Președintele Traian Băsescu a revenit în această dimineață, în urmă cu câteva minute la Palatul Cotroceni, după 52 de zile de la suspendare. Șeful statului și-a reluat atribuțiile, după ce Parlamentul a luat act luni de decizia Curții Constituționale privind invalidarea referendumului de demitere, care a fost publicată seara trecută în Monitorul Oficial.

Preşedintele a sosit într-o maşină escortată de SPP şi a intrat în incinta Palatului Cotroceni prin poarta principală de la Platoul Marinescu. Şeful statului nu are un program public anunţat pentru această primă zi în urma revenirii în funcţie, nefiind însă exclusă o declaraţie de presă a acestuia în cursul zilei.

Printre primele lucruri pe agenda președintelui este să renumească în funcţie echipa sa de consilieri, în condiţiile în care unii dintre ei şi-au dat demisia imediat după suspendare, iar ceilalţi au fost demişi în perioada interimatului lui Crin Antonescu.

Chiar dacă președintele Traian Băsescu nu s-a întors încă la Palatul Cotroceni, în fața Administrației Prezidențiale au început protestele anunțate cu surle și trâmbițe de colonelul în rezervă Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.

În jurul orei 19:00, o parte din protestatarii care au manifestat în ultimele zile în Piaţa Universităţii, s-au adunat în faţa Palatului Cotroceni, în frunte cu mai mulţi lideri sindicali. Printre aceștia din urmă se număra, bineînțeles, colonelul Dogaru. Cu chiu cu vai, a reușit să strângă la protest aproximativ 20 de persoane.

Față de mesajele precedente, Dogaru și-a schimbat puțin discursul anti-PDL și anti-Băsescu, înlocuindu-l cu un mesaj împotriva „clasei politice”, de care se declară „profund dezamăgit”.

„Ne-a fost furat dreptul la vot. După această bătaie de joc am decis ca în România abia acum se instalează comunismul. Am enumerat DNA şi CCR în aceste structuri. Suntem profund dezamăgiţi de clasa politică în integrum. Am avut parte de un circ bine orchestrat care se va vedea la alegerile din toamnă”, a declarat Dogaru.

Premierul Victor Ponta a anunţat aprobarea în şedinţă de guvern a proiectului de rectificare bugetară pe anul 2012. Acesta prevede modificarea deficitului bugetar de la 1,9% la 2,25% din PIB, scăderea investiţiilor şi majorarea sumelor alocate pentru pensii, salarii şi asistenţă socială.

Noua Republică protestează vehement împotriva măsurilor economice populiste adoptate de Guvernul Ponta. Uniunea Social-Liberală încearcă să cumpere din bani publici voturile populaţiei pentru alegerile parlamentare din iarnă.

După o criză politică de durată care a afectat puternic mediul economic intern, Uniunea Social-Liberală este pe cale să compromită definitiv şansele unei stabilizări economice rapide a României.

Statistica rectificării

1. Deficitul bugetar creşte în ansamblu cu 0,35% din PIB, de la 1,9% la 2,25%, 0,35% însemnând aproximativ 1,7 mld RON.
2. Creşterea economică prognozată pentru 2012 este revizuită în scădere de la 2,2% la 1,5%.
3. Veniturile (Bugetului General Consolidat) pentru 2012 scad cu 2,2 mld RON (0,4% din PIB) în timp ce cheltuielile scad cu 0,7 mld RON.
4. Venituri care cresc: din aprecieri optimiste legate de trendul crescător al încasărilor din impozitul pe venit şi salarii (revizie + 1,9 mld RON pe întreg 2012), claw back (revizie + 0,9 mld RON) şi din TVA (dar care include în mare parte o schemă de compensare – swap – cu arierate bugetare şi care nu e o creştere reală – apar atât pe venituri cât şi pe cheltuieli – 2,26 mld RON).
5. Fără a ţine cont de swap, veniturile bugetare scad cu 1,64 mld RON.
6. Cheltuieli pentru susţinerea programelor de atragere fonduri: minus 1,4 mld RON – bani mai puţini pentru atragerea de fonduri.
7. Cheltuielile de personal cresc cu 0,65 mld RON (0,1% din PIB) – “restituri salariale”.
8. Impactul majorărilor de salarii bugetare, cea din august plus cea din decembrie, estimat la 1,5 mld RON (0,3% din PIB).
9. Restituirea sumelor către pensionari: 1,3 mld RON (0,3% din PIB).
10. Cheltuieli bugetare (publice) cu creşterea cursului EUR (diferenţe negative de curs) şi creşterea dobânzilor de finanţare a statului: plus 1 mld RON.

Costul financiar parţial al degringoladei pornite din lupta pentru putere şi protecţie penală a USL este de 1 mld RON. Cu aceeaşi sumă constată şi usl-iştii că a fost atacat bugetul de stat.

Evoluţia cursului EUR şi costul creditului sunt strâns legate de evenimentele politice, de încrederea investitorilor români şi străini în mediul politic şi economic din România. Legislativul şi executivul au rolul de a garanta funcţii legale şi administrative care să ofere încredere şi un mediu prielnic dezvoltării. Speculaţiile politice devin risc economic major prin diminuarea acestor garanţii.

Creşterea cheltuielilor sociale în dauna investiţiilor şi pe seama creşterii veniturilor din impozitul pe venit şi din TVA este o capcană. În care o să cădem în maxim 3 luni.

De ce?

• USL mizează pe respectarea unor angajamente electorale făcute acum 4-5 luni în anumite condiţii şi conjuncturi, inclusiv internaţionale, context care s-a schimbat dramatic. Culmea, în mod semnificativ, din cauza lor.
• Seceta, devalorizarea leului, costul şi îngheţarea creditului, încetinirea exportului, criza zonei euro sunt cele mai importante criterii de evaluare de care ar trebui ţinut cont şi care recomandă prudenţă.
• Diminuarea sumelor pentru derularea şi susţinerea atragerii de fonduri europene indică nepăsare şi/sau resemnare pentru un orizont de timp mai lung decât decembrie 2012 (alegerile parlamentare).
• Beneficiul individual al creşterii salariilor bugetare şi cel al restiturii sumelor reţinute de la pensionari va fi în mare măsură anulat de creşterea cursului (6,5% în 2 luni) şi a costului cu energia (5%) şi de impactul major al deteriorării datelor economice în mediul privat (în 2009 şi 2010 s-a vorbit despre faptul că în multe familii există cel puţin un bugetar care pierde o parte din salariu şi, astfel, familia va avea de suferit. Ei bine, lucrurile funcţionează şi invers: în foarte multe familii există cel puţin un membru care lucrează în mediul privat şi care va fi concediat sau îi va fi diminuat salariul şi, astfel, familia va avea de suferit).
• Creşterea consumului pe seama majorărilor şi restituirilor este discutabilă. Nesiguranţa în ziua de mâine va diminua semnificativ cheltuirea surplusului (dacă putem vorbi de aşa ceva) şi va confirma trendul deja manifestat: economisirea (în bănci, de la care statul se va împrumuta mai scump, şi “la saltea”). Mai mult, banii albi pentru zile negre pot fi în egală măsură lei sau euro. Economisirea în euro va duce la încă o presiune pe curs.
• Contraexemplu: Poşta Română, prin decizia guvernării PDL a redus salariile lucrătorilor, neplătindu-le două zile dintr-o lună (practic o reducere salarială de aproximativ 10%). În urmă cu două luni, USL a revenit şi a trecut la plata şi acestor două zile, adică a majorat salariile cu 10%. Acum o săptămână a anulat această majorare şi a revenit la tăierea salariilor. Lucrătorii pichetează prefecturile şi vor să demareze proteste sindicale. Nu este exclus ca în trei luni bugetarii şi pensionarii să facă acelaşi lucru, pentru că e posibil ca USL să revină asupra majorării salariale şi restituirii banilor din pensii. Va fi prea târziu. Între timp au contribuit serios la deteriorarea nivelului de trăi şi au amăgit cel puţin pensionarii şi bugetarii.
• Felul în care USL înţelege să “prioritizeze” politic folosirea banilor publici este extrem de riscant, prin hazardarea estimărilor în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare, tăierea din investiţii (inclusiv şi mai ales la nivel local), din fonduri europene şi bugetare şi amplificarea efectului de bulgăre descris mai sus.

Noua Republică cere public “Jurnalului Naţional” să comunice dacă infractorul Adrian Năstase sau familia acestuia (inclusiv Dana Năstase, soţie, condamnată penal la închisoare, cu suspendare) primesc bani pentru “editorialele” publicate de deţinutul Năstase Adrian în această publicaţie.

De asemenea, Noua Republică cere Administraţiei penitenciarelor să comunice dacă deţinuţii din România au voie să desfăşoare activităţi remunerate din spatele gratiilor, altele decât cele necesare re-educării acestora în interiorul închisorii.

Ce urmează? Participări remunerate ale deţinuţilor la talk-show-uri? Reclame la fulare şi revolvere? Servicii de consultanţă? Penitenciarele din România s-au transformat cumva într-un paradis fiscal?

Noua Republică anunţă că reprezentanţii săi în noul Parlament rezultat în urma alegerilor din Decembrie 2012 vor propune şi vor vota o lege care va înăspri regimul pedepselor în penitenciar. În particular, deţinuţii sau familiile acestora nu trebuie să beneficieze material de pe urma infracţiunilor ori de pe urma ispăşirii pedepselor cu închisoarea.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat, luni, la Parlament ca ar exista in continuare presiuni publice asupra judecatorilor Curtii prin intermediul televiziunilor, insa a precizat ca nu a fost sunat pana acum de niciun lider politic, anunta Mediafax.

Zegrean a fost intrebat de jurnalisti inainte de a intra la sedinta plenului reunit al Parlamentului daca judecatorii Curtii mai resimt presiuni in ultima perioada.

„Uitati-va si dumneavoastra la televizoare ce se spune despre noi si atunci nu o sa ma mai intrebati asta”, a replicat Zegrean.

Presedintele CC a fost chestionat daca a primit vreun telefon din partea vreunui lider politic. „Nu, niciodata, pentru ca eu nu raspund la niciun fel de telefoane din astea”, a afirmat Zegrean.

El a mai precizat ca hotararea Curtii privind referendumul a fost luata in baza „probelor” si a documentelor oficiale. Zegrean a precizat ca inclusiv INS a informat ca nu poate comunica oficial numarul persoanelor din Romania decat in 2013. „Mai mult, cei de la statistica spun ca in Romania nu exista mijloace tehnice pentru a stabili numarul cetatenilor cu drept de vot”, a mai afirmat Zegrean.

Purtatorul de cuvant al PNL, Mihai Voicu, a declarat luni ca sunt foarte multi parlamentari ai PNL care nu doresc sa participe la sedinta de plen reunit, luand o decizie „individuala de boicot”, iar acestia nu pot fi obligati sa ia parte la citirea unei decizii a CC pe care o considera incorecta.

Voicu a fost intrebat daca se are in vedere un boicot al parlamentarilor PNL pentru sedinta de luni a plenului reunit in care se va citi hotararea Curtii Constitutionale privind referendumul de demitere a presedintelui.

„Momentan sunt decizii individuale, pot sa va confirm faptul ca foarte multi colegi, daca nu cumva toti, au spus ca nu doresc sa participe la sedinta de astazi si o sa vedem in functie si de decizia pe care o vom lua impreuna cu colegii de la PSD si de sedinta de grup. (…) Momentan e o forma de boicot individual si nu putem obliga pe cineva sa asiste la citirea unei decizii pe care o consideram incorecta, chiar nu-i putem obliga”, a declarat Voicu, inainte de o sedinta a social-democratilor si liberalilor pe aceasta tema, care se desfasoara in biroul presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea.

Intrebat cum vede propunerea senatorului PNL Ioan Ghise privind constatarea de catre Parlament a demiterii lui Traian Basescu, Ghise a raspuns: „Reprezinta o propunere de decizie foarte complexa din punct de vedere juridic si eu, personal, simt nevoia sa ma mai consult cu juristi pe acest subiect”.

In ceea ce priveste o posibila sesizare a Comisiei de la Venetia pe subiectul referendumului din 29 iulie, el a precizat ca acest for s-a pronuntat deja in privinta referendumurilor.

„Comisia are mai degraba un rol consultativ, insa opinia acestui organism extrem de prestigios noi de fapt o cunoastem si este formulata de foarte multa vreme, in sensul in care nu se recomanda introducerea unui prag. Deci, noi am functionat cu un referendum in contradictie cu recomandarile Comisiei de la Venetia”, a raspuns purtatorul de cuvant al PNL.

Presedintele in exercitiu al Senatului, Petru Filip, a confirmat ca senatorul PNL Ioan Ghise a inregistrat la aceasta camera a Parlamentului, luni, o propunere prin care sa se constate ca Traian Basescu a fost demis la referendum, in ciuda deciziei Curtii Constitutionale.

„Documentul dansului a fost inregistrat acum o jumatate de ora (10.30 – n.red), l-am trimis catre structurile Senatului. Dansul poate sa faca o propunere catre plenul Camerelor reunite”, a spus Filip pentru Ziare.com.

Senatorul PSD, care indeplineste functia de presedinte al Senatului pana se termina interimatul lui Crin Antonescu la presedintia Romaniei, a criticat insa gestul facut de colegul sau de alianta, considerand ca modul in care l-a facut a fost neserios.

„Parlamentul nu e o adunatura (…)sunt lucruri care trebuie vazut daca tin de competenta Parlamentului.

In opinia sa, gestul lui Ioan Ghise poate parea o dovada de neseriozitate.

„Nu se poate asa ceva daca vrei sa pari serios. Daca vrei sa-ti bati joc…

N-o faci asa, te faci mai tare de ras! Nu merge asa! Poate sunt eu de formatie tehnica, la mine 1 plus 1 fac 2”, a completat Filip.

Ioan Ghise a propus ca Parlamentul sa constate ca Traian Basescu a fost demis la referendum.

„Referendumul este un moment al exercitarii suveranitatii poporului. Nu pot sase oameni si daca sunt ei judecatori de la mama Leone sau de la Curtea Constitutionala sa exercite suveranitatea in nume propriu, stabilesc ei ca ce a votat poporul suveran nu este valabil, ei neavand competenta decat pentru constitutionalitate, nu pentru legalitate. (…) Ce au facut judecatorii este ceea ce se numeste abuz de drept, adica au hotarat ceea ce ei nu au competenta sa hotarasca. Ei hotarasc in decizia Curtii cine pleaca, cine vine. Cine esti tu in statul roman – Constitutie republicana – sa hotarasti cine pleaca, cine vine?”, s-a intrebat senatorul PNL.

Parlamentul ar putea avea luni o „pozitie activa” si ar putea decide sa ceara lamuriri Comisiei de la Venetia sau explicatii Curtii Constitutionale pentru decizia de invalidare a referendumului privind demiterea presedintelui Romaniei, a declarat, luni, pentru Agerpres, senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepresedinte al Senatului. El spune ca in sedinta reunita a grupurilor parlamentare ale PSD, de la ora 14:00, s-ar putea lua in discutie propunerea senatorului PNL Ioan Ghise de validare de catre Parlament a referendumului. Parlamentul se reuneste luni, la ora 15:00, in sesiune extraordinara, pentru citirea hotararii CCR privind invalidarea referendumului din 29 iulie.

„Este posibil ca in plenul Parlamentului, senatorul Ioan Ghise sa isi expuna punctul de vedere. Nu este insa o decizie luata, grupurile parlamentare se reunesc la ora 14,00. Nu am citit propunerea domnului senator, nu vreau sa o citesc pana nu decidem daca o punem in discutie. Este un coleg inventiv, cautator de solutii, dar din ce stiam eu, am putea sa putem in discutie astazi mai multe aspecte. Putem cere, de exemplu, explicatii Curtii Constitutionale pentru solutia pe care a dat-o, putem cere lamuriri Comisiei de la Venetia, sau de la Institutul de Statistica. Parlamentul poate avea astazi o pozitie activa”, a declarat senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepresedinte al Senatului.

In ceea ce priveste posibilitatea initierii de catre USL a unei noi proceduri de suspendare a presedintelui Traian Basescu, parlamentarul a declarat ca acest lucru este viabil dupa alegerile parlamentare din 2 decembrie: „Cred ca o coabitare cu presedintele Traian Basescu nu este posibila, traim in doua lumi paralele. Probabil pana la alegerile parlamentare, fiecare isi va vedea de atributiile legale si apoi vom reanaliza suspendarea presedintelui. Dar asta dupa alegerile din 2 decembrie, pentru ca sambata, in sedinta de guvern, se va hotari data alegerilor parlamentare pentru 2 decembrie”.

Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat intr-un interviu ca Parlamentul ar trebui „sa corecteze” decizia Curtii Constitutionale si sa-l demita pe presedintele suspendat Traian Basescu.

Intr-un interviu acordat ziarului Gândul, Iliescu sustine ca judecatorii Curtii Constiutionale au apelat la un „artificiu nefiresc” pentru invalidarea referendumului, iar parlamentarii ar trebui sa tina cont de faptul ca s-a indeplinit conditia de prezenta, deoarece nu sunt „mai mult de 15 milioane de alegatori”. Potrivit presedintelui de onoare al PSD, romanii din afara granitelor nu ar trebui contabilizati la cvorum.

„Parlamentul poate lua decizia finala si trebuie sa aiba o pozitie activa, nu una pasiva”, este concluzia lui Ion Iliescu.

„Eu cred ca trebuie sa aiba o pozitie activa, nu pasiva, doar sa inregistreze decizia CCR. Curtea Constitutionala este un colectiv de lucru de noua oameni, Parlamentul este format din reprezentantii cetatenilor”, a argumentat fostul sef de stat.

In opinia lui Iliescu, suspendarea presedintelui Traian Basescu a fost „foarte utila din punct de vedere politic”, in conditiile in care „presedintele tarii este emanatia cetatenilor si a aparut un divort intre cetateni si cel ales, a fost o confruntare directa si o verificare a optiunii populare”.

Preşedintele interimar Crin Antonescu a semnat în urmă cu puțin timp decretele pentru eliberarea din funcţie a tuturor consilierilor numiţi de el la Administraţia Prezidenţială, potrivit unui comunicat oficial.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a anunțat că alegerile parlamentare vor avea loc în data de 2 decembrie, iar Guvernul urmează să ia hotărârile legate de organizarea scrutinului în şedinţa din 1 septembrie.

„Sâmbătă, la ora 10.00, vom avea şedinţă de Guvern şi vom lua probabil toate hotărârile – sunt vreo 10 – legat de organizarea alegerilor parlamentare, care vor fi pe 2 decembrie”, a declarat Duşa.

Ministrul a explicat că scrutinul nu poate fi organizat mai devreme, în noiembrie.

„Există acea constrângere constituţională, actualul Parlament a fost validat pe 19 decembrie, ori există acea constrângere de 20 de zile, adică, în momentul când se organizează alegerile, preşedintele este obligat de Constituţie în 20 de zile să convoace Parlamentul în şedinţa de constituire. (…) Nu reuşeşti nicicum să ajungi la o dată din luna noiembrie, deci data va fi 2 decembrie, chiar dacă e după două zile de sărbătoare”, a precizat el.

Conform articolului 63 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Articolul 70 al Legii fundamentale stabileşte că „deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului”.

Actualul Parlament a fost validat la 19 decembrie 2008.