Ministrul britanic pentru comunităţi şi administraţie locală, Eric Pickles, a avertizat duminică la BBC că ‘un aflux’ de români şi bulgari se va adăuga problemelor existente pe piaţa locuinţelor în Marea Britanie, dar a refuzat să ofere o estimare a numărului de persoane care s-ar putea muta în Regatul Unit după deschiderea pieţei muncii, în decembrie 2013.

‘Nu cred că ştie cineva’, a afirmat la BBC oficialul britanic, adăugând că trebuie depuse mai mult eforturi pentru a prezenta date solide privind numărul de imigranţi. Eric Pickles a dat asigurări că nu vrea să înceapă ‘o poveste de groază’ pe acest subiect.

Marea Britanie a adoptat în 2005 restricţii temporare pe piaţa muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria, dar acestea expiră în decembrie 2013 şi, conform reglementărilor UE, nu pot fi extinse.

La emisiunea Sunday Politics de la BBC, Eric Pickles a fost întrebat de impactul unui nou val de imigranţi din UE, după o discuţie privind rata scăzută de creştere a pieţei imobiliare. Întrebat câţi români şi bulgari sunt aşteptaţi să vină în Marea Britanie, ministrul a răspuns: ‘Adevărul este că nu cred că cineva ştie în întregime care va fi numărul celor care vor veni din Bulgaria şi România’.

Eric Pickles a precizat că ‘nu a avut discuţii cu Ministerul de Interne privind numărul imigranţilor’. Dar, a explicat oficialul britanic, autorităţile locale iau măsuri pentru a se pregăti de o posibilă creştere masivă a numărului de români şi bulgari care ar putea sosi anul viitor în Marea Britanie.

‘Nu ştim numărul oraşelor care au un număr de români peste medie astfel încât ne aşteptăm să vedem o sporire a numărului lor în estul Londrei, acolo unde sunt prezenţi acum în mod predominant’, a afirmat ministrul britanic pentru comunităţi.

Ultimul guvern laburist a subestimat semnificativ numărul de persoane din primul val al imigranţilor care au venit din statele membre ale UE din estul Europei, cu aproape zece ani în urmă, iar Eric Pickles a declarat că nu va prezenta nici o cifră până când nu va fi sigur de ea: ‘Am vazut datele. Nu am încredere în ele. Am cerut explicaţii suplimentare şi când le voi obţine şi când voi avea încredere în aceste date, voi vorbi despre ele’.

Dar, a adăugat oficialul britanic, ‘ţinând cont de lipsa locuinţelor, orice aflux din România şi Bulgaria va provoca probleme, nu doar în privinţa pieţei imobiliare, ci şi a pieţei locuinţelor sociale’.

Ministerul de Interne nu a publicat o estimare oficială care să arate câţi cetăţeni din România şi Bulgaria ar putea profita de avantajele legate de noile lor libertăţi de circulaţie, dar unii experţi estimează că Marea Britanie se va confrunta cu un mare număr de imigranţi din estul Europei, care ar pune presiune asupra salariilor şi locurilor de muncă ale britanicilor.

Românii şi bulgarii vor primi drept nerestricţionat de a locui şi lucra în Marea Britanie începând cu 1 ianuarie 2014, după expirarea obstacolelor temporare impuse pentru protejarea pieţei muncii din Marea Britanie, a confirmat în noiembrie 2012 ministrul britanic de interne Theresa May. Ea nu a oferit însă o cifră estimativă cu privire la numărul de cetăţeni români şi bulgari care vor profita de accesul liber pe piaţa muncii britanică după ridicarea restricţiilor.

România este ţara cu salariile cele mai mici din întreaga Uniune Europeană şi acest lucru, deşi avantajează companiile, prin mâna de lucru ieftină, complică vieţile a milioane de persoane, care supravieţuiesc cu câteva sute de euro pe lună, se arată duminică într-un material al agenției de presă spaniole EFE citat de El Pais.

‘Entităţile financiare angajează tot mai puţin, iar criza datoriilor din zona euro afectează România’, afirmă pentru agenţia spaniolă de presă Andreea Petrescu, o contabilă de 25 de ani, care lucrează pentru o bancă austriacă din capitală şi primeşte un salariu lunar de nici 1.300 de lei. EFE comentează că în Bucureşti preţurile la serviciile de bază şi alimente nu sunt cu mult mai mici decât în restul Europei. ‘În comunism ne permiteam să ne bucurăm de vacanţe la Marea Neagră, iar acum nici măcar nu putem să economisim, ci mai degrabă să primim pachetele cu mâncare pe care ni le trimit părinţii’, mai spune tânăra intervievată de EFE.

Potrivit statisticilor europene, 22,2 % din populaţia României se află sub limita sărăciei, în vreme ce alte 3 milioane de români au venituri lunare sub 400 de lei, adică aproximativ 100 de euro, remarcă EFE. De asemenea, în analiza menţionată se mai arată că România are o economie de piaţă liberă şi feroce, care a provocat sentimentele de nostalgie ale multora faţă de vremurile comuniste.

Circa 60% din populaţia României susţine că se trăia mai bine în comunism, din punct de vedere economic, se mai relatează în corespondenţa EFE, potrivit sondajului Institutului pentru investigarea crimelor comunismului şi istoria exilului românesc realizat în mai 2011. Este nostalgia pentru un trecut în care toţi erau săraci, deşi statul furniza cel puţin serviciile de bază, notează agenţia spaniolă de presă, amintind că, în România, salariul minim este cel mai scăzut din UE – aproximativ 158 de euro – şi aproape la acelaşi nivel precum cel din statul vecin Bulgaria.

‘Se plăteşte atât de puţin pentru că la majoritatea locurilor de muncă nu se cere o calificare anume, şi companiile au o activitate care generează puţină productivitate’, după cum explică analistul Cristian Orgonaş. El mai declară pentru EFE că tipul de muncă depinde de angajator şi nu de salariat: ‘multinaţionalele transferă în România o activitate intensă, însă de puţine ori se poate observa o linie de producţie automatizată’.

Eurostat arăta, potrivit unui studiu din 2011, că două treimi din populaţia României sunt angajaţi cu activităţi la care nu se cere o calificare specifică. Angajaţii calificaţi din România sunt în proporţie de 23,1 %, în vreme ce media europeană se situează la nivelul de 39,1 %, iar în Germania şi Franţa sunt în frunte, cu procente de 44 %, respectiv 43 % din populaţia aptă de muncă.

Constantin Popa are 36 de ani şi se numără printre aceste persoane fără calificare, relatează în continuare agenţia spaniolă de presă. El locuieşte în Târgovişte şi se deplasează în fiecare zi în capitală ca să lucreze în construcţii. Salariul lui este de doar 700 de lei pe lună şi mai capătă alţi 100 de lei, la negru. ‘Supravieţuiesc pentru că o ajut pe sora mea să aibă grijă de un bătrân la sfârşit de săptămână’, spune el.

Iar economia subterană este foarte extinsă în România, semnalează EFE, indicând că aceasta ar putea fi echivalentă cu jumătate din PIB, potrivit unor experţi locali. Sub presiunea celor mai joase salarii din UE, premierul social-democrat Victor Ponta a spus că ar putea propune creşterea salariului minim pe economie la 800 de euro, în faţa Fondului Monetar Internaţional. O echipă de experţi ai Fondului se află de altfel la Bucureşti, pentru a analiza condiţiile unui împrumut care să evite colapsul finanţelor publice – după ce, în 2009, România a încheiat un acord pentru un ajutor de 20 de miliarde de euro, împrumut care a obligat executivul de la acea vreme, aminteşte EFE, să reducă salariile din sectorul public cu 25% şi să crească TVA de la 19 la 24%.