Fostul premier Adrian Nastase a inaintat, luni, prin avocatii lui, o contestatie la executare prin care cere Tribunalului Bucuresti eliminarea din condamnarea sa definitiva a celor sase zile in care a fost internat la Spitalul Floreasca, ca urmare a tentativei de suicid, pe motiv ca el era arestat, sederea in unitatea spitaliceasca fiind sub paza, potrivit Mediafax.

Avocatul acestuia, Ion Cazacu, a declarat, miercuri, ca judecatorii trebuie sa analizeze si sa „compute”, adică sa considere ca executate in cadrul pedepsei de doi ani de inchisoare cu executare, cele sase zile pe care fostul premier le-a petrecut la Spitalul Floreasca din Capitala, acesta fiind internat sub paza politistilor.

Mai mult, Adrian Nastase si-a inceput executarea efectiva a pedepsei in momentul in care i-a fost inmanat mandatul, premierul fiind deja arestat in momentul in care a ajuns la spital, dovada fiind faptul ca a fost insotit la spital de treo ofiteri, continua avocatul.

Ion Cazacu a aratat ca instanta trebuie sa analizeze aceste aspecte si sa considere cele sase zile petrecute de Nastase la Floreasca, sub paza permanenta a politistilor, ca executate in cadrul condamnarii de doi ani de inchisoare cu executare.

Primul termen in acest caz a fost stabilit de Tribunalul Bucuresti pentru 2 octombrie.

In 20 iunie, fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul „Trofeul calitatii”. In seara de 20 iunie, cand politistii s-au prezentat la domiciliul lui Nastase pentru a-l transporta la inchisoare, acesta s-a impuscat in tentativa sa de a se sinucide. El a fost transportat la Floreasca, unde a fost operat. Discutiile privind spitalizarea lui Nastase intr-un spital civil, nu intr-unul de penitenciar, s-a soldat cu punerea sub acuzare a doi medici si a unor politisti, pentru favorizarea infractorului, de catre Directia Nationala Anticoruptie. Punerea sub acuzare a acestora a determinat internarea imediata a lui Nastase la Penitenciarul Rahova.

 Liderul grupului PDL din Senat, Cristian Radulescu a declarat pentru Hotnews.ro ca senatorii PDL au depus o noua sesizare la CCR privind revocarea lui Vasile Blaga din functia de presedinte al Camerei Superioare a Parlamentului. Sesizarea a fost depusa vineri la CCR de catre senatorii PDL in contextul in care judecatorii CCR au decis, miercuri, ca legea care aproba si modifica ordonanta de urgenta referitoare la competentele CCR este neconstitutionala.  Prin aceasta decizie Curtea Constitutionala isi pastreaza atributiile de a analiza hotararile Parlamentului in cazul in care aceste sunt contestate.

„La acel moment Curtea nu avea competenta, nu era indreptatita sa se pronunte pe hotararile Parlamentului. Acum este o noua reglementare”, a explicat Radulescu.

In 3 iulie, liderul PDL Vasile Blaga a fost revocat din functia de presedinte al Senatului, in aceasta pozitie fiind ales presedintele PNL Crin Antonescu. In 18 iulie, Senatul, forul decizional, adoptase legea de aprobare a OUG privind functionarea Curtii Constitutionale (CC) in varianta Camerei Deputatilor. Ordonanta de Urgenta a Guvernului 38/2012 a modificat competenta Curtii Constitutionale, in sensul ca nu se mai poate pronunta pe deciziile Parlamentului.

Presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat, miercuri, ca legislatia privind conflictul de interese si incompatibilitatea este depasita si trebuie imbunatatita.

„Legislatia pe conflictul de interese si pe incompatibilitate trebuie imbunatatita, pentru ca si-a atins limitele si acesta este scopul acestei discutii. Acum exista noua decizii (n.r. – in ce-i priveste pe deputatii care si-au angajat rude la cabinet), dintre care cinci in favoarea ANI si patru in care instanta nu ne-a dat dreptate. Cand se va ajunge la Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi o jurisprudenta unitara, cu siguranta”, a precizat Georgescu, citat de Agerpess.

Seful ANI a fost chemat, miercuri, la Palatul Parlamentului, de catre presedintele Camerei Deputatilor si Biroul Permanent pentru a discuta despre legislatia institutiei pe care o conduce.

„N-as vrea sa fac referire la subiecte particulare. Am fost chemat de presedintele Camerei Deputatilor si de Biroul Permanent pentru a discuta anumite aspecte ce tin de legislatia ANI in general, proiecte neviabile, care sunt in dezbaterea Parlamentului, in vederea formularii unui punct de vedere din perspectiva Mecanismului de Cooperare si Verificare”, a mai declarat Horia Georgescu.

Legea de aprobare a OUG 38/2012 privind modificarea atributiilor Curtii Constitutionale a fost declarata miercuri, neconstitutionala.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 38/2012 a modificat competenta Curtii Constitutionale, in sensul ca nu se mai poate pronunta pe deciziile Parlamentului.

Pe de alta parte, in 9 iulie, CC a admis sesizarea de neconstitutionalitate formulata de 67 de deputati apartinand grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal si constata ca solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala. PDL reclamase modificarea alin.(1) al art.27 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

„Articol unic. – Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori»”, a fost prevederea contestata de PDL pe care CC a admis-o.

Secretarul general al PSD Liviu Dragnea a venit, miercuri, la DNA pentru a fi audiat in dosarul in care este acuzat privind referendumul.

Liviu Dragnea a ajuns la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jurul orei 13.00, fiind insotit de avocat.

Presedintele CJ Teleorman a spus ca a fost chemat de procurori si s-a prezentat, precizand ca va face mai multe declaratii cand va pleca de la DNA.

In data de 6 septembrie, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, a fost chemat la sediul DNA unde i-au fost prezentate acuzatiile in dosarul privind referendumul. Acesta a fost acuzat de procurori pentru ca si-a folosti influenta si autoritatea  in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru savarsirea de infractiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul de a determina alegatorul sa voteze in cadrul referendumului.

Liviu Dragnea, in calidate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, si-ar fi folosit autoritatea si influenta in scopul obtinerii unei prezente de minimum 60% la votul de la referendum, care sa garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

Astfel, Dragnea ar fi initiat o asociere formata din numeroase persoane (presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului), iar scopul asocierii era savarsirea de infractiuni prevazute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

„In acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui numar restrans de persoane sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare. Astfel, ora de ora, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba”, preciza DNA.

Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti, mai aratau procurorii.

Dupa ce procurorii au anuntat ca il cerceteaza pe Liviu Dragnea, presedintele PSD, Victor Ponta, declara ca el si toti membrii BPN si CExN au semnat autodenunturi la DNA pentru ca au indemnat oamenii sa vina la vot la referendum.

Ministrii de externe din 11 state din cele 27 tari membre ale Uniunii Europene au propus o serie de reforme destinate sa schimbe fata UE: un presedinte ales prin vot direct, un Minister de Externe, o viza de intrare unica in spatiul comunitar si, posibil, formarea unei armate unice, relateaza miercuri media britanice, citand publicserviceeurope.com.

Proiectul reformei UE, care prevede o centralizare semnificativa a puterii, este continut in documentul adoptat la sedinta Grupului privind viitorul Uniunii Europene (Future of Europe group), ce s-a desfasurat luni la Varsovia.

Din acest grup fac parte ministrii de externe din Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia si Franta, adica toate cele mai importante si influente state din UE, cu exceptia Marii Britanii. Rolul principal in acest angrenaj ii revine Germaniei si Frantei, mentioneaza publicatiile britanice.

“Pentru ca Europa sa fie un actor real si un lider global, ea trebuie sa aiba o structura puternica a institutiilor’, se mentioneaza in declaratia comuna a ministrilor de externe din Germania si Polonia, Guido Westerwelle, respectiv Radoslaw Sikorski. Pentru aceasta este nevoie de un presedinte, care sa fie ales in mod direct si care sa desemneze personal membrii unui prezumtiv ‘guvern european”.

Unii dintre participantii la forum au propus comasarea functiei presedintelui Comisiei Europene, ocupata in prezent de José Manuel Barroso, cu cea a presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy.

In cazul in care proiectul de reforme va fi adoptat, state separate din UE vor pierde dreptul de veto in probleme de politica externa si de securitate, precum si in cazul ratificarii tratatelor europene. Pe cale de consecinta, aceste tari vor fi obligate sa sustina masuri si actiuni in materie de politica externa cu care nu sunt de acord. De asemenea, proiectul prevede ca tarile UE sa nu poata respinge documente fundamentale, ca rezultat al referendumurilor desfasurate pe teritoriul national, asa cum s-a intamplat pana acum, dupa cum mentioneaza antena rusa a BBC.

Noua reforma va consolida de asemenea competentele Inaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate si transformarea acestuia intr-un adevarat Minister de Externe. Se prevede crearea unui departament unic de politie, care sa se ocupe de controlul granitelor UE, precum si formarea in Parlamentul European a unei camere speciale a deputatilor din zona euro, care sa se ocupe de examinarea masurilor referitoare la moneda unica.

Nu toate cele 11 tari reprezentate de sefii diplomatiilor lor la forumul de la Varsovia au sustinut ideea infiintarii unei armate unice a UE, de aceea documentul final face referiri prudente la o astfel de posibilitate. “Scopul este de a crea o politica unica europeana de aparare, care sa includa eforturile comune in domeniul apararii, inclusiv prin crearea unei piete unice de armament. Pentru unele tari membre ale grupului, acest lucru va insemna in timp crearea unei armate europene unice”, se afirma in declaratia finala.

Dupa cum mentioneaza presa britanica, aparitia unui plan de centralizare a puterii in UE va amplifica tendintele in favoarea desfasurarii unui referendum in Marea Britanie privind prezenta tarii in structurile europene pentru care pledeaza parlamentari din partea Partidului Conservator la putere.

Monica iacob Ridzi si-a inaintat, miercuri dimineata, demisia din PDL si din grupul parlamentar democrat-liberal, urmand sa activeze ca parlamentar independent, dupa afirmatiile acesteia.

„La sfarstul acestei saptamani voi face o conferinta de presa la Petrosani pentru ca doresc sa anunt colegiul si locuitorii din colegiu care m-au ales motivele acestei demisii”, a declarat Monica Iocob Ridzi.

Monica Iacob Ridzi a mai afirmat ca PDL a devenit un “partid al dublei masuri” sugerand ca in cazul sau atitudinea partidului a fost dura, in timp ce in stiuatii mai grave a dovedit toleranta.

Fostul ministru, alaturi de alte 11 persoane, a fost trimisa in judecata, in mai 2011, pentru fapte de coruptie, intr-un dosar legat de organizarea unor evenimente in cadrul Zilei Nationale a Tineretului.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat si fost ministru al Tineretului si Sportului in perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzata de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie in forma continuata, participatie improprie la infractiunea de acces fara drept la un sistem informatic, savarsita prin incalcarea masurilor de securitate, participatie improprie la infractiunea de a modifica, sterge sau deteriora date informatice, fara drept.

Potrivit DNA, in perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , in calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotarat ca, sub pretextul realizarii unor manifestari de amploare la nivel national dedicate Zilei Nationale a Tineretului si externalizarii serviciilor de organizare aferente, sa atribuie ilegal unor firme private contracte de prestari servicii avand acest obiect.

De asemenea, procurorii o acuza pe Ridzi ca, ulterior declansarii cercetarilor, in 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Marcuta, ar fi intervenit sa fie sterse din calculatoarele MTS apartinand unora dintre coinculpati date informatice si fisiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atat din agendele de posta electronica, cat si din memoria calculatoarelor, pentru a impiedica aflarea adevarului.

Premierul Victor Ponta a declarat ca nu crede ca presedintele Traian Basescu s-a schimbat astfel incat sa fie posibila o coabitare cu acesta si a aratat ca intre el si seful statului exista o antipatie personala importanta.

“Intre presedintele Basescu si mine este o incompatibilitate personala fundamentala. Antipatia personala este importanta intre doi oameni politici si de aceea trebuie sa facem niste reguli mai clare, domnul Basescu si cu mine nu ne putem impaca in niciun fel”, a spus Ponta la postul B1 TV.

El a aratat din nou ca este necesara modificarea Constitutiei, anul viitor, inclusiv prin stabilirea unor reguli mai clare de stabilire a Guvernului si de clarificare a competentelor. El a aratat ca Guvernul nu ar trebui sa raspunda in fata presedintelui, ci a Parlamentului.

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi, în cadrul unei emisiuni televizate, că USL va prezenta candidații nominalizați pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, precizând că cei mai mulți sunt parlamentari în funcție.

„Săptămâna trecută am avut o întâlnire din Murighiol, unde partea de negociere s-a încheiat cu bine. Candidații îi anunțăm până pe 15 octombrie. Cei mai mulți dintre candidați vor fi parlamentari în funcție”, a declarat Ponta.

Întrebat dacă printre candidați se află și parlamentari care au plecat din PDL la USL, primul ministru a răspuns: „Sunt și asemenea cazuri”.

Raportul de activitate al Serviciului Român de Informații pe 2011 a fost adoptat de Comisia parlamentară de control, urmând să fie prezentat la o dată ulterioră plenului Parlamentului, spre aprobare. Directorul SRI, George Maior a declarat în cadrul audierilor că amenințarea teroristă este „în creștere”, instituția concentrându-se pe acest fenomen mai mult decât în alți ani.

„Din punct de vedere al amenințării teroriste, am menționat către Comisie că această amenințare este în creștere datorită unor factori pe care i-am explicitat în cadrul Comisiei și că ne concentrăm mai mult decât în alți ani pe acest fenomen. Nu e vorba despre o amenințare directă sau iminentă, dar este o amenințare în creștere și ați văzut evoluții în Europa și chiar în țări vecine legate de fenomenul terorist care ne îngrijorează și pe noi”, a spus Maior, într-o declarație la finalul audierii.

George Maior a mai declarat că, în 2011, 58% din informările SRI au fost transmise Guvernului și doar 28% președintelui.

„Am evidențiat faptul că majoritatea informărilor noastre au fost transmise Guvernului, în principal 58% din aceste informări au fost transmise Guvernului și 28-29% președintelui, având în vedere faptul că anul 2011 s-a caracterizat și din punct de vedere al securității naționale prin efectele acestei crize economice și financiare, Guvernul având îndatorirea principală și misiunea de a solicita informație, de a consuma informație pe aceste chestiuni”, a spus Maior.

El a mai precizat că în 2011 au fost transmise și autorităților locale foarte multe informări, în jur de 2000.

Raportul de activitate al SRI pe 2011 a fost adoptat de Comisia parlamentară de control, urmând să fie prezentat la o dată ulterioră plenului Parlamentului, spre aprobare.