Alegerile parlamentare au adus la start o multime de politicieni cu state vechi, dar si incepatori, care isi testeaza puterile pentru prima data, in aceasta campanie electorala. Multi dintre cei vechi sunt oameni instariti, cu multe proprietati si cu multi bani. Dar nici cei proaspat veniti nu stau foarte prost. Dimpotriva! Cel putin unii dintre ei!

Econtext a analizat cati bani au in conturile bancare cei mai importanti candidati la alegerile parlamentare. Am realizat un top 50, in care am inclus candidatii cu cei mai multi bani cash, cu cei mai multi bani gheata, tinuti in conturi bancare.

Cel mai bogat, cel care are cei mai multi bani in conturi, este un nume nou in politica romaneasca. Surpriza totala! El nu este Patriciu, Voiculescu, Dan Diaconescu sau vreun alt politician umblat prin Parlament de ani de zile. Nu! Cel care detine aceasta suma, bani gheata, este un om de afaceri, nimeni altul decat Sebastian Ghita, proprietarul companiei Asesoft!

Citiți analiza completă și vedeți topul averilor candidaților pe Econtext.ro

Atat avocatii fostului ministru al Justitiei Tudor Chiariu si al fostului ministru al Telecomunicatiilor Zsolt Nagy, dar si procurorii anticoruptie vor sustine, azi, ultimele pledoarii in dosarul “Posta Romana”, urmand ca la finalul zilei judecatorii sa stabileasca data la care vor da o sentiinta in acest caz.

Vezi detaliile din dosarul “Posta Romana”  – ancheta Hotnews.ro

Fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, si fostul ministru liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu, au fost acuzati de procurori ca ar fi luat parte la trecerea frauduloasa a unui imobil din patrimoniul Postei Romane in cel al unei firme private. Prejudiciul provocat de ingineria imobiliara care a vizat proprietatea situata in plin centru al Capitalei, pe Calea Victoriei, a fost estimat la peste opt milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, in 26 iulie 2005 a fost fondata SC Imopost Developments SA, ca parteneriat intre Comapnia Nationala Posta Romana SA (CNPR), SC Procema SA, SC Comnord SA si doua persoane fizice. Scopul declarat al noii companii era demolarea unei cladiri aflate in proprietatea Postei si ridicarea in locul ei a unui imobil cu birouri si spatii de cazare. Proprietatea (fostul sediu al Ministerului Industriilor), situata in Calea Victoriei 133-135, consta intr-o cladire expertizata ca prezentand risc seismic ridicat si intr-un teren de 13.000 de metri patrati si a fost adusa de CNPR drept aport de capital la constituirea Imopost.

Procurorii sustin ca trei dintre directorii din acea vreme ai Postei (Dan Mihai Toader, Emanoil lepadatu si Andrei Marinescu) au subevaluat intentionat imobilul. Ei ar fi utilizat in acest scop firma de profil Topcadex 99 SRL, apartinand lui Ioan Folfa, pretul cladirii si terenului fiind estimat la un nivel cu 3,6 milioane de euro sub cel real. Mai mult, Ioan Folfa ar fi falsificat semnatura unui expert judiciar din cadrul firmei sale si ar fi aplicat abuziv stampila acestuia pe respectiva evaluare.

Pe rolul Curtii de Apel exista, la acea data, un litigiu cu privire la dreptul de proprietate al Postei Romane asupra terenului, respectiv acesta facea parte din categoria bunurilor proprietate publica ale statului si, in concluzie, nu putea fi instrainat. Cu toate acestea, Zsolt Nagy, pe atunci ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, institutie care detinea pachetul majoritar de actiuni al CNPR, „a initiat si a avizat proiectul unei hotarari de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, in vederea promovarii intereselor private ale consortiului format din SC Procema SA si SC Comnord SA”, spun anchetatorii.

La scurt timp, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, „a avizat acest proiect de hotarare de guvern cu ignorarea opiniei specialistilor din subordine care sustinusera ca acest demers este ilegal”, arata procurorii. „Cei doi ministri de resort au avizat acest proiect in regim de urgenta, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative si a prevederilor legale care stabileau ca trecerea unui imobil din proprietate publica in proprietatea privata a statului se putea face numai printr-o hotarare care sa prevada expres acest lucru”, se mai precizeaza in rechizitoriu.

La 25 aprilie 2007, Guvernul Romaniei a adoptat HG 377/2007, prin care imobilul a trecut in domeniul privat al statului. „Prejudiciul cauzat statului roman prin instrainarea in mod ilegal a imobilului proprietate publica a statului roman din Calea Victoriei nr.133-135 este in valoare de 8.619.787 euro, reprezentand valoarea de piata a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de constructii din care s-a scazut costul demolarii cladirii, intrucat cladirile existente pe teren au fost demolate de catre Imopost Developments”, explica investigatorii DNA.

In 17 septembrie 2007, procurorul sef al DNA l-a sesizat pe presedintele Romaniei pentru ca acesta sa ceara urmarirea penala pentru Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu. In 16 ianuarie 2008, presedintele Romaniei a cerut ministrului interimar al Justitiei declansarea procedurilor legale pentru urmarea penala a lui Nagy si Chiuariu.

In 15 decembrie 2010, cei doi au fost trimisi in judecata, ambii pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave. Alaturi de ei au mai fost trimise in judecata alte patru persoane.

Alte persoane cercetate in dosar:

– Dan Mihai Toader, presedinte al Consiliului de Administratie si director general al Companiei Nationale Posta Romana (CNPR ) SA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, respectiv stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale;

– Emanoil Lepadatu, director economic executiv al CNPR SA, pentru stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale;- Andrei Marinescu, director executiv al Directiei de Dezvoltare Strategica al CNPR SA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, respectiv stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale;

– Ioan Folfa, administrator la S.C. Topcadex 99 SRL, pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in legatura cu o fapta de coruptie.

Pozitia acuzatilor: „Ma bucur ca acest dosar va ajunge in instanta. Sunt sigur ca aceasta acuzatie total nefondata va fi clarificata in scurt timp” (Tudor Chiuariu)

„Eu sper sa se clarifice cit mai repede aceasta neintelegere, acel teren era deja al Postei Romane care avea si titlu de proprietate pe el. Procurorii nu inteleg ca rolul unui ministru este de a initia si a viza acte de guvern. Acuzatia mi se pare o aberatie juridica.” (Zsolt Nagy)

Presedintele PNL Crin Antonescu a declarat intr-o conferinta de presa, marti, ca declaratia presedintelui Traian Basescu privind desemnarea unui premier in conformitate cu interesul national, se traduce „voi desemna un premier dupa bunul plac“.

„Traducerea mea este «voi desemna un premier dupa bunul plac». Eu, Traian Basescu, hotarasc care este interesul national si cine trebuie sa formeze Guvernul in Romania indiferent de rezultatul alegerilor“, a precizat Antonescu, precizand totodata ca atitudinea sefului statului este una a presedintelui-jucator, participant active la campanile electorale.

Liderul PNL a mai spus ca declaratiile presedintelui Traian Basescu sunt defaimatoare la adresa Romaniei.

„In cursul interventiei de ieri, a facut (n.r. – Traian Basescu), parca mai apasat ca niciodata, o serie de declaratii iresponsabile, profund daunatoare Romaniei. In primul rand a afirmat ca Romania nu este un stat de drept, in ciuda faptului ca observatori straini au evaluat situatia si au declarat ca, in ciuda disputelor de asta-vara, Romania functioneaza ca un stat de drept. Este o afirmatie foarte grava, defaimatoare la adresa Romaniei“, a mai declarat Antonescu.

Crin Antonescu s-a intrebat ironic: „Daca Romania nu este stat de drept, care este rolul lui Traian Basescu?“. Si tot Antonescu a dat raspunsul: „Atunci Romania este un stat bananier. (…)Traian Basescu detine, nu legitim, dar legal, functia suprema, iar responsabcilitatea sa trebuie sa fie maxima“.

Fostul secretar general adjunct al Guvernului Dan Mihalache sustine ca demisia sa din functie nu I se trage in urma declaratiilor facute de presedintele Traian Basescu si nici afirmatiilor sale cu privire la parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

”Asta (n.r. demisia din functie) este o stire pe surse (…) da, confirmata, dar dl prim-ministru ar fi trebuit sa spuna ca a fost o discutie pe care noi am convenit-o impreuna, in prezenta presedintelui Partidului National Liberal, Crin Antonescu, pentru ca eu reprezint PNL in Guvern, discutie care nu a avut in vedere niciun fel de declaratii antiamericane, ci doar ideea ca eu, fiind o persoana mai profilata politic, care vorbeste si la televizor si la dvs in emisiuni, ar trebui sa am o functie mai politica decat aceea de adjunct la SGG care e o zona mai degraba tehnica. (…) Sper ca nu exista o legatura cu declaratiile presedintelui altfel as fi foarte dezamagit. (…) Sunt convins ca imi voi gasi locul in structura guvernamentala pe alta pozitie. Am discutat si despre asta cu premierul”, a spus Mihalache,potrivit Agerpres.

Acesta a negat categoric ca i s-ar fi reprosat declaratiile facute in legatura cu relatiile dintre Romania si SUA.

”Eu sunt un partizan al relatiilor cu SUA si, de altfel, de-a lungul timpului cred ca am demonstrat lucrul acesta. (…) Dar sigur ca in masura in care cineva imi spune ca relatiile depind de nu stiu ce presedinte de agentie, de nu stiu care, eu spun si cred ca spun pe buna dreptate ca parteneriatul strategic cu SUA are determinari, obiective mult mai importante decat acest lucru si cred ca am dreptate. (…) Nu (n.r. mi-au fost reprosate declaratiile) pentru ca, sigur presa basista a incercat sa scoata lucruri din context, eu stiu foarte bine ce am spus si am proprietatea cuvintelor”, a adaugat Dan Mihalache.

Intrebat daca ar putea fi numit intr-o alta functie el a spus: ”Mai degraba politica.

Premierul Victor Ponta l-a demis pe Dan Mihalache din functia de secretar general adjunct al Guvernului, informeaza Mediafax. Ponta a luat aceasta decizie dupa consultarea liderului PNL Crin Antonescu, motivul demiterii lui Mihalache fiind legat de declaratiile acestuia privind  parteneriatul cu SUA.

Intrebat cum comenteaza declaratia ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, conform careia orice initiativa de a redeschide subiectul modificarii legii ANI ar fi o idee foarte proasta si ar putea duce la rediscutarea sau chiar anularea parteneriatului strategic romano-american, Dan Mihalache a declarat: „Pe mine personal ma lasa rece aceasta declaratie. Si parteneriatul strategic romano-american. Daca parteneriatul romano-american sta in domnul Horia Georgescu, mai bine fara”.

Președintele Traian Băsescu a făcut o declarație de presă luni seara, primul mesaj către români după referendum. Subiectul principal al mesajului a fost legat de modul în care acțiunile clasei politice, în special ale politicienilor de la putere, afectează interesele României. el a ținut să se delimiteze, foarte clar, de bătălia politică, și a subliniat că demersurile sale sunt în baza Articolului 80, alineatul 2 din Constituție, care îl obligă pe președinte să vegheze la funcționarea instituțiilor statului, indiferent care sunt acestea. ”După cum vă este cunoscut, urmare a evenimentelor din lunile iulie, august România este pusă sub semnul întrebării ca stat de drept. Și aici v-aș reaminti principalele evenimente: reducerea atribuțiunilor Curții Constituționale, care s-a petrecut prin ordonanțe de urgență, demiterea fără motiv a Avocatului Poporului, suspendarea președintelui României, încercarea de a falsifica votul românilor printr-un număr mare de voturi false introduse în urne și, nu în ultimul rând, încercarea de a modifica listele electorale după consumarea referendumului. Toat e acestea au făcut ca România să fie suspectată că nu-și mai menține valorile statului de drept și valorile europene”, a spus președintele. El a mai întrebat, retoric: ”A câștigat vreun român vreun leu din revocarea Avocatului Poporului? A câștigat vreun român vreun leu din reducerea atribuțiunilor Curții Constituționale? A câștigat vreun român vreun leu din suspendarea președintelui? Nu, toate acestea au fost făcute pentru politicieni, pentru ca ei să ajungă la controlul asupra justiției. Am avut o serie de lucruri de îndeplinit pentru a demonstra că suntem stat de drept. Reacția politicienilor nu este decât una de dispreț față de interesul românilor.”

Vă prezentăm integral textul declarației președintelui, ca și răspunsurile la întrebările ziariștilor prezenți la Cotroceni.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Este prima declarație de presă pe care o fac după referendum și care este legată în principal de probleme interne, probleme interne cu reflectare în exterior și în modul cum România este evaluată. Înainte de a spune ceea ce am de spus vreau să fac foarte clar pentru toți că nu este treaba mea bătălia politică. De asemenea, vreau să știți că ceea ce am de spus astăzi este în virtutea Articolului 80, alineatul 2 din Constituție, care îl obligă pe președinte să vegheze la funcționarea instituțiilor statului, indiferent care sunt acestea. În sfârșit, declarația de astăzi este justificată și de faptul că mă simt responsabil pentru România și pentru români și este obligația mea să am o atitudine responsabilă și, nu în ultimul rând, pentru că am dreptul de a vorbi și de a spune adevărul. Aș începe spunându-vă că din punct de vedere politic România este într-o situație dificilă, dificilă în primul rând în modul în care este evaluată în familiile din care facem parte – Uniunea Europeană și NATO. După cum vă este cunoscut, urmare a evenimentelor din lunile iulie, august România este pusă sub semnul întrebării ca stat de drept. Și aici v-aș reaminti principalele evenimente: reducerea atribuțiunilor Curții Constituționale, care s-a petrecut prin ordonanțe de urgență, demiterea fără motiv a Avocatului Poporului, suspendarea președintelui României, încercarea de a falsifica votul românilor printr-un număr mare de voturi false introduse în urne și, nu în ultimul rând, încercarea de a modifica listele electorale după consumarea referendumului. Toate acestea au făcut ca România să fie suspectată că nu-și mai menține valorile statului de drept și valorile europene. Mai mult decât atât, ca semn de îngrijorare s-a stabilit realizarea unui raport suplimentar al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare și Verificare, raport care vizează în primul rând instituțiile statului de drept. Cel mai pregnant eveniment care i-a afectat pe români, nu pe politicieni, repet, pe români, a fost că urmare a evenimentelor din iulie – august, în luna septembrie, când trebuia să se ia decizia de intrare în spațiul Schengen, s-a mers pe amânarea acestei decizii, România ieșind din criteriile politice care au fost îndeplinite înainte de începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, criteriul politic, criteriile de la Copenhaga. Vreau să întelegeți că nu mă îngrijorează pierderile pentru cei 471 de parlamentari. Pierderea intrării în spațiul Schengen îi vizează direct pe români, care ar fi trebuit să circule fără niciun control de frontieră în toată Europa, și vizează economia românească, economie care acum este menținută în sistemul de controale vamale, fie că la frontiera unui stat Schengen sosește un camion, un avion, un vapor sau un tren. Deci și cetățenii, și economia au avut de pierdut foarte mult de pe urma amânării deciziei de intrare în spațiul Schengen, decizie care, puteți să vedeți în concluziile Consiliului European de primăvară din 2011, fusese stabilită pentru luna septembrie.

Deci aici nu este o poveste, nu venim să ne ducem la televizor, ba da, ba nu, în concluziile Consiliului European din primăvara anului 2012 se stabilise decizie pentru intrare în spațiul Schengen în septembrie 2012. Din păcate, evenimentele din vară au dus la amânarea pe termen nelimitat a unei astfel de decizii care, repet, îi afectează pe români și economia românească. Și v-am explicat mai înainte în ce constau aceste avantaje pe care nu le-am dobândit, deși trebuia să le dobândim dacă rămâneam un stat de drept consolidat, solid, așa cum păream a fi până în vara acestui an. Decizia Comisiei de a avea un nou raport cu privire la Mecanismul de Cooperare și Verificare în luna decembrie era una care să ne ajute să se constate, eventual, că a fost o rătăcire a politicienilor în vară și spun o rătăcire pentru un motiv simplu: a câștigat vreun român vreun leu din revocarea Avocatului Poporului? A câștigat vreun român vreun leu din reducerea atribuțiunilor Curții Constituționale? A câștigat vreun român vreun leu din suspendarea președintelui? Nu, toate acestea au fost făcute pentru politicieni, pentru ca ei să ajungă la controlul asupra justiției. Am avut o serie de lucruri de îndeplinit pentru a demonstra că suntem stat de drept. Reacția politicienilor nu este decât una de dispreț față de interesul românilor. Și vă exemplific. La Senat a existat o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a constatat incompatibilitatea unui senator. Care a fost reacția Senatului? Prin vot a înfrânt hotărârea definitivă a Înaltei Curți de Casație. Așa ceva demonstrează că România nu este stat de drept. La Camera Deputaților pentru doi foști miniștri s-a cerut începerea urmăririi penale. Reacția Camerei Deputaților a fost să nu încuviințeze, să nu permită, prin vot, începerea urmăririi penale. Este cumva în interesul românilor și blocarea deciziei Înaltei Curți de Casație și solicitarea procurorilor pentru investigarea a doi foști miniștri? Nu. Este în folosul politicienilor și atât.

Indiferent cât de vocali sunt politicienii la televiziuni, nu vor convinge pe nimeni că România și-a însușit valorile statului de drept atât timp cât îndeplinirea justiției este împiedicată prin vot de Parlament în favoarea parlamentarilor, în favoarea politicienilor, iar consecințele se răsfrâng pe români. Pentru că nimeni nu spune senatorul X sau deputatul Y, spune România, iar România nu înseamnă doar cei 471 de membri ai Parlamentului. Mai mult decât atât, Agenția Națională de Integritate a constatat săptămâna trecută incompatibilitatea a patru demnitari. Nu a existat nicio reacție, decât reacții de solidarizare cu cei patru demnitari incompatibili. Acesta este un alt lucru care nu este în favoarea românilor, dar este în favoarea unor politicieni. Nu au nicio legătură cu interesul național aceste atitudini de solidarizare cu oameni care se presupune că au încălcat legea. Oriunde în lumea civilizată, când un ministru, un parlamentar este suspectat de eventuale acte de corupție sau de incompatibilități sau de lucruri în neregulă, el demisionează. La noi, politicienii se solidarizează unii cu alții. Or, asta demonstrează că nu suntem stat de drept. Iar efectele le vom vedea în raportul pe Mecanismul de Cooperare și Verificare din luna decembrie sau ianuarie, când va fi emis. Credeți-mă, însă, că sunt un om care are experiență și percepția corectă a modului cum se analizează lucrurile la Bruxelles și ele se analizează în spiritul angajamentelor noastre și al valorilor Uniunii Europene. Va fi un raport dezastruos. Nici măcar nu s-a negociat desemnarea unui Avocat al Poporului, așa cum ne angajasem, să avem un nou avocat al poporului prin consens între forțele politice. S-au respins tot timpul acțiunile justiției împotriva oamenilor politici importanți. Sunt elemente care nu pot caracteriza un stat de drept. Sunt elemente care ne trimit cu mulți ani înapoi și toată această depreciere este generată în ultimele șase luni.

Cred că actuala majoritate trebuie să se întrebe dacă are vreo responsabilitate. Am avut această ieșire și pentru că astăzi, pentru a doua oară, am trimis Camerei Deputaților rugămintea să încerce reanalizarea cazurilor de la Cameră, cu cei doi foști miniștri. Am rugat și Senatul să reanalizeze problema deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul unui senator care a fost declarat incompatibil, a fost dovedit deja incompatibil. L-am rugat și pe premierul Victor Ponta să analizeze situația celor patru incompatibili. Sigur, au dreptul să atace în justiție deciziile ANI, dar aici discutăm de modul cum arată un guvern. Iar antecedentele acestui guvern nu justifică menținerea acestor oameni doar din solidaritate cu politicienii, din interese de alianță. Important este ca România să probeze că și-a însușit valorile democratice, valorile statului de drept. Știu că aceste lucruri nu au rezonanță la populație, că nu au rezonanță nici în presă, dar mi se pare că este ultima tribună pe care o mai pot utiliza pentru a încerca un efort, dacă vreți sau să adresez o rugăminte Parlamentului, care își termină mandatul după data de 9 decembrie, ca înainte de a pleca, să rezolve aceste probleme care țin de el. Vreau să fiu foarte clar, am toată aprecierea pentru foștii miniștri, fie că vorbim de domnul de la Senat sau cei doi foști miniștri care sunt și membri ai Camerei Deputaților: aici, nu discutăm de răutate, nu discutăm de polițe, ci discutăm de funcționarea statului de drept. Nu poți să împiedici procurorul să-ți ia o declarație într-un dosar penal deschis și vă spun, cu certitudine, că pentru oamenii cinstiți prezența în fața procurorului este șansa de dezvinovățire, nu este o acuzație. Dimpotrivă, este șansa pe care o au, ca, în urma unor împrejurări, mai mult sau mai puțin fericite, în care au ajuns să fie nominalizați, învinuiți într-un dosar penal, să se poată dezvinovăți.

Deci, așa funcționează democrația și v-o spune un om care a fost destul de des în fața procurorilor, este o șansă, nu o neșansă. Deci, lucrurile acestea trebuie rezolvate dacă vrem să avem un raport care să ne permită reluarea discuțiilor despre intrarea României în spațiul Schengen. În plus, aș mai atenționa asupra unui lucru. Instituțiile statului nu-și opresc funcționarea pentru că este campanie, un flagrant este flagrant și dacă e campanie și dacă nu e campanie, o acțiune care este trafic de influență este trafic de influență, și dacă e campanie și dacă nu e campanie, o incompatibilitate este o incompatibilitate, și dacă este campanie și dacă nu este campanie. Deci, cei care încearcă să pună pe seama campaniei electorale funcționarea instituțiilor statului greșesc. Greșesc pentru că instituțiile funcționează 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Eu nu spun că funcționează întotdeauna perfect. Sunt și momente în care funcționarea lor lasă de dorit. Dar asta este misiunea lor, să funcționeze, și să funcționeze cât mai bine. E de dorit să nu existe erori. Dar nu putem spune: este campanie, domnilor procurori luați-vă vacanță, domnilor de la ANI luați-vă vacanță, domnilor parlamentari, luați-vă vacanță, domnule președinte, taci că deranjezi. Nu se poate. Nu așa funcționează statul. Aș mai face o ultimă remarcă, care, de asemenea, va cântări greu și negativ în raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare și din nou nu îi va afecta pe politicieni, ci îi va afecta pe români, faptul că de circa cinci luni toate instituțiile statului sunt supuse unor atacuri continue. Fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de Curtea Constituțională, fie că vorbim de Parchetul General, fie că vorbim de Înalta Curte de Casație și Justiție, fie că vorbim de structurile de securitate națională, toate sunt în tirul, paradoxal, al puterii. Nici măcar nu le atacă opoziția, ci puterea le atacă. Cei care cred că așa își vor subordona instituțiile statului greșesc. Cât timp voi fi aici, nu și le vor subordona. Aceste instituții vor funcționa independent de influența politică. Iar cu mine nu se va putea negocia infestarea lor cu decizii politice.

În schimb, atacurile continue la instituțiile statului, venite din partea politicienilor, nu fac decât să arate că avem o clasă politică ce nu înțelege funcționarea statului de drept. Politicienii trebuie să înțeleagă că ultimul an când instituțiile au funcționat cu ordine din sediile de partid a fost 2004. Acesta este motivul pentru care am propus numirea unor politicieni independenți în fruntea serviciilor de informații. Acesta este motivul pentru care la DNA și Parchetul General am desemnat, în înțelegere cu ministrul Justiției, oameni care nu aveau nicio legătură cu partidele politice. Acesta este motivul pentru care, în cooperare cu ministrul Justiției, am numit demnitari la Înalta Curte de Casație și Justiție fără influențe politice, fără să mă consult cu partidul, ci pe baza a ceea ce oamenii aceștia făcuseră în trecut. Nu voi renunța acum să spun: de dragul liniștii pe care mi-o dați, de dragul fotoliului de la Cotroceni, veniți să le negociem puțin instituțiile astea. Exclus! Din păcate, sunt membri ai acestor instituții, CSM, Curte Constituțională, care au fost luați la tocat la bucată de anumite trusturi de presă exact pentru intimidarea lor. Seamănă cu atacurile mafiote. Pe de-o parte politicienii, pe de-o parte oameni de afaceri deținători de trusturi media cu dosare penale. Fac un apel pentru curățenia campaniei electorale să înceteze aceste tipuri de atacuri. În ceea ce mă privește, dați-i înainte. Am văzut pe un raport al Active Watch că sunt cel mai mediatizat politician, bineînțeles negativ, în condițiile în care nu vorbesc de atâtea luni. Probabil că alții țin ca eu să fiu prezent în campanie. Își asumă riscul să mă oblige să mă apăr, dacă nu vor înceta campania parlamentară făcută pe seama președintelui care nu candidează.

Cam acestea erau lucrurile pe care doream să le semnalez; în primul rând, îngrijorarea mea pentru raportul MCV; apel la Parlament să-și reevalueze poziția, pentru că nimeni nu arestează – șansa foștilor miniștri de a merge în fața unui procuror este șansa curățeniei, șansa probei nevinovăției – și, bineînțeles, apelul să înceteze atacurile la instituțiile statului. Aș mai face o remarcă extrem de importantă: România este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat rușinea de a avea observatori OSCE, stat membru al Uniunii Europene. Și nu exclud posibilitatea ca și alte organizații să ceară prezența la alegeri. Ce vă pot spune este că fraudele de la referendum vor trebui investigate până la capăt, pentru că votul este fundamentul democrației. Am auzit politicieni spunând „Da, dacă în trei secții de votare au fost doar 500 de voturi furate nu e mult”. Da, dar în România sunt 18.000 de secții de votare. Dacă avem o medie de 500 la fiecare trei secții de votare, lucrurile nu sunt în regulă. La aceste secții de votare media este circa 12%, da? Sunt trei secții de votare rurale. Un partid intră în Parlament cu 5%. Nivelul fraudei este uriaș și instituțiile statului trebuie să-și facă treaba până la capăt în numele democrației. Pentru mine nu mai au valoare, pentru mine personal, investigațiile, pentru că ele nu mai pot schimba rezultatul referendumului. În schimb, pentru democrația din România este fundamental ca toate suspiciunile de fraudă să fie clarificate, dintr-un motiv simplu, cel pe care vi l-am spus. Votul este fundamentul democrației, dacă și acolo furăm, putem spune că nu mai avem nicio speranță în ceea ce privește funcționarea statului de drept. Arătăm rău din punct de vedere al statului de drept și este păcat, pentru că arătăm bine din punct de vedere economic, avem șanse. Și pot să vă spun că una din marile probleme pentru care avem, spre exemplu, fondurile europene suspendate este legată de conflictul de interese.

România nu are mecanismul pentru a garanta că, dincolo de respectarea Legii achizițiilor publice, când se licitează lucrări pe bani europeni, sunt verificate conflictele de interese. Deci, avem premisele, avem tot ce ne trebuie să ne fie bine, bine atât cât poate fi în România, dar mai bine decât anul acesta, la anul, cu o singură condiție – să ne funcționeze instituțiile, să ne facem treaba, să fim credibili, să lăsăm statul de drept să funcționeze, să punem capăt conflictului de interese. Cum ziceți sau cum vi se pare că, atunci când aproape pe toate programele suspendate, conflictul de interese este menționat ca risc la adresa banilor europeni, un cabinet stă cu patru miniștri în conflict de interese? Cine ne crede că vom lua măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a preveni alocarea banilor în condiții de conflict de interese? Deci, avem probleme de credibilitate, în condițiile în care țara asta a făcut ce a trebuit în momente de criză, s-a stabilizat macroeconomic, poate trece la creștere economică, românii pot privi cu speranță la ziua de mâine, dar ne împiedicăm în interesele a 470 de parlamentari și plătesc factura 20 de milioane de români. Asta este ce am vrut să spun și sper să nu fie nevoie să am și alte ieșiri publice, dar nu voi ezita să le am, dacă va fi cazul. Vă mulțumesc mult. Dacă sunt întrebări, trei întrebări pe temă.

Întrebare: Ați spus că ați vorbit cu premierul despre cei patru membri ai cabinetului.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Am transmis o scrisoare. Deci, astăzi am transmis o scrisoare la Senat, la Cameră, este a doua transmisă la Cameră și una premierului pe tema celor patru miniștri suspectați, deci ei nu sunt vinovați, suspectați de incompatibilități.

Întrebare: Dacă i-ați cerut să-i schimbe din funcție și dacă ați primit vreun răspuns din partea Guvernului.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am primit încă niciun răspuns, dar vizam, sigur și o eventuală remaniere.

Întrebare: Bună seara, domnule președinte! V-aș întreba, în baza a ce i-ați rugat pe deputați, pentru că răspuns dumneavoastră spuneți că nu ați primit, dar public au comentat și au spus că dumneavoastră nu sunteți procuror să cereți asta și că acele cazuri au fost deja închise…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Așa este.

Întrebare: … și că nu se mai pot redeschide. În baza a ce ați făcut aceste solicitări, dacă ne puteți da detalii.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Știți că am fost două legislaturi parlamentar, da? Deci nu îmi sunt necunoscute mecanismele Parlamentului, în general, și ale Camerei Deputaților în special. Cu acordul șefilor de grupuri parlamentare, orice dosar poate fi redeschis, inclusiv legi care au fost votate și netrimise încă la promulgare. Se pot, dacă există acordul politic. Baza în care eu am transmis aceste scrisori este legată de Articolul 80, alineatul 2 din Constituția României, care îmi cere să veghez la funcționarea instituțiilor statului și poate deasupra acestui articol este interesul național. Este în interesul național al României și al românilor să avem un raport în decembrie, un raport al Comisiei Europene care să sublinieze faptul că România este stat de drept. Când o altă instituție, o altă putere blochează funcționarea justiției, asta înseamnă că nu este stat de drept. Deci aceasta este baza în care am făcut apel la Parlament.

Întrebare: Bună seara, o întrebare tot pe politică internă…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă e legată de tema de azi.

Întrebare:… dacă ne puteți spune de ce ați declarat, în urmă cu câtva timp, că dumneavoastră nu-l cunoașteți pe Sorin Blejnar, în timp ce din convorbiri, din stenograme apărea contrariul, o discuție dintre dumneavoastră și Sorin Blejnar.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Știu că este un mare interes pentru implicarea mea în campanie la Antena 3, vă pot spune că a cunoaște un om înseamnă să-l știi, eu am vorbit la telefon și vorbesc cu toți demnitarii statului român, inclusiv acum, de când sunt în coabitare. Cum credeți că nu aș vorbi cu ministrul de Finanțe? Cum credeți că nu vorbesc cu ministrul Apărării? Dar chiar alaltăieri, nu, înainte de weekend, am solicitat ministrului de Finanțe o situație cu restituirile de TVA pe 2010, 2011 și anul ăsta. Pentru că vreau să știu cât din TVA-ul plătit este reîntors. Dar asta nu înseamnă că îl cunosc, omul ăsta nu a fost în partid, nu am legătură cu el. Sigur, l-am chemat la un CSAT. Habar nu am avut cine e șeful ANAF, că au fost mai mulți șefi de instituții chemați și au stat în rândul doi și trei. Abia pe urmă am avut o discuție la Cotroceni, pe o temă tot așa, legată de evaziunea fiscală. Deci îmi mențin punctul de vedere că la momentul la care am spus „Nu-l cunosc” chiar nu știam cine e Blejnar; încă nu era așa de mediatizat. O întrebare, vă mulțumesc!

Întrebare: Dacă îmi dați voie, ați menționat îngrijorările dumneavoastră numeroase legate de raportul de țară din decembrie sau ianuarie. Partenerii noștri strategici, se știe, sunt cu ochii pe o potențială criză politică de la București. În același timp, știm deja, sunt de notorietate declarațiile domnului Crin Antonescu, care spune că este iminentă o nouă suspendare în decembrie dacă dumneavoastră nu vă conformați ipotezei că USL are 50% plus unu, vă pune un premier pe masă și nu-l desemnați. Din punctul dumneavoastră de vedere, ca să evitați o nouă criză politică la care să se uite Occidentul, luați în calcul această variantă a nominalizării unui premier USL, în cazul în care au majoritatea mandatelor?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu iau în calcul varianta interesului național. Voi desemna un premier care să servească interesului național.

Întrebare: Vă întreb asta pentru că…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci voi desemna un premier care să servească interesul național. Iar povestea pe care o vehiculează orice politician, că e mai micuț, că e mai mărișor, că e foarte mare, că e foarte mic, „îl suspendăm pe Băsescu”, vă rog să mă credeți că nu mă impresionează. Deci nu sunt un om căruia să-i fie frică de ceva…

Întrebare: Constituția nu vă constrânge…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Sau, în orice caz, nu de politicieni, da? Ok.
Întrebare: Am înțeles. Mulțumesc!

Întrebare: Domnule președinte, în perspectiva raportului MCV, cum apreciați că s-a desfășurat procesul de selecție a noilor procurori-șefi de la DNA și Parchetul General și dacă veți da curs propunerilor pe care le-a făcut ministrul Mona Pivniceru?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ar însemna să mă antepronunț fără să fi văzut documentele, lucru pe care nu-l voi face. Deci vă mulțumesc! O seară bună!

Victor Ponta a anuntat luni ca urmeaza sa se intalneasca din nou cu Traian Basescu, cel mai probabil miercuri, dupa ce se va intoarce de la Bruxelles pentru  a discuta despre mandatul participarii la Consiliul European si despre negocierile purtate.

„Cu președintele în mod sigur îl voi căuta și ne vom și întâlni poimâine. Eu mâine sunt la Bruxelles și am stabilit foarte clar că după ce mă întorc de la Bruxelles îl voi informa asupra ultimelor evoluții privind negocierile și sigur, domnia sa va decide dacă îmi dă mandatul să particip sau nu. E un lucru pe care Curtea Constituțională l-a pus în mâna președintelui și nu am cum să contest, chiar dacă nu mi se pare neapărat corectă decizia”, a explicat Ponta.

Prim-ministrul si Presedintele Romaniei au cazut de comun acord inca de saptamana trecuta , ca va urma sa se intalneasca din nou dupa participarea premierului la intalnirea “Prietenilor coeziunii” , conform unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Discutia de miercuri de la Palatul Cotroceni a avut in prim plan negocierile cu delegatia Fondului Monetar International, nivelul absorbtiei fondurilor europene,Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie printre care si problemele legate de bugetul anului viitor, insa fara sa vorbeasca  despre reprezentarea Romaniei la Consiliul European, au declarat surse participante la discutie.