Grigore Cartianu si criticul literar Alex Stefanescu va invita, la Cronica de noapte, la o discutie despre misterul mortii lui Eminescu, despre inamicii pe care i-a avut si despre scrierile sale politice. La 163 de ani de la nasterea sa, mai este Eminescu actual?
Dragnea il pune la colt pe Nicolaescu: „Nu s-au discutat aceste masuri in sedinta de Guvern”
Vicepremierul Liviu Dragnea l-a contrazis pe ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, in ceea ce priveste eliminarea finantarii pentru spitalele private. Dragnea a afirmat ca nu s-a discutat in Guvern despre o asemenea masura, si a calificat afirmatia ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu drept „neinspirata”. „Am vazut declaratia domnului Nicolaescu legata de trecerea spitalelor in subordinea autoritatilor locale. Nu cred ca a fost foarte inspirata declaratia”, a declarat luni Liviu Dragnea. „Probabil Nicolaescu va fundamenta si argumenta o astfel de masura. (…) Nu s-au discutat aceste masuri in sedinta de Guvern. Ar fi bine pentru toti ministrii ca inainte sa faca declaratii despre intentii majore ale ministerului pe care il conduc sa aiba o discutie in Guvern sau macar cu prim-ministrul”, a afirmat vicepremierul.
Legat de aceeasi propunere a lui Nicolaescu, premierul Victor Ponta a subliniat ca trebuie gasita o solutie, dar numai dupa discutii cu Fondul Monetar International. „Vom lua o decizie politica. Erau lucruri anormale in privinta modului in care statul finanteaza sistemul privat. Cred ca cea mai buna explicatie a dat-o dl secretar de stat Arafat. Trebuie sa gasim o solutie, impreuna cu FMI. Toata lumea are dreptul la asistenta medicala in sistemul public”, a spus Ponta.
Amenintari cu proteste sindicale la Complexul Energetic Oltenia
Marin Condescu, presedintele Federatiei Nationale Mine Energie (FNME), a trimis presei un comunicat in care someaza administratia de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) sa finalizeze, pana in 16 ianuarie, negocierile pe marginea noului Contract Colectiv de Munca. In caz contrar, el ameninta cu „actiuni legale de lupta sindicala”.
CEO a fost infiintat anul trecut prin unificarea minelor din Oltenia cu termocentralele de la Craiova, Rovinari si Turceni. Angajatii entitati economice componente au salarii diferite, pe care sindicatele le doresc uniformizate. FNME solicita ca aceasta uniformizare sa se faca dupa principiul „nimeni nu pierde, nu toti castiga”, castigurile salariale trebuind sa fie mai mari acolo unde conditiile de munca sunt mai grele si mai periculoase. Din acest motiv, sindicalistii cer aplicarea prevederilor Contractului Colectiv de Munca de la fostul Complex Energetic Rovinari pentru toti salariatii CEO. Angajatii de la Rovinari au cele mai multe drepturi salariale. „Dupa data de 16 ianuarie, FNME, pentru indeplinirea revendicarilor din CEO, trece la actiuni legale de lupta sindicala, la care vor participa 21.000 de salariati din Oltenia pana la obtinerea revendicarilor”, se mentioneaza in comunicatul de presa. CEO are in prezent circa 18.800 de salariati, proveniti din fostele structuri economice care au fuzionat anul trecut. Alte mii de salariati, inclusiv de la firme private, presteaza diferite activitati si servicii pentru CEO, multi dintre acestia fiind membri ai FNME.
Negocierile privind noul CCM au inceput in 5 noiembrie 2012, administratia CEO fiind acuzata ca pe tot parcursul negocierilor a refuzat sa puna la dispozitia reprezentantilor sindicatelor proiectul de buget de venituri si cheltuieli pe anul 2013 si strategia de functionare.
Directorul general al CE Oltenia, Laurentiu Ciurel, a declarat, luni, MEDIAFAX, ca sindicatele nu au motive sa faca greva, chiar daca negocierile pe care le poarta cu administratia nu se vor incheia pe 16 ianuarie. Acesta afirma ca noul Contract Colectiv de Munca din cadrul CEO ar putea fi finalizat, cel mai devreme, pe 22 ianuarie, el fiind convins ca nu se va ajunge la actiuni de protest ale sindicatelor. „Situatia din energie arata ca, la ora actuala, Romania are nevoie doar de doua-trei grupuri energetice la Rovinari. De atat ar fi nevoie, iar daca va fi vreo greva locul pe piata ni-l vor lua imediat cei cu eolienele, cei care produc pe gaze, se va gasi cine sa dea curent in locul nostru. Avem si stocuri de carbune aproape de un maxim istoric, asa ca, daca cineva se gandeste sa opreasca lucrul, desi nu ne dorim, ca firma am face economii”, declara Ciurel. Directorul general mentioneaza ca negocierile la noul CCM sunt in impas dupa ce administratia a propus o restructurare a zecilor de prime si bonusuri pe care le primesc angajatii pe parcursul unui an. Ciurel spune ca doreste sa creeze patru pachete cu bonificatii pentru realizarea anumitor obiective.
„Vreau sa regandim intreg sistemul si daca, sa zicem, la o jumatate de an de atingem obiectivele eliberam un pachet din acesta. Dupa formarea CEO, cei din minerit, spre exemplu, nu mai au stresul vanzarii carbunelui, cum era inainte. Acum o cariera isi face partial productia, dar angajatii primesc leafa intreaga, la fel ca si altii de la alta cariera, care au depasit planul. In afara de prima de Pasti, vreau sa regandim totul si probabil asta nu convine”, afirma directorul general al CE Oltenia.
„Felix” promite sa depuna juramantul de senator saptamana viitoare
Dan „Felix” Voiculescu a declarat dupa sedinta USL de luni dupa amiaza, ca va depune juramantul in calitate de senator la sedinta de plen de saptamana viitoare. El a precizat ca „nu sunt motive de nervozitate” pe aceasta tema. „Eu am lipsit cateva zile, de fapt nu sunt singurul care nu a depus juramantul (…) Ulterior, unii s-au facut mai repede bine, au venit mai repede, eu saptamana viitoare depun juramantul si totul intra in normal, nu sunt motive de nervozitate”, a raspuns Voiculescu intrebarilor despre momentul in care isi va rosti juramantul.
Voiculescu a castigat un nou mandat de senator la alegerile din 9 decembrie 2012. El nu si-a preluat inca mandatul, intrucat nu a depus juramantul. Conform articolului 3 alineatul 4 al Legii privind Statutul deputatilor si senatorilor, „refuzul de a depune juramantul de credinta atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act”.
Dan Voiculescu va fi judecat din nou de magistratii instantei supreme in dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare, dupa ce Tribunalul Bucuresti a luat act de faptul ca acesta a fost ales senator. Instanta a luat act de faptul ca Dan Voiculescu a fost ales senator, iar in acest context si-a declinat competenta de judecare a dosarului privind privatizarea ICA in favoarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Premierul Victor Ponta a declarat, in 8 ianuarie, ca decizia judecatorului de la tribunal legata de Dan Voiculescu in cazul privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare (ICA) a fost una gresita, aratand ca acesta „nu e senator” in conditiile in care nu a depus inca juramantul.
19.00 | Ora de veghe: Despre justiţie şi CSM cu Ondine Gherguţ" title="19.00 | Ora de veghe: Despre justiţie şi CSM cu Ondine Gherguţ" /> Mesajul lui Ponta pentru Antonescu: “In general nu semnez lucruri caraghioase”
Victor Ponta a comentat, luni, declaratia lui Crin Antonescu referitoare la protocolul de colaborare pe care l-a semnat cu Traian Basescu, spunand ca el nu semneaza “lucruri caraghioase, ci lucruri necesare”.
In general, nu semnez lucruri caraghioase, semnez lucruri necesare”.
Presedintele PNL a spus, vineri seara, la Antena 3 ce parere are despre acest protocol de colaborare.
„E caraghios nu pentru ca stabileste numarul si persoana adresarii, dar e caraghios pentru ca vine ca si cum ar putea intari tratate internationale”, a explicat Antonescu. „Apartenenta Romaniei la NATO (…) E ca si cum un pact intre doi insi, semnat pe picior, la ora 22.50, ar tine in picioare tratate internationale semnate de Romania. Sunt lucruri caraghioase”, a completat Antonescu.
Liderul liberal a spus ca nu a fost de acord cu semnarea acestui document.
„Am fost martor, fizic nu puteam sa-i opresc sa semneze”, a spus Antonescu razand. „Convingerea mea este ca nici intalnirea, nici semnarea nu aveau rost. Ele comportau niste riscuri de imagine pentru noi, pentru semnatar si nu merita acest risc”.
Viespile trag la miere: Din metafizica politica antonesciana
Limbajul colorat, mergand de la complimente catifelate, pentru suporteri, pana la insulte grobiene pentru critici, este propriu liderului PNL. Un veritabil metafizician al politicului. Cand e vorba de Adriana Saftoiu ori de Andrei Chiliman, dl Antonescu face spume la gura, palmuieste, jigneste. La capitolul sursei “Horia”, a.k.a. Andrei Marga, omul care a transformat ICR intr-un subiect de bascalie nationala, Crin Antonescu nu are de spus decat lucruri elogioase. Il admira si il sprijina, contre vents et marees. Nu politic, Doamne fereste, ci intelectual…
Vladimir Tismăneanu
“Dar nu s-a pus problema niciodată de o susținere politică la ICR. Din punctul meu de vedere domnul Marga este un intelectual de mare talie, este un om care încearcă și și-a asumat o situație foarte riscantă pentru că ICR a fost și rămâne una din marele mize ale propagandei băsiste. Viespile trag la miere și sigur că domnul Marga e înțepat și va fi înțepat. Postul de conducere, de președinte al ICR nu e un post alocat unui partid, nu e un post de secretar de stat. Nu PNL l-a numit acolo pe domnul Andrei Marga, dar ca președinte al partidului vă pot spune că am toată încrederea în ceea ce Andrei Marga a făcut și va face la Institutul Cultural Român”, a spus Crin Antonescu la finalul şedinţei PNL. Deci, pe scurt, marele intelectual Marga (ce-o fi citit El Crin din productiile acestuia?) este omul potrivit la locul potrivit.
Concurs trucat? Cui ii pasa? Gandirea politica antonesciana este inrudia cu aceea iliesciana dintotdeauna: “N-am facut placinta ca sa o manance altii”. Suntem in razboi cu “propagandfa basista”. La razboi, ca la razboi: ce mai conteaza faptul ca institutional dl Marga s-a dovedit absolut inept? Ce mai conteaza credibiltatea sa facuta ferfenita? Institutiile sunt tratate ca obiecte de prada, fie ca ele se numesc ICR, IICCMER, Arhivele Nationale etc Adversarii sunt stigmatizati si demonizati.
Crin Antonescu minte cand afirma ca nu PNL l-a numit pe Marga la ICR. Atunci cine? Andrei Marga nu s-a nascut presedinte acolo din apa marii. Este unul din baronii uselisti, un stalp ideologic al acestei constructii politice. Nu este un comentator independent care isi exprima public opiniile, ci un soldat credincios al PNL-ul becalizat. Prezenta sa in fruntea ICR si sprijinul neconditionat primit din partea lui Crin Antonescu indica abisul etic in care s-a prabusit PNL. Se poate si mai jos? Nu stiu, vom afla in saptamanile si lunile care urmeaza.
Sistemul medical ultragiază pe toată lumea
Dificultatea reformei stă într-o evidenţă nerostită: România nu are un sistem public şi unul de piaţă, ci, în realitate, două sisteme public-private, dintre care unul trăieşte perfect disimulat. Sistemul sanitar reprezintă scena cea mai sensibilă a înfruntărilor sociale din România. Nu întâmplător manifestaţiile din ianuarie 2012 au fost declanşate de tentativa de reformare a sistemului medical, căci pe acest teren se înfruntă interesele unei clase mijlocii româneşti, abia înfiripate şi nesigure de ea însăşi şi cele ale unei mase mai largi de cetăţeni, care nu reuşesc să depăşească media statistică a veniturilor.
Horațiu Pepine
Episodul cel mai relevant, deşi nu va duce probabil la nicio manifestaţie, este anunţul recent al ministerului Sănătăţii privind separarea netă a sistemului privat de cel public, prin tăierea finanţării de la buget a spitalelor particulare. Invocând criza bugetului şi datoriile pe care le are România de plătit anul acesta, ministrul Eugen Nicolăescu a explicat sensul iniţiativei sale: ”Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business-planul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă sau, poate, printr-o competiţie foarte serioasa şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public, sectorul privat trăieşte din banul privat”.
Reacţiile au fost extrem de virulente din partea acelora care se fac purtătorii de cuvânt ai clasei de mijloc. Articole şi luări publice de poziţie au acuzat ministerul că sacrifică clasa de mijloc pe altarul unei popularităţi îndoielnice. Intervenţia secretarului de stat Raed Arafat, care a pledat în favoarea acestei măsuri radicale, nu a domolit criticile. Raed Arafat a arătat că o parte disproporţionat de mare din finanţările publice dintr-un judet – între 6 şi 17% – se îndreaptă către spitalele private, ceea ce ar fi în dezacord cu complexitatea medicală a cazurilor tratate. Medicul Arafat a mai arătat că mediul privat parazitează spitalele publice printr-un sistem de altminteri binecunoscut tuturor. Mulţi medici lucrează şi ”la stat” şi ”la privat” şi îşi plasează clientul după caz când într-un spital privat când într-unul de stat. Spitalele private au investit în comdoditate şi eleganţă, dar nu au întotdeauna mijloace medicale sofisticare, care se găsesc tot la stat.
Toată lumea cunoaşte aceste lucruri, dar de semnalat este că nodul acesta complicat este descris şi evaluat în moduri antagonice, după interese de grup. Oameni cu venituri peste medie, care nu şi-ar îngădui un tratament într-un spital privat sută la sută, deplâng tăierea fondurilor, căci preţurile vor creşte, fiind obligaţi astfel să se îndrepte către spitale publice mai puţin prietenoase, dacă nu chiar cu totul respingătoare. De fapt nu este peste tot la fel: există spitale publice cu o ambianţă medicală şi umană acceptabilă, după cum altele sunt înfricoşătoare. Tocmai această inegalitate este caracteristica cea mai importantă : cine cunoaşte mai bine sistemul medical ştie că nu putem vorbi de un dezastru uniform, ci de grade diferite care nu ar trebui ignorate de dragul tezei. Există saloane sufocante în care cu greu ţi-ai putea imagina că vei supravieţui, un fel de bolniţe primitive, dar există şi saloane relativ decente, aerisite şi chiar saloane luxoase cu cel mult două paturi şi dotate cu tehnică de vârf, în spitalele care au beneficiat de fonduri europene şi donaţii de diferite tipuri. Există aşa zicând ”saloanele de protocol” care nu sunt repartizate oricui.
Este o greşeală să credem că ar exista două realităţi distincte: una a mediului public, total dezastruoasă şi alta, a mediului privat, elegantă şi umanistă. De exemplu în secţia de ambulator a unui spital privat din Bucureşti (Spitalul de Ortopedie MedLife), pacienţii care sosesc la o consultaţie la ora stabilită şi care au plătit un preţ peste media unor consultaţii private similare aşteaptă mai mult de o oră până când le vine rândul într-o ambianţă aproape comică de nesiguranţă şi neseriozitate: medicul ”nu răspunde la telefon”, nu se ştie bine unde se află, un mister planează asupra disponibilităţii sale, căci este cert că nu are niciun pacient în cabinet. Bolnavii cu probleme mai dureroase, devin livizi, exprimându-şi regretul de a de a fi ales acest spital care nu se deosebeşte de un spital public decât prin ambianţa îndelung regizată a amabilităţii de suprafaţă.
O explicaţie posibilă este că un spital privat care a atins un nivel ridicat al clientelei se poartă abuziv la fel ca o firmă monopolistă. Iar românii din clasa de mijloc, continuă, din păcate, să frecventeze locul în ciuda faptului ca medicii ei înşişi par să aibă o competenţă incertă (cu studii afişate în CV-uri în centre universitare de mâna a treia de care nici nu ştiai că există şi fără nicio specializare serioasă) nutrind pe mai departe fantasma excelenţei private.
Ceea ce scapă, adesea, analizei este lipsa concurenţei. Între diferitele variante de îngrijire medicală nu există de fapt o concurenţă reală câtă vreme medicii lucrează şi într-un sistem şi într-altul pasându-şi pacienţii de colo-colo sau în situaţia în care slaba dezvoltare a sistemului a creat monopoluri private în anumite specialităţi medicale.
Această comunicare şi circulaţie de pacienţi, medici şi resurse tehnice între cele două sisteme, nu serveşte în cele din urmă decât interesele unei oligarhii profesionale.
Dar de ce intenţia guvernului a provocat reacţii atât de dure? Cu toate că lumea admite, îndeobşte, că există o simbioză nefericită între sistemul public şi cel privat, care are la originile sale apariţia cabinetelor particulare din anii 90, o parte a opiniei publice manifestă o mare nemulţumire faţă de reforma anunţată.
Se pare că « piaţa » sistemului medical a ajuns la un anumit echilibru al preţurilor : aceleaşi servicii în linii mari sunt oferite la preţuri comparabile atât în sistemul public cât şi cel privat. Totuşi sistemul privat reuşeşte să fie mai atractiv. Nu neapărat prin calitate medicală, adesea mai slabă, ci prin igienă şi ambianţă. Cine a urmărit succesul unui restaurant ca McDonalds cu mâncare teribil de proastă înţelege uşor că igiena (lumina, suprafeţele curate şi strălucitoare, adresarea într-o politeţe standardizată) a fost vectorul principal al succesului.
Pe de altă parte, unii preferă un spital privat şi din motive de prestigiu, chiar dacă se întâmplă să nu fie bine trataţi. Statutul social şi imaginea de sine contribuie enorm la o decizie de acest tip ca şi la tipul cheltuielilor pe care le face cineva. Nu doar să intri într-o clinică de stat cu balustrade ruginite şi instrumetar vechi de 40 de ani, dar (ceea e mai greu de mărturisit) şi să stai la coadă alături de bătrâni şi bătrâne cu înfăţişarea maltratată de sărăcie cronică pare pentru unii stânjenitor.
Au apărut în România categorii de persoane care nu mai vor să stea laolaltă. În plus cei care îşi pot permite servicii mai scumpe doresc, fireşte, la rândul lor să profite de banii pe care îi vireaza statului cu titlu de asigurare obligatorie. E o criză profundă, căci toată lumea are sentimentul ultrajului. Cei săraci se simt nedreptăţiţi, câtă vreme nu au acces la mediul privat, fiind totodată discriminaţi în spitalele publice, acolo unde tot «piaţa » face regula prin onorariile neoficiale. Cei cu bani care au două opţiuni (să plătească un onorariu substanţial medicului şi asistentei şefe de « la stat » în schimbul unui tratament preferenţial sau să plătească un onorariu oficial la privat) se simt ultragiaţi şi ei că li se răpeşte una dintre opţiuni şi totodată că li se refuză sentimentul gratificator al diferenţei sociale. Este o tensiune reală ale cărei consecinţe politice nu pot fi măsurate. Dacă guvernul actual nu va întreprinde o reformă echitabilă a sănătăţii, atunci, cu siguranţă, vor începe să se amplifice contestaţiile împotriva sa, aşa cum s-a petrecut şi cu guvernul anterior.
Felul cum a prezentat Raed Arafat tăierea finanţării sistemului privat are sens, dar măsura aceasta nu se va susţine decât ca o primă etapă a unei reforme reale care va trebui să conţină cel puţin două elemente : o reformă a sistemului de asigurări, care să desfiinţeze eventual obligativitatea asigurării la stat şi una care să desfiinţeze monopolul pe care îl exercită un corp medical privilegiat prosperând şi « la stat » şi « la privat » ca mielul blând din poveste.
Totuşi, dificultatea reformei stă într-o evidenţă nerostită. România nu are un sistem public şi unul de piaţă, ci, în realitate, două sisteme public-private dintre care unul trăieşte, de foarte multă vreme, perfect disimulat. Este o realitate ambivalentă, căci pe de o parte onorariile neoficiale crează mari probleme de etică socială, dar pe de alta abia ele au asigurat supravieţuirea sistemului. Aceste onorarii sunt intangibile nu pentru că ar exista oficialităţi corupte care ar trece situaţia cu vederea, aşa cum pretind cei naivi, ci pentru că ele reprezintă chiar perfuziile vitale ale sistemului medical. Câtă vreme statul nu poate finanţa sistemul la nivelul exigenţelor societăţii, intervine automat aportul privat. Aşadar nu separarea dintre public şi privat – în fapt imposibilă deocamdată – ar trebui să fie prioritară, ci crearea unei reale concurenţe în cadrul sistemului medical.
– opinie publicată de Deutsche Welle –
Vasile Blaga: Nicolaescu da o lovitura mortala sistemului medical privat
Presedintele PDL, Vasile Blaga a comentat, luni, intentia lui Eugen Nicolaescu in ceea ce priveste taierea fondurilor de la stat, spunand ca este o mare lovitura pentru sistemul medical privat.
„Am observat in ultimele zile derapaje de la o reforma din sanatate, ministrul Eugen Nicolaescu da o lovitura mortala sistemului de sanatate privat sau intentioneaza sa o faca, sper sa se razgandeasca”, a declarat Blaga.
Blaga a sustinut ca PDL ii va cere lui Nicolaescu sa afirme daca procentul decontului catre unitatile de sanatate private, din totalul cheltuielilor, este de 10%.
In opinia lui Blaga, prin acest procent, unitatile medicale private si-au castigat un renume si au facut ca oamenii sa apeleze cu incredere .Presedintele PDL a precizat ca acesta este principiul „fondurile urmeaza pacientul”.
In ceea ce priveste sistemul medical si finantarea spitalelor, Premierul Victor Ponta a declarat ca se va lua o decizie in aceasta privinta spunand ca „toata lumea are drept la asistenta medicala in sistemul public”.
„Asigurarile private merg si catre sistemul privat, deci trebuie sa gasim o solutie. Discutam si cu FMI pe ceea ce inseamna reforma sanatatii, cum folosim banii, care nu sunt foarte multi in sanatate”, a declarant Ponta.
Victor Ponta: Proiectul de buget va fi aprobat pe 23 ianuarie si trimis Parlamentul
Premierul Victor Ponta a anuntat, luni, ca proiectul de buget pe anul 2013 va fi aprobat in sedinta din 23 ianuarie, urmand ca apoi sa fie trimis Parlamentului, care va fi convocat pe 21 ianuarie.
„Am discutat in cadrul USL si am decis sa solicitam colegilor din conducerea Parlamentului convocarea Parlamentului incepand cu data de 21 ianuarie, luni. Am luat un mandat politic pentru ca, incepand de miercuri, de fapt, in mod oficial, Guvernul sa negocieze cu delegatia partenerilor internationali – CE, FMI si BM – datele bugetului pe 2013, buget care, cel mai probabil in sedinta din 23 va fi aprobat si trimis catre Parlament”, a spus Ponta.
Sectia de judecatori a CSM cere demisia de onoare a Oanei Schmidt-Haineala de la sefia Consiliului 
" title="Sectia de judecatori a CSM cere demisia de onoare a Oanei Schmidt-Haineala de la sefia Consiliului 
Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cere demisia de onoare a Oanei Schmidt-Haineala din functia de presedinte si, in acelasi timp, le solicita magistratilor Alina Ghica si Cristi Danilet sa isi retraga candidaturile la functia de vicepresedinte CSM.
Potrivit unui comunicat de presa emis luni de catre CSM, 7 membri ai Consiliului au convocat, luni, o sedinta a Sectiei de judecatori, „avand ca propunere de ordine de zi analiza evolutiilor ulterioare sedintei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 ianuarie 2013”.
In cadrul conferintei de presa organizata dupa sedinta, fostul presedinte CSM, Horatius Dumbrava a sustinut ca rezultatul final al alegerilor din 4 ianuarie 2013, in urma carora Oana Schmidt-Haineala a fost aleasa in functia de presedinte a Consiliului, a fost viciat de „jocuri obscure”, astfel alegerea ei ar fi lipsita de „legitimitate si ridica probleme serioade de legalitate”.
„Pentru deblocarea acestei situatii solicitam demisia de onoare a doamnei Oana Schmidt Haineala si le solicitam Alinei Ghica si lui Cristi Danilet sa renunte la candidaturile la functia de vicepresedinte. Am asistat in ultimele zile la manipulari rusinoase ale opiniei publice, cu consecinte grave pentru statul de drept din Romania. (…) Cerem atat reprezentatilor sistemului judiciar, cat si altor actori publici sa respecte principiul democratic in virtutea caruia adunarile generale s-au constituit la nivelul instantelor din Romania. In mod regretabil, insa, in ultimele zile, constituirea si deciziile adunarilor generale, precum si judecatorii ce le compun au fost atacate peste limitele decentei publice, fiind subminata pana la urma chiar independenta justitiei”, a afirmat Horatius Dumbrava.
[jwplayer config=”526×310 – homevideo” mediaid=”29242″]
Ponta se intalneste cu ministrii care vor negocia cu FMI
Premierul Victor Ponta a afirmat, luni, ca se va intalni in cursul zilei cu ministrii care urmeaza sa poarte negocierile cu FMI.
„Azi, asa cum am facut si pana acum de altfel, ma vad cu toti ministrii care au negocieri de purtat cu FMI. Vicepremierul Chitoiu este imputernicit categoric sa conduca toate negocierile alaturi de Liviu Voinea si de fiecare ministru in parte”, a declarat Ponta.
Victor Ponta a completat ca marti vor sosi in Bucuresti cei de la FMI, urmand ca de miercuri sa inceapa negocierile . Iar intalnirea care va avea loc astazi, va fi una pregatitoare.
Premierul a precizat ca acest plan ii apartine lui Florin Georgescu, a fost aplicat si anul trecut si a fost foarte bun.
Misiunea FMI care va fi insotita de echipe de la Comisia Europeana si Banca Mondiala va fi in Bucuresti in perioada 15-29 ianuarie.Principalele discutii care vor avea loc vor fi privitoare la bugetul 2013, perspectivele economiei, reformele structurale si politica monetara.
Victor Ponta a declarat ca Guvernul este pregatit sa incheie un nou acord cu FMI pentru ca UE se afla intr-o furtuna economica. Florin Georgescu a declarat inca din noiembrie ca aceste negocieri cu FMI vor avea loc in luna ianuarie 2013.