Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, luni, ca in ianuarie 2013 Comisia Europeana va emite raportul suplimentar in Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pe justitie pentru Romania.

„E prematur sa discutam despre acest raport. Din informatiile ultime pe care le avem, raportul nu va veni decat undeva in luna ianuarie, deci pana in luna ianuarie se pot intampla multe lucruri”, a aratat Orban, transmite Agerpres.

„Sunt unele state care doresc sa vada acest raport MCV din decembrie. Si noi suntem foarte nerabdatori sa vedem care sunt concluziile acestui raport avand in vedere ca s-au facut deja progrese pe cele 11 puncte stabilite impreuna cu Comisia Europeana”, a declarat in septembrie secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) Bogdan Aurescu.

De asemenea, in 28 septembrie, ambasadorul Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti, Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, a declarat ca Olanda asteapta raportul MCV pentru a lua o decizie privind zona Schengen.

„Vrem foarte mult ca Romania sa dezvolte starea justitiei si lupta anticoruptie, statul de drept. Comisia va face o indicatie a acestei dezvoltari in raportul din decembrie. Si asteptam sa vedem in acel raport daca progresul s-a facut intr-adevar in beneficiul romanilor si al celor care vor sa lucreze aici, din alte tari ale Europei. Si, daca vedem acel progres, cred ca vom avea cea mai buna posibilitate de a oferi sustinere in Europa pentru o mai adanca integrare europeana, inclusiv in Schengen”, a spus diplomatul olandez.

Fostul ministru de externe al Romaniei, Cristian Diaconescu, a publicat pe siteul sau, un material despre modul in care subiectul tezaurului romanesc de la Moscova este folosit in campania electorala. Diaconescu critica modul in care actuala conducere de la Externe incearca sa foloseasca acest subiect pentru a promova o relatie servila cu Moscova si a critica fostii ministri de externe ai Romaniei. Va prezentam mai jos extul integral.

DE CE NU ESTE BINE SA FACI DIN TEZAUR O TEMA ELECTORALA …

Dragii mei,

Din pacate, constat ca tezaurul Romaniei a redevenit o tema de campanie electorala. Ori de cate ori se produce o schimbare la varful diplomatiei romane, apar din pacate si reprezentatiile de barbatie si intelepciune de la care protagonistii asteapta beneficii de perceptie.

Problema tezaurului romanesc de la Moscova nu este una noua – la nivel declarativ autoritatile romane au exersat mai multe proceduri in abordarea acestei teme cu interlocutorii din Federatia Rusa insa rezultatul este acela pe care il cunoastem toti. Zero.

A spune astazi ca “sansele (de recuperare) depind de felul in care vom sti sa construim o relatie politica functionala, pentru ca un astfel de subiect poate avea o evolutie pozitiva in masura in care ai un dialog politic” mi se pare cel putin redundant daca nu cumva la fel de putin serios precum “a saluta cu entuziasm” de la Bucuresti realizarile politiei metropolitane londoneze in lupta cu hotii de buzunare proveniti din Romania.

Exista o singura certitudine dar foarte importanta pentru ca este de natura juridica. In 2003 prin Acordul Conex la Tratatul Politic de Baza partea rusa a recunoscut existenta Tezaurului, transmis cu titlu de depozit. Tratatul Politic si Acordul Conex au fost ratificate in Parlamentele celor doua state, deci are forta juridica obligatorie.

Deci al cui este interesul ? Al nostru…. Cine trebuie sa fie insistent si determinat? Este simplu ..Tot noi.

Pe de alta parte, a arunca vina nerecuperarii tezaurului pe umerii ultimilor predecesori ai ministrului de externe care a reusit sa stabileasca o relatie institutionala cu presedintele doar de nota 7, este de asemenea, un gest usor lipsit de prudenta.

Toata lumea cunoaste ca sansele de reusita intr-un astfel de demers nu tin catusi de putin de nivelul relatiei politice cu Federeatia Rusa, cat de determinarea cu care Romania  isi  exercita intr-o forma sau alta dreptul de a-si recupera tezaurul. Si ar mai fi ceva – conjunctura favorabila.

Reamintesc pentru cei care debordeaza de “sensibilitate in dezghetarea (?!) relatiilor cu Federatia Rusa” ca o astfel de situatie favorabila s-a ivit Romaniei, pana in acest moment, o singura data – la 1 iunie 1992, atunci cand Federatia Rusa a aderat la FMI. Consider ca la acea data am reusit sa ratam cu brio o buna oportunitate de deschidere a subiectului “tezaur” nu printr-o neglijenta a diplomatiei ci printr-o regretabila decizie politica, de vreme ce in regulamentul Fondului este stipulat ca inainte de aderare statele trebuie sa isi stinga litigiile dintre ele. Deci, s-a dus, iar cine spune ca stie cum stam in dosarul pe tezaur, inseamna ca STIE si cine a dispus politic ca putem considera ca tezaurul nu este intr-un litigiu intre noi si Federatia Rusa.

De atunci si pana astazi am reusit sa consolidam relatia politica cu Federatia Rusa, am reusit sa intensificam contactele si sa aprofundam unele domenii in care ambele state au interese, insa in ce priveste tezaurul, cu tot respectul, nu a existat nici o oportunitate realista de recuperare.

Si da, o intalnire la nivelul ministrilor de externe cu Federatia Rusa nu este numai benefica dar si obligatorie in cea mai apropiata perioada de timp, de vreme ce ultima intalnire cu domnul Lavrov am avut-o eu in primul mandat de ministru al afacerilor externe (februarie 2009). Sigur ma refer la o intalnire bilaterala “traditionala” cu agenda negociata si convenita din timp… Sper ca nu dam valoare dialogului de culoar, pe la reuniuni multilaterale, cand de la intrare pana la lift, ne salutam cu toata Europa. Este, evident, exclus. Azi nu ne mai umilim. Ii lovim in plin pe nemti si americani. Ii huiduim pe stadioane, le aratam ca nu e asa simplu cu noi si pana la urma, o sa le rupem si picioarele …cand ii vom prinde. Fireste, daca ii vom prinde….

Președintele României, l-a primit luni, 29 octombrie, la Palatul Cotroceni, pe comisarul european pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Štefan Füle, cu care a avut o discuție cu privire la perspectivele de aderare la Uniunea Europeană pentru statele vecine României, aflate în curs de negociere.

Pre;edintele Traian Băsescu apreciat activitatea comisarului european pentru menținerea pe agenda prioritară a UE a problematicii extinderii, dar și a celei privind întărirea cooperării cu statele din Parteneriatul Estic. La rândul său, Štefan a menționat necesitatea valorificării prin noi semne de deschidere a pașilor importanți făcuți până în prezent în negocierile cu statele din Balcanii de Vest.

În ceea ce privește Republica Moldova, șeful statului a subliniat importanța perspectivei europene clare și a afirmat că statul vecin s-a dovedit a fi partenerul cu performanțele cele mai notabile în cadrul Parteneriatului Estic, iar Štefan Füle lăudat eforturile pe care România le face pentru creșterea autonomiei Republicii Moldova în ceea ce privește securitatea energetică.

În cadrul discuției a fost dezbătută și o eventuală monitorizare pe justiție, postaderare, pentru Croația. Președintele Băsescu a făcut referire la consecințele negative, în mod clar neanticipate la momentul înființării sale, ale Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe care unele state membre îl invocă, în ciuda caracterului său de neutralitate politică, în dosare precum aderarea României la spațiul Schengen. Băsescu a afirmat, de asemenea, că abordarea principiului monitorizării justiției în Uniunea Europeană este una inegală, dat fiind că există state membre cu situații mai precare în acest domeniu decât România, deși acestea nu se află într-un proces similar de monitorizare.

În ceea ce privește candidatura Serbiei la Uniunea Europeană, comisarul european a arătat că Protocolul Comisiei Mixte Interguvernamentale între România și Republica Serbia privind Minoritățile Naționale (semnat la Bruxelles, Belgia, la 1 martie 2012) trebuie pus în aplicare cu bună-credință de autoritățile sârbe, comisarul European personal și înaltul reprezentant pentru politică externă și politică de securitate al Uniunii Europene, doamna Catherine Ashton, acordând o mare importanță acestui document.

La încheierea întrevederii, comisarul european a vorbit despre rolul important jucat de România în regiunea Balcanilor de Vest și a Mării Negre, subliniind deschiderea Comisiei Europene pentru valorificarea în sensul celor mai bune rezultate politice pentru Uniunea Europeană a raporturilor dezvoltate de țara noastră cu statele din regiunile vizate.

Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au inceput urmarirea penala pe numele a 24 de persoane, printre care se afla 18 presedinti ai unor sectii de votare din judetul Olt, sub acuzatia de fraude la referendumul din 29 iulie pentru demiterea presedintelui.

Potrivit unui comunicat de luni al Parchetului General, citat de Agerpres, cele 24 de persoane sunt acuzate ca au utilizat diferite procedee in vederea introducerii in urne a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, prin falsificarea unor mentiuni, fie pe listele permanente, fie pe cele suplimentare, ceea ce a condus la situatii de vot multiplu, respectiv de voturi fraudate.

Spre exemplu, la cele 18 sectii de votare ai caror presedinti sunt invinuitii din prezenta cauza, au fost identificate intre 10 si 78 de situatii de voturi fraudate (per sectie), acestea constand, de regula, in falsificarea unor semnaturi pe listele permanente sau suplimentare, in dreptul unor persoane care fie erau plecate din tara, localitate, fie nu s-au prezentat la vot sau erau chiar decedate.

In ceea ce-i priveste pe ceilalti invinuiti, in sarcina acestora a fost retinut faptul ca fie conduceau alte persoane la mai multe sectii de votare cu scopul ca acestea sa voteze de mai multe ori, fie au votat ele insele de mai multe ori.

Roberta Anastase si-a anuntat candidatura pentru inca un mandat de deputat in acelasi colegiu uninominal din Ploiesti in care a fost aleasa in 2008, transmite Mediafax.

Anunțul a fost facut in publicația „Alege drept”, editata de PDL Prahova si distribuita gratuit in Ploiesti.

Potrivit sursei citate, numele fostului presedinte al Camerei Deputatilor apare intr-un articol intitulat „ARD Prahova si-a desemnat candidatii pentru colegiile din Ploiesti”.

Presedintele PNL a anuntat luni, intr-o conferinta de presa, ca va candida pe un post de senator in judetul Teleroman, unde secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, candideaza pe un post de deputat. Dragnea declarase, luni, ca prin decizia de a candida pentru un post de senator in Teleorman liderul PNL Crin Antonescu „se intoarce la prima dragoste”, avand in vedere ca acesta a mai fost parlamentar ales in acest judet in 2000-2004. Profesorul Daniel Barbu preia candidatura in colegiul lasat liber de presedintele PNL in Sectorul 3 din Capitala, acestuia fiindu-i alocat in prima instanta un colegiu pentru Senat in sectorul 4, a confirmat Antonescu.

„Candidez la Teleorman. Este dreptul fiecarei formatiuni politice sa decida intr-o comeptitie electorala unde candideaza. (…) Eu nu ma duc la teleorman pe voturile lui Liviu Dragnea. Fiecare cu voturile lui si impreuna cu voturile USL. Da, exista o simbolistica: faptul ca presedintele PNL si secretarul general al PSD vor angaja imreuna in fata acelorasi cetateni este un semnal de soliditate a USL si de durata a ei,” a declarat Antonescu.

In ceea ce priveste candidatura senatorului Mircea Diaconu, acesta a decis sa nu mai candideze pentru un nou mandat la alegerile din decembrie.

„Mircea Diaconu nu candideaza, a fost o decizie a dumnealui. Nu candideaza pentru a nu periclita sansele intr-un colegiu. Asistam la una dintre cele mai mari nedreptati care se face unui om cinstit. (…)ANI este o institutie represiva in slujba lui Traian Basescu si a PDL-ului,” a declarat Antonescu.

Premierul Romaniei a declarat, luni, ca nu se pune problema ca Liviu Dragnea sa ocupe functia de presedinte al Camerei Deputatilor dupa alegeri, el aratand ca secretarul general al PSD va fi in noul Guvern, unde se va ocupa de Administratie, in calitate de ministru.

„Liviu Dragnea este un om cu o foarte mare experineta in administratia locala si va fi alaturi de mine dupa 9 decembrie. Va fi principalul responsabil in cadrul Guvernului pentru reforma adminsitratiei romanesti si pentru o adevarata descentralizare. Este cel mai potrivit pentru acest lucru”, a spus Ponta.

Conform sondajelor effectuate la iesirea de la urne, partidul presedintelui Viktor Ianukovici, aflat la putere, a castigat alegerile parlamentare de duminica din Ucraina cu 28 la suta din voturi, fiind urmat de alianta pro-Timosenko (24,7 la suta).

Pe locul al treilea, cu 15 la suta din voturi, se afla partidul celebrului boxeur Vitali Kliciko, dupa care urmeaza formatiunea Svoboda (12,3 la suta) si comunistii (11,8 la suta).

Petre Boldisor, actualul director al fabricii de covoare de la Cisnadie, vorbeste despre modalitatea in care Securitatea se implica in comertul exterior inainte de 1989. Coleg de facultate la ASE cu magnatul Dan Voiculescu, Boldisor a declarat ca, acesta s-a imbogatit imediat dupa revolutie si spunea ca prin operatiunile pe care le derula in vremea comunismului, acesta strangea fonduri pentru reteaua de spioni a Securitatii.

Vezi mai jos un interviu realizat de Adevarul

„Adevarul”: V-ati folosit sistemul de relatii creat in comunism in afacerile de dupa 1990?

Petre Boldisor: Da, adevarul este ca sistemul de relatii m-a ajutat extraordinar. Recunosc. Eu nu aveam niciun ban si tot capitalul meu au fost relatiile. Relatiile cu negustorii de afara, pentru ca ramai, omu-i om.

Plus relatiile cu fostii colegi, specialistii din Securitate. Nu v-a ajutat si asta in lumea afacerilor dupa 1990?

Nu. Marea majoritate a lumii de afaceri dupa ’90 n-au fost securisti. Cei care au facut bani in acea perioada au fost inconstientii.

De multe ori, in spatele acestor inconstienti erau alti oameni.

Asta e altceva, ca ii foloseau unii. Dar marea majoritate a celor care au facut bani nu sunt securisti. E adevarat, sunt unii, de exemplu Voiculescu, care a fost coleg de facultate cu mine. Am terminat in acelasi an cu el si cu Lucescu.

Care Lucescu?

Marele antrenor. Mircea Lucescu a fost coleg de facultate cu mine la comert exterior si a fost un tip care a facut scoala pe bune, un tip extraordinar. Iar Voiculescu poate sa-mi spuna mie ca n-a fost securist, dar eu stiu ca a terminat in ’69, pe mine m-a repartizat la Romano-Export, pe el l-a repartizat la Vitrocim, la ciment. Eu am facut patru luni armata la Focsani, dupa patru luni am trecut la munca. El a venit dupa doi ani. Voiculescule, unde ai fost tu doi ani? A fost militar la Gradistea, care era una dintre cele mai fantastice scoli de securisti, de spioni. Si el acuma zice ca n-a fost. Am vorbit cu el, zice „Ba, du-te dracu’, tu acuma vrei sa ma dai in gat?” (n.r. – Boldisor rade cu pofta).

El ce facea mai exact?

A tinut o firma care era a Securitatii suta la suta. Si el a facut bani pentru Securitate, lucra mai mult pe comisioane. La Crescent a fost. De exemplu, un client care exporta coloranti in Romania avea de luat de la statul roman 100.000 de dolari. Voiculescu se ducea la el si zicea: „Vrei sa-ti iei banii imediat? Da-mi 30%”. Si dadea ala, decat sa stea sa ia banii de la comunisti in cinci ani. Dar nu lua el banii, el strangea niste fonduri speciale pentru Securitate, pentru ca orice serviciu secret are niste fonduri speciale. Nu era singurul care facea asta, bineinteles. Mai era Intreprinderea de Comert Exterior Dunarea, cea mai mare, specializata numai pe asa ceva, plus inca vreo zece firme. Ca sa ai o armata intreaga de spioni iti trebuiau bani. Si Voiculescu asta facea, ii finanta pe aia, care, pana la urma, se aflau in slujba statului roman.

Discutia in cazul lui Voiculescu este ce s-a intamplat in momentul Revolutiei cu aceste fonduri secrete pe care le aduna.

Da, nu se stie ce s-a intamplat cu ele si cred ca asta nu o sa afle nimeni.

E de presupus ca au ramas tocmai la cei care le si faceau.

E chiar convingere. De unde a facut Voiculescu una dintre cele mai mari firme de comert exterior? I-a trebuit capital. De unde a avut?

Consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu a afirmat că Crin Antonescu candidează în Teleorman pentru că a înțeles că are nevoie de „două capete de pod în PSD”.

Acesta mai precizează, pe contul Facebook, că Victor Ponta nu îi mai poate garanta lui Crin Antonescu președinția țării.

„Crin Antonescu a înțeles că are nevoie de două capete de pod în PSD. În caz că se năruie unul, să se sprijine pe celălalt. Cum Ponta s-a cam surpat, ar mai fi Dragnea. E clar că Ponta nu îi mai poate garanta lui Crin presedinția țării. Nu e suficient de determinat, e prea ezitant când vine vorba de partenerii internaționali. Lui îi trebuie un om mai dintr-o bucată, care să nu cedeze pe parcurs, dispus să încalce regulile și să își pună libertatea în pericol. Adică să riște. Pare Dragnea un astfel de om? Și-ar asuma Dragnea toate aceste riscuri dacă ar fi susținut de PSD și PNL pentru funcția de premier?”, spune Sebastian Lăzăroiu.

Analistul politic Cozmin Gușă a declarat duminică seară, la un post de televiziune, că după alegerile parlamentare din 9 decembrie se vor genera schimbări majore în interiorul USL, din cauza acțiunilor recente ale liderului PNL Crin Antonescu.

„Crin Antonescu este într-o perioadă a vieții sale politice în care încearcă să diminueze toate problemele și derapajele cu care s-a confruntat. Din nefericire, gesturile și discursurile publice afundă din ce în ce mai mult în această alternativă de lider prăfuit și nefrecventabil pentru poziția de candidat la președinție, ceea ce va genera schimbări în interiorul USL, nu neapărat înainte de alegeri” a declarat Cozmin Gușă.

Analistul politic este de părere că traseismul lui Crin Antonescu într-un colegiu din Teleorman, unde se fraudează masiv, îi va denigra imaginea de candidat la prezidențiale.

„Oricum lucrurile pe care le generează prin aparițiile sale nu sunt dătătoare de speranță pentru USL, ci dimpotrivă, toate desfășurările de forță din interiorul PNL se vor redeclanșa în jurul cuiva. Această asociere pe care Crin Antonescu o face cu baronii PSD, ușor disperată, o fugă dublă, fuge din Sectorul 1 în Sectorul 3, apoi din Sectorul 3 în Teleorman, într-un colegiu în care se fraudează maximal în niciun caz nu îi va conferi un statut de prezidențiabil respectabil” a mai spus Cozmin Gușă.

Analistul politic este de părere că alăturarea lui Crin Antonescu de Liviu Dragnea, prin candidatura sa în Teleorman, poate fi elementul declanșator al unei mari schimbări în interiorul USL.

„Acest gest al lui Antonescu de a se lua de braț cu adversarul lui Ponta din interiorul PSD, Liviu Dragnea, este elementul determinant care ne face să fim atenți la schimbările din USL. În mod evident, Liviu Dragnea este puternic șantajabil în acest moment. Din nefericire, fuga este elementul care îl caracterizează pe Antonescu în ultima perioadă, cred că i s-a terminat benzina. Orice gest pe care îl face trebuie interpretat prin prisma acestui element care pe un om politic îl caracterizează la apus”, a completat analistul politic.