a standardelor europene.

„Mi-am anuntat colegii prim-ministrii ca guvernul pe care il conduc sprijina ideea infiintarii unui mecanism european care sa monitorizeze respectarea statului de drept si a standardelor europene”, a precizat Ponta, de la Bruxelles unde a participat la summitul socialistilor europeni.

In plus, Prim-ministrul a afirmat ca „este in interesul Romaniei sa aiba un set de reguli si de standarde foarte clare”, iar „dupa criza politica de anul trecut”, doreste sa dovedeasca faptul ca Guvernul pe care il conduce „respecta toate standardele europene”.

„Noi respectam si sprijinim orice mecanism clar si eficient de implementare a statului de drept si a regulilor europene”, a tinut sa sublinieze Ponta.

Oficialii a patru tari membre, Germania, Finlanda, Olanda si Danemarca, au redactat o scrisoare prin care solicita presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, crearea unui mecanism pentru salvgardarea valorilor fundamentale ale blocului daca o tara incalca principiile democratice.

19.00 | Joia Excelenţelor la Ora de Veghe cu Gerard Lucon

Redactia
-
2
<font color=19.00 | Joia Excelenţelor la Ora de Veghe cu Gerard Lucon" title="19.00 | Joia Excelenţelor la Ora de Veghe cu Gerard Lucon" />

Screen Shot 2013-03-14 at 14.47.47Fost director în Ministerul francez al Justiţiei, Lucon şi-a ales de soţie o româncă. Din 1997 stă mai mult în România. Expediţiile „Cu papucii prin deşert”, iniţiate în 1999, sunt opera lui. A făcut multe lucruri bune pentru noi. Drept recunoştinţă, i s-a conferit Ordinul „Steaua României”. O merită cu prisosinţă.
Vă aştept la Ora de veghe, de la ora 19.00, la Naşul TV, pentru a-l cunoaşte pe acest francez îndrăgostit de România.

Blaga: Ma bucur ca Basescu tine la mine, si eu tin la el

Redactia
-
1
Blaga: Ma bucur ca Basescu tine la mine, si eu tin la el

Presedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, la Timisoara, ca se bucura de faptul ca Traian Basescu a spus ca tine la el, afirmand ca si el tine la seful statului si ca a observat ca acesta „l-a reevaluat” pe Cristian Preda, care „poate intre timp s-a facut baiat bun”, anunta Mediafax.

Blaga Basescu

„Am vazut pozitiile domnului presedinte Traian Basescu, ma bucura ca a zis ca tine la mine si eu tin la domnia sa, pe de alta parte, soarta partidului va fi stabilita de cei 5.000 de delegati la Conventie. Ma voi supune votului lor (…) Lumea va vedea si va avea toate datele sa judece in cunostinta de cauza. Nu sunt proprietarul partidului, ci sunt in conducerea lui in acest moment”, a declarat, joi, Blaga, la sustinerea motiunii sale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Intrebat daca presedintele Traian Basescu va fi invitat la Conventia Nationala a PDL, Vasile Blaga  a raspuns ca nu lanseaza personal invitatiile si ca cei care organizeaza acest eveniment al partidului vor decide.

„Daca va fi invitat (Traian Basescu – n.r.) si doreste sa vina bine, daca nu, nu. Am vazut ca l-a reevaluat si pe Cristian Preda. Poate intre timp Preda s-a facut baiat bun”, a afirmat Blaga.

Presedintele Traian Basescu declara, marti, ca ar fi vrut ca la sefia PDL sa candideze si Cristian Preda si ca Vasile Blaga nu mai are potential de crestere.

„Eu tin la Blaga foarte mult, dar ii spun «Stop, pentru ca ingropi PDL, si nu as vrea sa il ingropi». Vasile nu mai are potential de crestere. Probabil potentialul lui s-a suprapus cu al meu, suntem si in aceeasi generatie”, a spus seful statului, la Digi24.

România cere Comisiei Europene 44 de milioane euro prin programul POSDRU

Redactia
-
5
România cere Comisiei Europene 44 de milioane euro prin programul POSDRU

ueRomânia a transmis Comisiei Europene documente – declaraţii de cheltuieli – pentru a încasa peste 44 de milioane de euro pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), informează Ministerul Fondurilor Europene, într-un comunicat remis joi.

„Schimbarea de abordare şi ritmul impus de Ministerul Fondurilor Europene începe să aibă efecte, iar derularea POS DRU se îndreaptă către normalitate. Asigurăm intrarea de noi fonduri în România care vor permite rambursarea împrumutului contractat de la Trezorerie în această lună. Din această finanţare, beneficiarii de fonduri încasează deja banii pe facturile restante. Atitudinea pe care trebuie să o aibă întregul sistem faţă de beneficiari trebuie să fie una europeană”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, transmite comunicatul instituţiei.

În urma unui împrumut aprobat de Guvernul României, Autoritatea de Management a POS DRU are la dispoziţie circa 258 de milioane de lei pentru achitarea facturilor restante către beneficiari, în această lună, precizează sursa citată.

Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementare de Ministerul Fondurilor Europene a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013. Încasarea primei sume de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 milioane de euro, a majorat fondurile UE atrase de România de la 268,8 milioane de euro la 410,4 milioane de euro. Astfel, rata de absorbţie pe POS DRU a crescut într-o singură lună, în februarie 2013, cu peste patru puncte procentuale, de la 7,73% la aproape 12%. Acesta a fost primul avans al ratei de absorbţie pe POS DRU înregistrat după luna august 2012.

Reluarea plăţilor a permis achitarea a peste 330 de milioane de lei în contul a peste 800 de beneficiari POS DRU. Pe acest program operaţional se aflau în derulare aproape 2.500 de contracte de finanţare.

1...2.7682.7692.770...3.130Pagina 2.769 din 3.130

Ne puteți găsi și pe:

118,331FaniÎmi place
3,743AbonațiAbonați-vă