Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Horea Uioreanu, si-a anuntat demisia din functia de vicepresedinte al Biroului Permanent Teritorial al PNL Cluj cat si din functia de membru al acestui birou printr-o scrisoare transmisa liderului PNL Crin Antonescu si secretarului general Eduard Hellvig, dar si presedintelui PNL Cluj Marius Nicoara si secretarului coordonator Mircea Abrudean.

„Am luat acesta decizie din cauza faptului ca in ultima perioada in cadrul organizatiei noastre au avut loc o serie de evenimente care au un efect negativ asupra performantelor politice si chiar a activitatii cotidiene a PNL Cluj”, scrie Uioreanu.

Acesta a declarat ca nu este de acord cu eefectuarea unei analize temeinice a rezultatelor alegerilor locale din iunie 2012, nerespectarea deciziilor Delegatiei Permanente Teritoriale a PNL Cluj, neconvocarea Biroului Permanent Teritorial al PNL Cluj in sedinte saptamanale, asa cum prevede Statutul, manifestarea unui dezinteres total fata de problemele si activitatea cotidiana a oranizatiei judetene si neinvitarea sa, in mod constant, in calitate de vicepresedinte al Biroului Permanent Teritorial al PNL (BPT) Cluj, la sedintele acestui organism.

„Sunt pentru prima data in ultimii 23 de ani in afara structurilor de conducere judetene. Traiesc speranta unei reorganizari pe criterii statutare pentru membri si in favoarea lor, a celor care cred in idealurile liberale si in unitatea USL”, isi incheie Uioreanu scrisoarea.

Horea Uioreanu a ocupat functia de vicepresedinte al Biroului Permanent Teritorial al PNL Cluj din anul 1993.

In 14 decembrie 2012, Horea Uioreanu a fost ales presedinte interimar al PNL Cluj-Napoca, fiind desemnat sa se ocupe de organizarea alegerilor la filiala municipala, care vor avea loc in luna martie. El a mai detinut functia de presedinte al PNL Cluj-Napoca si in perioada 2000-2005.

Uioreanu este membru PNL din 1990, iar in perioada 2004 – 2012 a fost deputat de Cluj.

Senatorul PNL Sorin Rosca Stanescu a participat, vineri, la dezbaterea „Libertatea de exprimare unde a declarat ca aparitia Consiliului National al Audiovizualului (CNA) a fost “rezultatul unui santaj”, iar in timp a ajuns “o institutie de cenzura si santaj”.

„Sunt unul dintre cei responsabili de faptul ca ziaristii au stiut si au avut capacitatea sa respinga de-a lungul celor 22 -23 de ani toate tentativele privind introducerea in Romania a unei legi a presei (…) Sunt, de asemenea, responsabil pentru faptul ca, la timpul respectiv, breasla jurnalistilor a cedat unui santaj, pentru ca, la origine, institutia CNA a fost rezultatul unui santaj. Asa a aparut CNA. Ca apoi s-a legitimat, ca apoi au aparut si obligatiile noastre pe care ni le asumam si trebuie sa le respectam fata de normele Uniunii Europene este altceva. Dar, in anii ’90 (…), s-au exercitat si de catre guvernanti si de catre reprezentanti ai unor organisme internationale sa acceptam si un organism de control. Si sunt printre cei responsabili de a fi cedat atunci pentru crearea unei institutii numita CNA, despre care ne place sa vorbim ca este o institutie de control, dar stim la fel de bine toti ca orice control asupra informatiei se transforma in cenzura. Trebuie sa nu ne ferim sa spunem ca CNA este, in acest moment, o institutie de cenzura si de control”, a spus Sorin Rosca Stanescu.

Ministrul Economiei Varujan Vosganian, a declarat vineri ca este din ce in ce mai greu sa se poata trai doar din salariul de politician din cauza “agentiilor de integritate” si a “rigorilor opiniei publice”.

„Eu am vorbit cu domnul Ponta si i-am spus «domnule prim-ministru eu vreau sa fiu manager privat in Guvern. Adica, daca eu aduc bani, sa-mi dati voie sa ca din banii acestia sa dau o parte oamenilor care i-au produs»”, a declarat Vosganian intr-o conferinta.

Ministrul a adaugat ca nu poate trai doar din salariul de politician, inclusiv din cauza cerintelor Agentiei Nationale de Integritate si a pretentiilor pe care opinia publica le are de la politicieni.

„Sunt in politica de 23 de ani. Nu am facut numai politica, nu as fi putut trai numai din salariul de politician. Este din ce in ce mai greu, pe legislatia romaneasca si agentiile de integritate si toate rigorile opiniei publice, sa mai traiesti si din altceva decat din politica, pentru ca intri in tot felul de incompatibilitati, ceea ce pe viitor va trebui sa ne gandim”, a mai spus Vosganian.

Parlamentarii au amanat pentru saptamana viitoare adoptarea statutului senatorilor si deputatilor dupa o disputa intre PSD si PNL, mai exact  presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea (PSD), a avut un schimb de replici cu Puiu Hasotti (PNL), Zgonea aratand ca Parlamentul a fost calcat in picioare din cauza ambiguitatii, iar Hasotti replicand ca scaunul Roberei Anastase lasa ceva molipsitor.

Marul discordiei l-a reprezentat articolul introdus potrivit caruia calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data ramanerii definitive prin necontestare in instanta a raportului ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea.

„De fiecare data cand facem un text care sa fie pe o procedura normala, sa ne permita si noua sa nu fim pusi la colt: de ce ai palarie, de ce nu ai palarie, de ce ai tigare, de ce nu ai, venim la microfon si devenim un corp opac si de aceea presa si opinia publica ne calca in picioare, iar Comisia Europeana ne face un raport. Primul raport in care Parlamentul nu este calcat in picioare este acest raport. (…) Ambiguitatea este cea care ne-a facut pe noi sa platim. Nu este permis ca in MCV Parlamentul sa aiba un ditamai articolul”, a spus Zgonea.

In replica, liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, a spus ca „scaunul Robertei Anastase lasa ceva molipsitor”.

„Faptul ca Parlamentul a fost calcat in picioare 7 ani nu este un argument sa fie calcat in continuare. Faptul ca CE si MCV spun altceva, nu inseamna sa fim muti si surzi si ca Romania a devenit un pasalac”, a replicat Hasotti.

Comisia de Statut a adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi, inregistrandu-se un vot „impotriva” si o abtinere, raportul la cererea de reaxaminare a Statutului parlamentarilor, in care sunt insusite modificarile solicitate de seful statului, Traian Basescu, potrivit presedintelui comisiei.

Inainte de a pleca la Consiliul European, presedintele Traian Basescu a tinut declaratie de presa, la Aeroportul Henri Coanda, in care a vorbit despre nevoia de a grabi acordul de asociere dintre UE si Republica Moldova.

„Avem ca prioritate solicitarea ca acordul de asociere dintre UE si Republica Moldova sa fie finalizat cat mai rapid, in asa fel incat, cel mai tarziu in noiembrie la Vilnius, cu ocazia summitului Parteneriatului Est-European, sa fie semnat acest acord intre UE si Republica Moldova”, a afirmat Basescu, intr-o declaratie sustinuta inainte de plecarea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Vezi mai jos principalele puncte de pe agenda presedintelui Traian Basescu care vor fi discutate la CE:

-Primul subiect pe agenda – Contributia comertului international la cresterea economica si la angajari.

– Noi avem ca prioritate solicitarea ca acordul de asociere UE – Moldova sa fie finalizat cat mai rapid, astfel incat in noiembrie, la Vilnius, sa fie semnat acest acord.

– Un al doilea subiect e legat de situatia din Orientul Mijlociu si nordul Africii si reactia UE, in mod deosebit la asa numitul fenomen al primaverii arabe.

– In interiorul acestui subiect se va dezbate situatia din Siria si Mali.

– In cazul in care se va pune problema contributiilor pentru Mali, Romania a aprobat in CSAT o contributie cu instructori si eventual ofiteri de stat major, zece persoane, si cantitati importante de material militar pentru armata statului Mali.

– Al treilea subiect si extrem de important pentru noi este legate de cadrul financiar multianual 2014 – 2020.

– In principal, se prefigureaza o dezbatere care in linii mari sa plece de la stadiul in care a fost intrerupta in noiembrie 2012.

– Esenta dezbaterii de atunci a fost legata de nivelul de reducere a bugetului fata de propunerea Comisiei Europene. Unele state cereau reduceri de 200 mld, altele mentinerea, altele o reducere de 50 miliarde. Ceea ce s-a agreat insa in noiembrie a fost ca din tot acest palier al reducerilor reducerea sa fie de 100 miliarde.

– Negocierile se reiau de la stadiul in care au ramas, bugetul ultimului consiliu a fost redus cu 70 miliarde, iar miza acestui consiliul e de unde sa se reduca inca 30 mld, pentru a se ajunge pe cifra convenita, reducere 100 mld fata de propunerea Comisiei.

– Aici obiectivele noastre par a fi clare. Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliul, dar categoric Romania va sustine ca cele 30 miliarde sa nu fie amputate de la Politica Agricola Comuna sau Coeziune.

– Trebuie sa gasim alte zone, vom vedea acolo cum vor evolua lucrurile.

– Pozitia noastra va fi bazata si pe interventiile, notificarile pe care guvernul le-a facut in Consiliul UE, fie la Agricultyura, fie la Transporturi, fie la Dezvoltare REgionala, fie in CAGRE.

– Imi voi baza pozitia pe aceste pozitii pe care Guvernul le-a avut deja in zona de competenta strict guvernamentala.

– Din acest motiv am si solicitate de la Guvern poozitiile care au fost pana acum, pentru ca ne-ar fi extrem de utile ca argument in sustineriele pe care le voi avea.

– O miza a noastra pe care nu-mi e usor sa o identific in acest moment din punct de vedere al dimensiunii, ar fi ca din fondurile alocate, ori la Coeziune, ori la Dezvoltare rurala, ori in alte zone , este legata de agricultura, la platile directe.

– Privind la toate analizele care vizeaza ce se va intampla in lume in urmatoarele decenii se pare ca pana in 2030 solicitarea pietei pentru alimente va creste cu circa 30%. Din acest motiv, e esential ca Romania sa fie in pas cu aceasta evolutie. De aceea, vom incerca si o solutie cat mai buna pentru platile pentru agricultura dar si gasirea unei solutii ca modernizarea sistemelor de irigatii sa fie acceptata a fi introdusa din fondurile alocate pentru bugetul 2014 – 2020.

– Vom incerca TVA eligibil macar pe unele segmente ale banilor alocati Romaniei, spre exemplu la fondurile de coeziune, unde TVA e o suma foarte mare, ceea ce a usura problemele bugetare, ne-am acoperi de aici contributia autohtona.

– Ne intereseaza cresterea avansurilor de la 2% la 4-6% si Top-up pentru situatia in care Romania ramane in acord cu FMI si UE. Top-up adauga 10% la contributia UE pe diverse prioiecte si reduce corespunzator contributia nationala.

– Sa speram ca astazi si maine vom finaliza toate dezbaterile si negocierile legate de perspectiva financiara multianuala a Uniunii.

– Suntem deja la mijlocului primului trimestru din 2013, 1 ianuarie 2014 e doar la 10 luni distanta.

– Deciziile de azi si maine trebuie transpuse in reglementari ale consiliului UE si Parlamentului. Parlamentul si consiliul UE, structura rezervata guvernelor, sunt co-decidenti in legislatia care trebuiie sa puna in aplicare decizia politica de azi si maine.

– Este un drum lung de parcurs pana la implementare.

– As mai face o subliniere legata de acest aspect: sansele de a ajunge la o intelegere – eu nu le vad a fi maxime, dar sunt mult mai mari decat in noiembrie anul trecut.

– Ar mai putea fi probleme si legate de Italia, un mare contributor in campanie electorala, sa vedem cu Marea Britanie cum se acomodeaza lucrurile, chiar si cu Germania, un adept al reducerilor drastice.