Comisia Europeana a trimis ministrului justiției, Mona Pivniceru, prin care îi atrage atenția asupra faptului că procedura numirii noilor șefi ai DNA și Parchetului General nu este transparentă, susțin surse de la Bruxelles citate de agenția de presă HotNews.

Potrivit Comisiei, o procedură transparentă înseamnă proiecte de management publice din partea candidaților, interviuri publice și criterii clare de selectare a candidaților. Noii șefi din parchete ar urma să fie propuși Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul Justiției, Mona Pivniceru, în cursul zilei de miercuri. Tot în cursul acestei săptămâni, Pivniceru ar urma să efectueze o vizită la Bruxelles.

Și șeful interimar al Parchetului General, Daniel Morar, a criticat lipsa de transparență a procedurii. Ministerul Justiției a replicat că selecția candidaților se face în acord cu sugestiile Comisiei Europene.

Judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a depus plângere la Consiliul Național al Audiovizualului împotriva postului de televiziune Antena 3, ca urmare a afirmațiilor făcute la adresa sa și a familiei. Magistratul a fost prezent în ședința de joi a CNA, împreună cutatăl său, pentru a-și argumenta plângerea făcută cu privire la emisiunea „Sinteza zilei” difuzată la Antena 3, pe 29 august.

Televiziunea Antena 3 a fost reclamată la CNA de către Ioan și Elena Danileț, părinții judecătorului Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că în emisiunea „Sinteza zilei” din 29 august, s-au făcut afirmații care lezează imaginea personală și publică a familiei. Astfel, în respectiva emisiune s-a afirmat despre părinții magistratului Danileț că trăiesc foarte modest – mama are o pensie de boală, iar tatăl nu are venituri – și de aceea, potrivit celor anunțate pe crawl, și-ar fi dat fiul în judecată.

„Antena 3 și-a încălcat obligația de a ne proteja viața privată și a comis o imixtiune în viața noastră personală și de familie, contrar articolului 33, aliniatul 3, din Codul audiovizualului. Noi nu ne-am dat acordul ca numele noastre sau starea noastră financiară să fie date publicității. Noi nu suntem persoane publice. Nu am fost contactați de Antena 3 înainte de emisiune”, se arată în reclamația transmisă CNA de către părinții judecătorului Cristi Danileț.

În emisiunea „Sinteza zilei” din 20 august, moderată de Mihai Gâdea, ai cărei invitați au fost jurnalista Oana Stancu, analistul politic Bogdan Teodorescu, Mugur Ciuvică, președintele Grupului de Investigații Politice, și jurnalistul Robert Vereș, pe ecran era afișat textul „Demnitar dat în judecată de proprii părinți”.

Moderatorul Mihai Gâdea a prezentat o serie de documente, pe care le-a calificat drept „stupefiante” și a spus: „Este dat în judecată de proprii părinți pentru că domniile lor nu au venituri și se înțelege, din faptul că este dat în judecată de părinți, că nu-i ajută să supraviețuiască”.

Daniel Morar, delegat la conducerea Ministerului Public, a declarat că nu-și permite să participe la o farsă. Afirmația a fost făcută cu referire la procedura de selecție a ministrului Justiției pentru funcțiile de procuror general și procuror șef al DNA.

Fostul șef al DNA susține că ministrul Justiției are două variante: fie face propuneri ignorând orice procedură și își asumă numirile, fie face o procedură transparentă în care fiecare candidat să aibă o șansă.

„Ministrul ar fi putut anunța declanșarea procedurii de selecție cu precizarea că mai puțin eu și Kovesi”, a precizat Morar, care a apreciat că procedura declanșată de ministrul de Justiției în 17 septembrie nu este una care să câștige încrederea procurorilor, potențiali candidați pentru cele două funcții.

Morar a subliniat că nu își va depune candidatura pentru funcția de procuror general al Românei, sugerând că procedura nu este una transparentă în care fiecare candidat să aibă șanse egale. El a amintit procedura în urma căreia a fost reînvestit în funcția de procuror șef al DNA, când în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și-a prezentat planul de management și a răspuns întrebărilor, audierea având loc într-o ședință publică.

În replică, Ministerul Justiției afirmă, într-un comunicat de presă, că procedura de selecție a candidaților la funcțiile de procuror general și procuror șef al DNA, inițiată de MJ, este în acord cu sugestiile Comisiei Europene și ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii vizând asigurarea transparenței acestui demers, însă ea nu poate să ignore substanța dispozițiilor articolului 54 din Legea 303/2004, potrivit cărora propunerea de numire în funcție se face de către ministrul Justiției.

Această procedură are doar scopul de a permite ministrului alegerea celei mai potrivite și mai complete candidaturi pentru fiecare din funcțiile respective, fără a putea fi identificată cu procedura comună de concurs sau examen, precizează M.J.

Sursa citată arată că au fost afișate pe pagina de Internet a M.J. criteriile ce vor fundamenta alegerea unui candidat de către ministrul Justiției, fiind prima dată de la intrarea în vigoare a Legii 303/2004 când s-a procedat în acest fel, „tocmai în scopul asigurării transparenței”.

Totuși, în anunțul privind selecția procurorilor pentru cele două funcții de conducere se arată că sunt confidențiale punctajele.

„Îndeplinirea standardelor de evaluare a interviului pentru fiecare procuror care participă la selecție se realizează prin completarea, de către fiecare dintre persoanele menționate la punctul 3 (un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; un procuror de la Direcția Națională Anticorupție; un procuror specialist în management judiciar, de pe lista Institutului Național al Magistraturii; un psiholog recomandat de Institutul Național al Magistraturii-n.r.) a unei fișe individuale de evaluare, pe baza unui punctaj stabilit înainte de începerea derulării interviurilor. Punctajul și fișele individuale de evaluare sunt confidențiale”, se arată în anunul MJ.

În 17 septembrie, ministrul Justiției, Mona Pivniceru, a anunțat declanșarea procedurii de selecție a procurorilor pentru funcțiile de procuror general al României și procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, în locul Codruței Kovesi, respectiv Daniel Morar, având în vedere că mandatele lor au expirat. Potrivit unei comunicări ulteriorare, din 20 septembrie, postate pe site-ul Ministerului Justiție, termenul pentru depunerea cererilor de înscriere pentru una sau pentru ambele funcții de conducere s-a prelungit până la data de 3 octombrie 2012. Termenul pentru depunerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcțiilor de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție este 15 octombrie.

Lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecție, cu menționarea celor care au optat pentru ambele funcții de conducere, lista cererilor respinse, cu indicarea motivului respingerii (nedepunerea înscrisurilor, neîndeplinirea condiției de vechime, etc.), precum și programarea interviurilor se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina de internet a instituției la data de 5 octombrie.

Interviul care va fi susținut de procurorii care participă la selecție va avea loc în perioada 23-25 octombrie. Rezultatele selecției se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina internet a acestuia în 1 noiembrie.

Românii au șansa să se bucure de reduceri de până la 50% la tarifele de vacanță, datorită apariției celui mai mare grup de tour-operatori din țară, anunțată oficial marți, 2 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă. Una dintre cele mai mari agenții de turism din România, Christian Tour, a cumpărat  pachete de cel puțin 50% din acțiunile altor  trei operatori, Pegas Holidays, Europa Travel și Bibi Touring, constituind Grupul Christian Tour. Cele patru agenții își vor continua  funcționarea independenta ca operatori, acționând însă, de acum înainte, concertat, ca grup  de firme. Asocierea va  aduce noului grup  o forță de negociere mult mai mare în raport cu parteneri naționali și internaționali, astfel că agențiile reunite în cadrul GCT vor  putea obține tarife mult mai bune pentru turiștii care vor  apela la serviciile lor.

„Datorită noii fuziunii, în care cele patru companii își păstrează identitatea brandului, estimăm că în 2013 vom avea o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de euro. Planurile noastre includ, pentru viitor, înființarea unei divizii hoteliere, precum și una de transport aerian. Dorim să împingem cât mai mult turismul românesc, nu numai pe cel de litoral, ci și pe cel montan și balneo. De asemenea, vom face o serie de pachete pentru seniorii străini care vor veni în România. Vom acorda o atenție deosebită turismului low-cost, deoarece turismul de lux nu a suferit deloc în perioada de criză. Mai mult chiar, pentru destinațiile exotice, creșterea a fost chiar de 100%„, a spus Christian Pandel, la lansarea noului grup de tour-operatori.

Fiecare touroperator va rămâne specializat pe ofertele turistice pe care s-a consacrat, dar va prelua și oferte din catalogul celorlalți parteneri ai grupului. Catalogul cu ofertele complete ale grupului Christian Tour va fi lansat pe 15 noiembrie 2012.

„Pentru un pachet turistic cu prețuri de până la 50% mai mici, un touroperator are nevoie de forță financiară, de echipe specializate, de volume mari de turiști și de forță de negociere cu partenerii străini. În acest context, apreciem că reintroducerea tichetelor de vacanță va duce la dezvoltarea sectorului de turism”, a precizat Christian Pandel.

Partidul Forța Civică a prezentat marți prima propunere dintre măsurile sale ce urmează a fi discutate pentru programul de guvernare al ARD (Alianța România Dreaptă), și anume introducerea cotei unice de asigurări sociale, care ar costa bugetul de 6 ori mai puțin decât evaziunea fiscală din munca la negru.

Prin vicepreședinții săi Gabriel Biriș, Dan Cristian Popescu și Florin Bolchiș, Forța Civică a prezentat azi programul „Reforma contribuțiilor sociale: Cota Unică de Contribuții Sociale – primul pas spre combaterea evaziunii fiscale și eradicarea muncii la negru”.

Programul are ca principale obiective impunerea unui sistem fiscal echitabil, încurajarea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă și stimularea muncii eficiente, reducerea evaziunii fiscale, în general, și a muncii la negru, în special, reducerea costurilor de administrare, atât pentru buget, cât și pentru contribuabil și reducerea risipei banului public.

Actualul sistem de calcul al contribuțiilor sociale prevede: trei contribuții plătite de angajat – în total 16,5%, și șase contribuții plătite de angajator – în total peste 28%.

Forța Civică propune o cotă unică de asigurări sociale de 30% – 10% angajat și 20% angajator –, aplicată asupra salariului brut (minus deducerea personală) și plafonată la 4 salarii medii pe economie.

Prin această propunere se urmărește reducerea substanțială a poverii fiscale asupra muncii, stimularea conformării voluntare, reducerea muncii la negru, crearea de noi locuri de muncă și creșterea atractivității României pentru investiții directe.

Potrivit specialiștilor Forței Civice, impactul acestei măsuri este suportabil și finanțabil, de maximum 5 miliarde de lei, de peste 6 ori mai mic decât costul actual al evaziunii fiscale din munca la negru.

Procurorii Gheorghe Emil Mota, de la Parchetul Gorj, si Ioan Irimie, de la Serviciul DNA Cluj, si-au depus candidaturile, pana marti, la Ministerul Justitiei, pentru functiile de procuror general al Romaniei, respectiv procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, afirma surse judiciare citate de Mediafax.

Gheorghe Emil Mota a detinut functia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj pana in mai 2007, cand a fost revovat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Mota fusese revocat din oficiu de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul confirmand hotararea.

Potrivit legii, „revocarea din functia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a conducatorului parchetului […] in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale”.

In iulie 2012, procurorul gorjean a fost reclamat de procurorul general al Romaniei la Consiliul Superior al Magistraturii, dupa ce a criticat faptul ca judecatori de la Tribunalul Golj nu au arestat trei persoane, puse sub acuzare de el. Mota sustinea intr-un interviu ca judecatorii Tribunalului Gorj sunt lipsiti de curaj in privinta aprobarii cererilor sale pentru arestarile de 29 de zile pentru persoanele cu notorietate, cercetate de el, relateaza agentia de presa citata.

Ministerul Public preciza cu acea ocazie ca procurorul Gheorghe Emil Mota nu se afla la prima abatere de acest gen de la deontologia si rigoarea profesionala, in cazul sau Inspectia Judiciara a CSM mai fiind sesizata anterior tot pentru acest gen de abateri.

Cea de-a doua candidatura depusa la Ministerul Justitiei este cea a lui Ioan Irimie, fost sef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA revocat din functie in 2005 de procurorul sef al Directiei, Daniel Morar.

Ioan Irimie a detinut apoi functia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu, in prezent fiind procuror DNA la Cluj.

Termenul pentru depunerea cererilor de inscriere pentru functia de procuror general, sef DNA sau pentru ambele functii este miercuri, 3 octombrie, iar cel pentru depunerea proiectului privind exercitarea atributiilor specifice functiilor de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie este 15 octombrie.

Primul-ministru Victor Ponta a afirmat marți că a îndemnat-o pe Mona Pivniceru, ministrul Justiției, să respecte transparența în procedurile de numire a procurorilor-șefi de la Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție.

‘Am îndemnat-o pe doamna ministru Pivniceru să respecte ceea ce a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene și să respecte transparența și procedurile stabilite’, a spus Ponta, după întâlnirea de la Palatul Parlamentului cu deputații grupului minorităților naționale.

El a amintit că nu are niciun fel de atribuție în numirea procurorilor-șefi care revine ministrului Justiției, CSM și președintelui țării, adăugând că nu se poate pronunța asupra unei eventuale rocade la șefia instituțiilor conduse de Daniel Morar (DNA) și Laura Codruța Kovesi (Parchetul General).

‘Nu știu să vă spun, nu este în competența mea, altfel însă cred că din cei 2.500 de procurori se găsesc și alți oameni competenți, independenți care să poată să ocupe aceste funcții. Nu cred că atât de neînlocuit este cineva pe lumea asta nici ca premier, nici ca președinte. După două mandate, fiecare dintre noi, conform legii, mai lasă și pe altcineva. (…) Dacă zice dl Băsescu în 2014 că nu e niciunul mai bun ca el și că vrea să mai rămână? Așa spune legea și legea se aplică indiferent de numele persoanei’, a completat Ponta.

UPDATE: Amendamentul 10 privind restituirea tezaurului românesc de către Rusia a fost respins marți în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Amendamentul, elaborat de parlamentarii români Viorel Badea și Tudor Panțâru, a fost susținut de 3 trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghilețchi și Ana Guțu.

Senatul nu mai dispune de banii necesari pentru deplasările externe, a declarat marți vicepreședintele Senatului, Petru Filip (PSD). Potrivit lui Filip, în momentul de față bugetul Senatului pentru astfel de deplasări este în valoare de 4.000 lei.

‘Deplasările externe nu au fost deocamdată aprobate pentru că există un blocaj din pricina finanțărilor. (…) Este o analiză făcută de Secretariatul General al Senatului. Cred că mai sunt fonduri undeva pe la 4.000 de lei. Practic, nu mai sunt bani. Nu putem discuta că 4.000 lei reprezintă o sumă. (…) Chiar și cu acea triere, în acest moment, cred că o singură deplasare s-ar mai putea face în acest moment, cred că o misiune în Malta, dar nesemnificativă, oricum’, a spus acesta.

Filip a precizat că, în opinia sa, instituția Parlamentului trebuie să fie reprezentată la toate evenimentele internaționale importante.

‘Sigur, din punctul meu de vedere, situația ridică o problemă de reprezentare a instituției Parlamentului la misiuni unde este vorba de reprezentarea instituției. Vorbim de Senat, dar probabil că și la Camera Deputaților situația este similară. De exemplu, urmează în luna octombrie și la începutul lunii noiembrie o serie întreagă de deplasări care ar trebui să fie la actuala președinție a Ciprului, președinția Uniunii. Din punctul meu de vedere, aceste deplasări ar trebui onorate pentru că reprezentanții celorlalte Parlamente vor participa la dezbateri. Neparticiparea unui reprezentant al Parlamentului unei țări membre a UE este un lucru mai greu de explicat – vedeți că în România s-au terminat fondurile pentru așa ceva. Nu ar fi problema de fonduri suplimentare, dar în acest moment este blocat și transferul de la un capitol la altul în cadrul actualului buget. Ar fi vorba numai de eliberarea acestei constrângeri’, a explicat acesta.

Petru Filip a adăugat că o soluție ar putea fi reprezentată de aprobarea, în Comisia de buget a Camerei Deputaților și apoi în plenul acesteia, a amendamentelor formulate de senatori la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative.

‘În acest moment există proiectul de lege privind aprobarea OUG 26/2012 care face aceste modificări. Noi am făcut un amendament privind deblocarea pentru aceste deplasări pentru că, repet, este vorba de o reprezentare a Parlamentului și nu a lui X, Y sau Z din Parlament. Urmează Comisia de buget a Camerei să facă raportul. Trebuia să îl fi făcut ieri (luni -n.r.), dar nu s-a întâmplat acest lucru, din păcate. Mai așteptăm’, a mai spus Filip.

Fostul premier Mihai-Răzvan Ungureanu, președintele partidului Forța Civică, a apreciat marți că o remaniere guvernamentală ar fi foarte potrivită, menționând că USL nu are resursa umană capabilă să asigure guvernarea.

‘Ar fi foarte potrivită. Să plece toți, căci ar fi o remaniere pe care am aștepta-o cu toții cu drag. Eu mă așteptam ca domnul prim-ministru să-i propună de mult timp ministrului de resort în cazul Oltchim, este vorba de ministrul Economiei, domnul Chițoiu, să-și vadă liniștit de drum, dar ne dăm seama că primul-ministru al României, fiind prea prins între datoriile sale politice, neglijează guvernarea și, oricum, nu-l interesează deloc interesul național. După câte luni de administrare are acest lucru este limpede pentru toată lumea. Eu l-aș fi remaniat cât se poate de repede (pe Chițoiu – n.r.)’, a declarat Ungureanu, într-o conferință de presă.

El consideră că schimbările de miniștri în actualul Guvern nu se produc din voința prim-ministrului, despre care spune că a rămas ‘o umbră, coșmarul țării’, ci numai în momentul în care ‘evidența legală sau a imoralității’ nu mai poate fi acoperită de discursul continuu al celor aflați la guvernare.

‘Domnul Ponta nu remaniază, el așteaptă ca guvernul său să fie remaniat. (…) Este, cred, Guvernul care are cele mai mari schimbări în componență într-o durată atât de scurtă de timp. Și aceasta este o performanță în sine care ne arată, nu fragilitatea politică a guvernării, ne arată faptul că USL nu are resursă umană capabilă să asigure guvernarea. Nu are oameni competenți sau, dacă din când în când se nimerește cineva care poate de bine de rău să ocupe fotoliul de ministru, el devine incompatibil. Este și cazul domnului ministru Cepoi’, a mai spus fostul premier.

Potrivit lui Ungureanu, Victor Ponta nu este decât în acte președintele PSD și co-președintele USL.

‘Domnul președinte al Partidului Social Democrat nu este președintele PSD decât în acte, tot așa cum este co-președinte al USL în acte. Le trebuia o semnătură și este nevoie să apese cineva pe ștampilă. Cred că sunt mai mulți președinți, este o conducere colegială din care domnul Ponta nu face parte’, a adăugat Ungureanu.

UPDATE: Președintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat marți, înainte de începerea ședinței Biroului Permanent, că în cadrul USL nu au fost, până la acest moment, discuții privind o posibilă remaniere guvernamentală.
”Nu au fost. Informații am văzut că au apărut. Nu au apărut discuții. (…) Vom avea o întâlnire a USL diseară și poate că acolo să apară o astfel de propunere, dar până la acest moment nu a existat niciun fel de discuție despre o remaniere. Nu conduc eu Guvernul, nu cunosc bucătăria, viața de familie a Guvernului. Ceea ce știu este că prin demisia domnului ministru Vasile Cepoi s-a vacantat locul de la Sănătate care a fost ocupat, formal, de premier și de facto, cu preluarea atribuțiilor de conducere de domnul doctor Raed Arafat. Cred că formula aceasta este una acoperitoare pentru perioada următoare”, a precizat acesta.

UPDATE: Premierul Victor Ponta a infirmat marți informațiile vehiculate în presă, potrivit căreia o viitoare remaniere vizează o rocadă între ministerele PSD și PNL și afirmat că nu este necesară o remaniere guvernamentală, urmând ca după 9 decembrie să se formeze un nou Guvern cu o altă structură în care vor rămâne o parte din miniștrii actuali.

‘Este o informație falsă. Nu știu cine a dat-o’, a spus Ponta, despre posibila rocadă între ministerele PNL și PDL.

El a precizat că îi va propune președintelui Băsescu ca, în calitate de premier, să asigure interimatul la ministerul Sănătății, delegând către subsecretarul de stat Raed Arafat toate atribuțiile.

‘Conform prevederilor legale, domnul Arafat, nefiind membru al guvernului, nu poate în mod formal să fie ministru interimar, motiv pentru care voi propune președintelui ca în mod formal să asigur interimatul, delegând toate atribuțiile către domnul Arafat. Cred că este bine ca pentru stabilitatea ministerului până pe 9 decembrie ca domnul Arafat să conducă în fapt ministerul’, a spus Ponta, la Palatul Parlamentului, după întâlnirea cu grupul minorităților naționale.

Potrivit premierului, dacă după 9 decembrie Raed Arafat nu dorește să fie ministru, va nominaliza un alt ministru cu un mandat de patru ani și cu o strategie foarte clară.

De asemenea, primul ministru a infirmat informațiile potrivit cărora Eugen Nicolăescu ar urma să preia ministerul Sănătății.

‘Nu am discutat cu nimeni despre Nicolăescu – ministrul Sănătății. În momentul în care a apărut situația neprevăzută cu domnul Cepoi am considerat, pentru buna funcționare a ministerului, ca până la alegeri domnul Arafat să conducă ministerul’, a mai spus Ponta, adăugând că posibila remaniere a ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, este ‘un zvon’.