Ministerul Afacerilor şi Internelor a fost dezinformat în privinţa modului în care administraţia a acţionat în condiţiile meteorologice din ultimele zile, a declarat sâmbătă primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, la comandamentul de iarnă. Oprescu a spus că a fost sunat de ministrul de Interne, Radu Stroe, care i-a cerut scuze.

„Nu pot să fiu de acord cu informațiile generate din haznaua incompetenței și a dezinformării birocratice. (…) Vreau să le-o spun foarte clar celor care sunt secretari de stat, celor care sunt responsabili, celor care au primit sarcini: să se aplece și să verifice de zece ori, de o sută de ori, dar nu să dezinformeze pe bucureșteni!”, a declarat Oprescu la comandamentul de iarnă, vizibil supărat pe cei din conducerea MAI.

Oprescu i-a rugat pe bucureşteni să aibă încredere în administraţia municipală, pentru că lucrurile sunt sub control.

„Ne-au dat această încredere, ne-au votat şi n-o să ne apucăm acum să-i dezamăgim, în timp ce afară bate viscolul şi nu am să fiu de acord niciodată de acord. Sunt injurii aduse administraţiei ceea ce s-a întâmplat zilele trecute. Şi apreciez telefonul ministrului de Interne, Radu Stroe, care şi-a cerut scuze şi care mă face în continuare să cred, aşa cum am crezut şi până acum, că este un om onest, cinstit şi pur şi simplu a fost dezinformat”, a afirmat primarul Oprescu.

El s-a declarat „sătul” de oameni care nu verifică şi care „nu ştiu decât să amestece o luptă politică în aşa ceva”.

Sorin Oprescu a ţinut să se mai ia de toţi şefii de poliţie, secretari de stat care habar nu au de ce vorbesc şi se bagă în treburile Capitalei. „Noi nu stăm la chiolhanuri. Noi chiar ştim ce se întâmplă în Bucureşti. Am folosit clorură de calciu şi sare la deszepezire. Nu am folosit nisip, pentru că acesta şi zăpada înfundă canalizare”, a mai explicat nervos Oprescu.

Cu doar patru ore înainte de intervenţia primarului, secretarul de star din Ministerul Afacerilor Interne, Cătălin Chiper a subliniat că problema era la nisip, unde raportarea de la Prefectură arăta că doar la un sector exista acest material antiderapant.

Prefectul Capitalei, Georgeta Gavrilă, şi ministrul Internelor, Radu Stroe, s-au contrazis, sâmbătă, în comandamentul de iarnă, cu privire la existenţa sau lipsa stocurilor de material antiderapant în Bucureşti, vicepremierul Liviu Dragnea acordându-le în final o oră pentru clarificarea controversei.

La începutul şedinţei, ministrul Internelor a susţinut că în Bucureşti sunt stocuri minime de material antiderapant şi a cerut rezolvarea problemei.

„O notă aparte pentru Bucureşti: Ştiu că stăm rău cu stocurile, asta pentru a nu spune că avem stoc zero. Prin urmare, luaţi măsuri. Nu ştim cât de mult va ninge în Bucureşti, dar vântul va fi puternic, aşa că vă rog să vă pregătiţi stocurile necesare sub toate formele: nisip, sare… Neapărat! Sper că nu mai e situaţia de acum două zile, când apărea stoc zero”, a spus ministrul de Interne.

Prefectul municipiului Bucureşti, Georgeta Gavrilă, a infirmat însă datele transmise de Radu Stroe.

„Este o informaţie greşită pe care o aveţi. Poliţia Rutieră a verificat, Primăria Generală, la fel, ne-a transmis stocurile şi la acest moment, şi acum două zile, aveau 23.000 de tone de material antiderapant. Am trimis informaţia la minister”, a replicat prefectul.

În fiecare an, de 26 ianuarie, ziua lui Nicolae Ceauşescu este comemorată de nostalgicii regimului comunist la Cimitirul Ghencea Civil. Cu steaguri roşii, cu “secera şi ciocanul” şi pancarte cu mesaje anti-capitaliste, circa 50 de nostalgici s-au strâns la mormântul dictatorului.

“Cel mai iubit fiu al poporului” ar fi împlinit astăzi 95 de ani. Ziua, care era sărbătorita cu mare fast înainte de 1989, este și acum marcată de zeci de persoane. Cu flori, lumânări, coroane sau pancarte, au venit să îl comemoreze pe Nicolae Ceaușescu. Aceștia au intonat imnul socialist “Trei culori cunosc pe lume” și au ascultat ultimul discurs rostit de dictator la 22 decembrie 1989. Toţi spun că atunci „se trăia mai bine iar România conta în plan internaţional”.

Nicolae Ceaușescu s-a născut în 26 ianuarie 1918 în localitatea Scornicești. S-a înscris în Partidul Comunist Român în 1932, iar în 1965 a ajuns secretar general al partidului și șef al statului român. A condus România până când a fost îndepărtat de la putere, în urma Revoluției din decembrie 1989. A fost judecat într-un proces simulacru și a fost condamnat la moarte alături de soția sa, Elena Ceaușescu. Execuția a avut loc în 25 decembrie 1989.

Înainte de Revoluție, pe 26 ianuarie, activiştii partidului pregăteau şi spectacole omagiale care cuprindeau, în general, cântece patriotice, muzică populară şi recitaluri de poezie. Programul era asigurat de profesionişti în domeniu. Actori renumiţi puteau fi văzuţi recitând versuri adresate lui Ceauşescu. De asemenea, marile ansambluri artistice ale României erau integrate în program: Filarmonica Radio, Filarmonica „George Enescu”, corul Operei Române sau corul „Madrigal”. Pe lângă artiştii de meserie, în programele aniversare erau incluse şi coruri sau formaţii de amatori, fie din fabricile Bucureştiului, fie din comunele premiate la Festivalul „Cântarea României”.Cel mai important spectacol era difuzat de Televiziunea Română, însă exista şi un program pentru publicul spectator la Sala Palatului sau la Sala Polivalentă. Evenimentul din urmă era în responsabilitatea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”30463″]
Film de propagandă – Aniversarea lui Nicolae Ceaușescu (1988)

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”30469″]
Film de propagandă despre Nicolae Ceaușescu (1989)

Primăria Municipiului București trebuie să dărâme Cathedral Plaza, deoarece aceasta a fost ridicată fără autorizație de construire legală. Decizia a fost luată de Tribunalul Dâmbovița, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. Termenul prevăzut de lege pentru punerea în aplicare a deciziei este de 30 de zile, timp în care trebuie emisă autorizația de demolare. Aceasta este doar una din deciziile luate de instanțele române împotriva clădirii ridicate de Millenium Buiding, împotriva căruia a început și urmărirea penală.

Dreptul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de a cere și obține protecția legală prin demolarea turnului Cathedral Plaza și readucerea terenului pe care a fost edificată această construcție la destinația inițială (de parc), a devenit o realitate juridică incontestabilă, prin rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 2520/2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița. Prin decizia nr. 456/23.01.2013 a Curții de Apel Ploiești, sentința civilă a fost confirmată ca irevocabilă, prin respingerea recursului exercitat împotriva acesteia.

„Construirea fără autorizație valabilă, îndreptățește la demolare și corespunde unui interes public (…). Deasemeni, legiuitorul și-a mai propus să confere monumentelor istorice o zonă de protecție menită să asigure atât conservarea acestora, punerea lor în valoare, cât și protejarea victimelor oricărei agresiuni civile prin repararea integrală și în natură a prejudiciului produs” se evidențiază în motivarea sentinței civile nr. 2520/28.06.2012, arată ARCB.

Nu mai există căi de atac şi doar o anulare a acestei hotărâri pe care a luat-o Instanţa din Dâmboviţa ar mai putea salva controversata clădire situată lângă Catedrala „Sf. Iosif”.

În decizia instanței din Dâmbovița se spune, de altfel, că se „dispune obligarea piritului la luarea tuturor masurilor administrative de aducere a terenului in situatia anterioara emiterii autorizatiei, in vederea refacerii cadrului natural din zona de protectie a Catedralei Sf. Iosif.” – pârâtul fiind, în acest caz, Primăria Municipiului București.

Impozanta clădire se poate demola, susţin specialiştii. Potrivit estimărilor făcute, costurile de desfiinţare se situează între două şi cinci milioane de euro. Dragoş Marcu, directorul firmei de inginerie care a proiectat structura turnului, a declarat pentru HotNews.ro că imobilul se poate demola în condiţii de siguranţă pentru clădirile din jur.

Chiar dacă nu a fost parte din acest dosar, Primăria Municipiului București fiind cea în măsură să pună în aplicare demolarea clădirii, Millenium Building a încercat să își apere dreptul la proprietate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curte care a respins, însă, demersul dezvoltatorului.