Valeriu Zgonea a anuntat miercuri ca deputatii nu vor mai beneficia de servicii hoteliere, in schimb vor primi o suma de bani cu care sa-si plateasca chiria in Bucuresti.

Presedintele Camerei Deputatilor a precizat ca daca va bloca licitatia pentru servicii hoteliere, cheltuielile se vor reduce cu 60%. „O să propun ca o măsură importantă pentru reforma statului și a Parlamerntului ca, de la 1 ianuarie, să facem o reducere a cheltuielilor parlamentare cu privire la cazare și vom da câte o sumă fiecărui parlamentar să-și găsească un loc în care să locuiască în București, așa cum fac toți parlamentarii în toată Europa. Cheltuim foarte mult cu cazarea la hoteluri”, a declarat Zgonea.

Presedintele Camerei a mai adaugat ca “mergem pe varianta în care toți parlamentarii care intră în Parlament vor primi o sumă fixă, transparentă, cu care își vor căuta un loc în care să poată locui în București. Cu ocazia asta vom avea peste 450 de proprietari de apartamente din București care vor putea să închirieze oficial. Vor fi taxe plătite la stat, vor fi câteva locuri de muncă făcute, vom reduce cheltuielile cu aproape 60%”.

Intre timp, Zgonea a justificat faptul ca aceasta procedura ii apartine. „Este o decizie a mea personală, m-am consultat cu primul-ministru, Victor Ponta, care a fost de acord. Am blocat procedurile pentru a scoate un nou caiet de licitație pentru aceste servicii hoteliere. Dacă acum nu au fost făcute procedurile, e clar că în ianuarie contractele se încheie”, a spus Zgonea.

Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de ordonanta de urgenta conform caruia instituriile si autoritatile publice vor putea achizitiona autoturisme in afara Programului „Rabla”, eliminand astfel interdictia aplicata in ultimii patru ani, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax,

Masinile cumparate nu trebuie sa aiba un motor mai mare de 1,6 litri si sa nu coste mai mult de 18.000 de euro.

Pragul pentru achizitiile publice fara licitatie urmeaza sa fie dublat de la inceputul anului viitor, la 30.000 de euro, potrivit ANRMAP.

Limitele privind achizitionarea de masini, care conduce la eliminarea interdictiei de cumparare, este prevazuta intr-un proiect de ordonanta de urgenta. Potrivit unor surse oficiale, proiectul a fost aprobat in sedinta de miercuri a Guvernului.

Ministerul Finantelor Liviu Voinea a explicat ca bugetul unei institutii nu va creste prin astfel de achizitii, deoarece aceasta va fi obligata sa isi ajusteze propriul buget pentru a cumpara masini, prin taierea altor cheltuieli.

El a aratat ca interdictii precum cea aplicata in ultimii patru ani la achizitionarea de masini in sectorul public nu pot fi mentinute la nesfarsit, ci trebuie inlocuite la un moment dat cu masuri rationale, care sa limiteze totusi cheltuielile.

Autoritatilor si institutiilor publice li s-a interzis in 2009 sa achizitioneze, sa cumpere sau sa preia in leasing autoturisme si mobilier, exceptate fiind doar structurile nou-infiintate si numai in primul an de functionare, achizitiile pentru realizarea proiectelor finantate din imprumuturi, fonduri externe nerambursabile, donatii si sponsorizari si autoturismele cumparate in cadrul Programului „Rabla”. Interdictia a fost prelungita succesiv in ultimii ani, pana la 31 decembrie 2012 inclusiv.

Ordonanta de urgenta prin care Guvernul va permite reluarea achizitiilor de masini face insa referire la ordonanta din 2001 privind normativele de cheltuieli pentru institutiile publice, care stabileste numarul de masini la care are dreptul fiecare demnitar si consumul lunar de carburanti acceptat.

Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, scapă de interdicțiile puse de magistrați în dosarul mineriadelor din 1991 și 1999. Interdicția acestuia de a intra în București și în Petroșani expiră la 1 decembrie. Fostul lider al ortacilor din Valea Jiului a declarat că în 2 decembrie va merge la Petroșani, pentru prima dată după 1999, la mormântul părinților săi.

„În 1 decembrie voi fi la Alba Iulia, mă voi vedea cu colegii mei de partid, iar apoi, a doua zi, voi merge pentru prima dată după 1999 la Petroșani. Aici vreau să merg la fratele meu, la mormântul părinților mei, dar și la prieteni pe care nu i-am mai vizitat de atâta timp”, a afirmat fostul lider al minerilor.

El a spus că nu se grăbește să ajungă la București, propunându-și ca în drum spre Capitală să se oprească la Târgu Jiu, oraș în care în urmă cu un an și-a lansat propriul partid, Partidul Social Democrat al Muncitorilor.

„Trebuie să trec și pe la Târgu Jiu după ce o să plec de la Petroșani. Voi rămâne și acolo vreo două zile și, probabil, pe 6 decembrie o să pot intra ca un om liber în București. Este o coincidență că pică de Sfântul Nicolae, dar poate fi un cadou pentru mine, după atâta timp”, a adăugat Miron Cozma.

Fostul lider al minerilor Miron Cozma a fost eliberat în decembrie 2007 din Penitenciarul Rahova, după ce a ispășit zece ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat.

În cazul lui Cozma, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în decembrie 2005, contopirea pedepselor pe care acesta le-a primit pentru implicarea în două mineriade: șapte ani și 11 luni închisoare, pedeapsă executată deja pentru mineriada din 1991, și zece ani de închisoare, pedeapsă aplicată de instanța supremă pentru mineriada de la Costești, din februarie 1999.

De asemenea, lui Miron Cozma i-a fost impusă, pentru o perioadă de cinci ani, interdicția de a intra în București și Petroșani. Aceasta este o măsură complementară dispusă de instanța supremă în februarie 1999, când l-a condamnat la 18 ani de detenție pentru mineriada din septembrie 1991, soldată cu căderea Guvernului Petre Roman.

O agentie romaneasca anticoruptie sustine ca alianta de stanga aflata la guvernare incearca sa exercite presiuni asupra ei pentru a determina institutia sa renunte la investigarea unor personalitati de rag inalt din administratie inainte de alegerile din decembrie, relateaza Reuters cu referire la cazul Agentiei Nationale de Integritate (ANI).

Presedintele ANI, Horia Georgescu, a declarat pentru agentia britanica de presa ca unii politicieni incearca sa intimideze organizatia pe care o conduce, dupa ce a anuntat, vineri, ca  trei ministri si secretarul general adjunct al Guvernului sunt investigati pentru posibile conflicte de interese.

„Presiunile politice pe care le-am vazut recent sunt cele mai agresive de la infiintarea ANI. Acestea vizeaza descurajarea si intimidarea anchetelor pe care agentia le are in desfasurare”, a declarat Horia Georgescu pentru Reuters.

Reuters arata ca ANI, infiintata in urma cu 5 ani odata cu aderarea Romaniei la UE, este o institutie laudata de Bruxelles dar incomoda pentru politicienii din tara. In legislatura 2008-2012, aceasta a descoperit 42 de alesi aflati in conflict de interese sau care acumulasera averi de origini dubioase.

Dupa ce ANI a anuntat vineri ca 4 membri ai Guvernului Ponta fac obiectul unor anchete, unii politicieni au acuzat institutia sa incearca sa interfereze cu alegerile si ca deciziile ei sunt motivate politic, puncteaza agentia de presa.

Premierul Ponta l-a demis pe secretarul general adjunct al Guvernului si le-a solicitat celor trei ministri sa ofere explicatii pentru acuzatiile aduse impotriva lor. Ponta a demis anterior doi ministri in legatura cu probleme similare, mentioneaza Reuters adaugand ca anchetele ANI au dus, de asemenea, la demisii din cele doua guverne anterioare de centru-dreapta, „percepute de multi romani drept corupte”.

Reuters arata ca sesizarile ANI de intimidare politica nu vor fi probabil privite cu ochi buni de Bruxelles, care si-a exprimat preocuparea in legatura cu statul de drept in timpul tulburarilor politice din vara. Totodata, UE tine sub monitorizare speciala sistemul de justitie din Romania, formulamd critici fata de incapacitatea  de a elimina coruptia la scara larga.

In ultimii sapte ani, procurorii DNA au trimis in judecata 23 de alesi si 15 ministri si adjuncti ai acestora iar, potrivit presedintelui ANI, coruptia depaseste adesea liniile dintre partide. Studiile ANI au aratat ca administratii locale distribuie contracte si fonduri publice intre partide, iar persoanele responsabile cu gestionarea fondurilor UE isi incurajeaza adesea rudele sa candideze pentru contracte.

Parlamentul Romaniei a respins anul acesta cererile procuraturii de a incepe investigatii in cazul mai multor politicieni, iar luna aceasta a decis prin vot ca un parlamentar USL, fost ministru al Culturii, isi poate pastra fotoliul in pofida unei hotarari a instantei supreme, ICCJ, potrivit careia acesta nu poate ocupa functii publice.

„Acest lucru creeaza un precedent in baza caruia este posibil ca acestia sa nu fie sanctionati in niciun fel, indiferent de deciziile curtii de judecata. Am temeri serioase ca, dupa alegerile din decembrie, progresul care a fost inregistrat ar putea fi anulat, judecand dupa declaratiile politice publice recente” mai declarat Horia Georgescu pentru Reuters.

In incheierea articolului, agentia britanica aminteste ca Romania este clasificata de organizatia Transparency International drept unul din cele mai corupte state din UE, adaugand ca Romania nu are acces la spatiul Schengen si ca fonduri ale UE in valoare de miliarde de euro au fost suspendate din cauza preocuparilor legate de coruptie.

Reuters il citeaza pe analistului Sergiu Miscoiu, de la Centrul de Studii Politice si Relatii Internationale (CESPRI), care sustine ca exista riscul ca dupa alegeri politicienii sa incerce sa limiteze puterile ANI, ale procurorilor si ale tribunalelor. Potrivit analistului, „ANI este institutia cea mai detestata de politicienii romani si totusi este foarte necesara”.

Fostul actionar al FC Dinamo, Cristian Borcea a declarat marti ca isi va sustine nevinovatia in  cadrul recursului care va urma.

„Consider hotărârea instanței de apel nelegală și netemeinică. Am declarat recurs în cursul zilei de azi, recurs pe care îl voi motiva după ce voi vedea motivarea instanței de apel. Îmi susțin nevinovăția și arăt că toate activitățile mele în legătură cu transferurile fotbaliștilor ce fac obiectul dosarului s-au circumscris strict prevederilor legale. Nu am de făcut mai multe comentarii în acest moment, procedura judiciară desfășurându-se în continuare”, a declarat Borcea.

Cristi Borcea a fost condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare si sase ani interzicere a unor drepturi pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

In acelasi timp, Curtea de Apel ii va confisca peste 1,2 milioane de dolari  in urma implicarii sale in transferul fotbalistilor : Cosmin Contra,Paul Codrea,Florin Cernat,Bogdan Mara si Dan Alexa.

Cei opt inculpati, Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu și Cristian Borcea au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie inca din 2 octombrie 2008. Motivul a fost efectuarea unor tranzactii ilegale in urma transferurilor unor fotbalisti catre cluburi din strainatate, fapt care a adus un prejudiciu de 1,5 milioane de dolari in dauna statului si de peste 10 milioane de dolari in dauna a patru cluburi de fotbal.