UPDATE (20:15):Monitorul Oficial va publica în scurt timp decizia Curții Constituționale privind invalidarea referendumului din 29 iulie. Președintele Traian Băsescu se întoarce la Palatul Cotroceni în această seară, potrivit România TV.
UPDATE (18:33):Hotararea Curtii Constitutionale a fost trimisa la Monitorul Oficial si asteptata publicarea. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat că hotărârea CC privind referendumul din 29 iulie a fost trimisă la Monitorul Oficial, fiind la secretarul general al Guvernului.
UPDATE (17:45):Sedinta plenului s-a incheiat. Parlamentul a luat act de hotararea CCR, Traian Basescu se intoarce la Palatul Cotroceni, iar decizia Curtii trebuie publicata in Monitorul Oficial.
Pe 27 august, cetățenii din Republica Moldova sărbătoresc Ziua Națională. Aceasta marchează adoptarea Declaraţiei de Independenţă faţă de Uniunea Sovietică, eveniment petrecut în anul 1991. La aceeaşi dată, în 1989, s-a ţinut Marea Adunare Naţională la Chişinău, în care s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină. Peste 700.000 de basarabeni au ieșit în stradă, într-o perioadă în care Uniunea Soviectică (URSS) încă exista, cortina de fier nu dispăruse, iar România era condusă încă de Nicolae Ceaușescu.
VIDEO Marea Adunare Națională de la Chișinău (27 august 1989)
sursa: Jurnal TV
După Marea Adunare Naţională de la Chişinău, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenesti a adoptat în 31 august 1989 legea prin care se conferea limbii moldovenești statutul de limba de stat. Printr-o altă lege, s-a hotărît abandonarea grafiei chirilice si revenirea la alfabetul latin. În ambele legi se menționa explicit faptul că „limba moldovenească este identică cu limba română”.
Doi ani mai târziu, în decursul procesului de destrămare a URSS în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența pe 27 august 1991, devenind un stat-membru al ONU. Imediat după proclamarea independenței a apărut o mișcare a româno-moldovenilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România. Totodată au apărut și mișcări potrivnice, care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărțirea unor teritorii precum Transnistria sau Găgăuzia de Moldova. În cele din urmă, forțele secesioniste au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. În 1992, Republica Moldova a încercat să-și stabilească suveranitatea prin forța armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de ruși, prin armata a 14-a a Rusiei. În martie 1994, un referendum a prezentat ca rezultat, că marea majoritate a votanților preferă independența, deși este considerat că ar fi fost falsificat de către pro-ruși, în defavoarea unei reuniri a Republicii Moldova cu România.
VIDEO Ziua independenței [jwplayer config=”600×394″ mediaid=”18620″] sursa: Pro TV Chișinău
La Chişinău şi în alte localităţi din ţară au loc manifestări dedicate acestui eveniment. Preşedintele Nicolae Timofti, premierul Vlad Filat şi şeful legislativului Marian Lupu, dar şi alţi oficiali au depus coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, unde a avut loc şi o manifestare dedicată Zilei Independenţei. Şeful statului s-a arătat încrezător că Republica Moldova va avea un viitor frumos, în cadrul Uniunii Europene. ‘Văd un viitor frumos, prosper aşa cum ne dorim cu toţii. Realizarea acestui vis depinde nu doar de conducerea ţării, ci de toţi cetăţenii Republicii Moldova’, a declarat el
În opinia lui Marian Lupu, în cei 21 de ani de independenţă în Republica Moldova a reuşit să se formeze o conştiinţă naţională. Preşedintele Parlamentului de la Chişinău s-a arătat sigur că Republica Moldova nu va dispărea ca stat. Republica Moldova a ales calea integrării europene, iar acest obiectiv este susţinut deopotrivă de cetăţeni şi de partenerii externi ai ţării, se menţionează într-un mesaj de felicitare al premierului Vlad Filat. Primul ministru a îndemnat cetăţenii la unitate pentru a depăşi problemele cu care se confruntă Republica Moldova.
Republica Moldova şi-a proclamat independenţa la 27 august 1991, prin votarea de către parlament a Declaraţiei de Independenţă, în momentul în care la Chişinău câteva sute de mii de oameni cereau dezlipirea ţării de fosta Uniune Sovietică.
Aproape 10 milioane de români „merg în fiecare an cu naşul”, susține Ştefan Roşeanu, director general CFR Călători. Acest lucru se traduce în pierderi anuale între 30 şi 40 de milioane de lei pentru CFR Călători, în condiţiile în care peste 15% dintre clienţi aleg să călătorească fără bilet. Anul trecut, CFR Călători a avut peste 53,4 milioane de clienţi, ceea ce înseamnă că peste 1,3 milioane de călători nu şi-au cumpărat o legitimaţie, preferând să „cadă la înţelegere” cu conductorul sau şeful de tren.
„Noi estimăm că undeva între 15 şi 20% din numărul actual de călători aleg să meargă cu naşul, ceea ce înseamnă undeva între şapte şi zece milioane de călători care nu plătesc bilet. Sunt venituri, dacă faceţi o socoteală, probabil între 30-40 de milioane de lei pe care CFR Călători le pierde anual”, a precizat Roşeanu. Pentru a pune capăt acestui fenomen, reprezentanţii CFR Călători susţin că vor intensifica acţiunile de control în trenuri, dar şi că vor acorda o atenţie sporită modului în care îşi fac treaba însoţitorii de tren.
Cu toate că fenomenul „mersului cu naşul” aduce pierderi considerabile pentru CFR Călători, şeful companiei susţine că principala problemă cu care se confruntă compania rămâne apetitul scăzut al românilor pentru mersul cu trenul astfel încât principalul obiectiv asumat pe termen lung este revigorarea traficului de călători.
În ultimii cinci ani, numărul călătorilor a scăzut cu circa 37,6%, de la 85 de milioane de călători în 2007, la 53,4 de milioane anul trecut. În primele cinci luni ale acestui an, operatorul de stat a avut puţin peste 20 de milioane de clienţi. Dacă ritmul se menţine, până la sfârşitul lui 2012 numărul mediu de călători va coborâ la 48,2 milioane de persoane. Numărul mediu de călători se referă la persoanele care şi-au cumpărat bilet.
Bugetul Administraţiei Prezidenţiale scade cu 2,65 milioane lei după rectificarea bugetară decisă de Guvernul Ponta. Potrivit AM Press, de la deplasările în străinătate prevăzute în bugetul Președinției, Guvernul a tăiat 1,37 milioane de lei, de la încălzit şi iluminat – 358.000 lei, de la poştă, telecomunicaţii, tv şi internet – 120.000 lei şi din fondurile alocate pentru servicii de curăţenie – 20.000 lei.
Şi Curtea Constituţională va avea mai puţini bani la dispoziţie, în urma rectificării bugetare Executivul reducând bugetul CCR cu 426.000 lei. Din fondul de reparaţii curente au fost tăiaţi 99.000 lei, de la protocol şi reprezentare – 50.000 lei, poştă, telecomunicaţii, tv, internet – 35.000 lei, iar de la încălzit, iluminat – 24.000 lei.
Nici Institutul Cultural Român nu a scăpat de rectificare. Nu mai puţin de 14,5 milioane de lei au fost tăiate din bugetul ICR, din care 13,5 milioane de lei de la bunuri şi servicii, 1 milion de lei din cheltuielile de personal, iar 47.000 de lei din deplasări.
Senatorul PNL Ioan Ghişe a anunțat că va propune luni în plenul reunit al celor două Camere, un proiect de hotărâre a Parlamentului prin care să se ia act de deciziile BEC şi CCR şi să se constate că preşedintele Traian Băsescu „a fost demis de popor la referendum prin votul a peste 7,4 milioane de români”.
„Această hotărâre vizează aplicarea articolului 10 din Legea referendumului în continuarea obligaţiei ce revine Parlamentului conform articolului 3 din Hotărârea 34 a Parlamentului, din 6 iulie, prin care Legislativul urmează să decidă procedura de urmat. Procedura de urmat este că prin decizia ei, CCR în loc să se pronunţe în privinţa constituţionalităţii procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, s-a pronunţat asupra legalităţii referendumului, ori Curtea nu este competentă să facă aşa ceva”, a declarat, sâmbătă, Ioan Ghişe.
El a explicat că CCR a dat o „hotărâre în constatare” care vine în contradicţie cu decizia BEC, care a stabilit că referendumul s-a desfăşurat legal. „Hotărârile în constatare nu sunt executorii”, a subliniat Ghişe.
Liberalul a precizat că CCR trebuia să vegheze la respectarea procedurilor pentru organizarea referendumului şi că înainte de acest scrutin ar fi trebui să se pronunţe în cazul în care existau cazuri de neconstituţionalitate în cazul unor articole din lege.
„Referendumul este un moment al exercitării suveranităţii poporului. Nu pot şase oameni şi dacă sunt ei judecători de la mama Leone sau de la Curtea Constituţională să exercite suveranitatea în nume propriu, stabilesc ei că ce a votat poporul suveran nu este valabil, ei neavând competenţă decât pentru constituţionalitate, nu pentru legalitate. (…) Ce au făcut judecătorii este ceea ce se numeşte abuz de drept, adică au hotărât ceea ce ei nu au competenţă să hotărască. Ei hotărăsc în decizia Curţii cine pleacă, cine vine. Cine eşti tu în statul român – Constituţie republicană – să hotărăşti cine pleacă, cine vine?”, a spus senatorul PNL.
El a susţinut că prin decizia adoptată referitoare la referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, judecătorii au comis mai multe infracţiuni, indicând uzurparea de calităţi oficiale, pronunţându-se pe chestiuni de legalitate în locul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, uzurparea suveranităţii poporului.
Ghişe a precizat că a înaintat proiectul spre consultare conducerii PNL şi parlamentarilor liberali şi că aşteaptă o decizie în acest caz. „Indiferent dacă îl susţin sau nu, eu îl depun luni la Parlament”,a subliniat senatorul PNL.
Proiectul de hotărâre propus de Ghişe prevede că Parlamentul a luat act de hotărârile BEC şi CCR, constată că sunt îndeplinite prevederile articolul 10 din legea 3/2000 a referendumului şi că preşedintele României a fost demis de către popor. De asemenea, proiectul prevede că legislativul constată că funcţia de preşedinte al României este vacantă, iar în termen de 90 de zile Guvernul va organiza alegeri pentru această funcţie.
Victor Ponta va merge maine la Cape Town, Africa de Sud, unde are loc Congresul al XXIV-lea al Internationalei Socialiste. Anunțul nu a fost făcut de PSD, ci… de Guvernul României, prin intermediul Biroului de Presă. Potrivit informarii transmise în comunicat, Ponta va ramane in Africa de Sud pana joi si va participa la mai multe reuniuni si intalniri politice cu ocazia acestui congres.
Comunicatul emis de biroul de presa al Executivului nu precizează cine va suporta cheltuielile acestei deplasări, având în vedere că deplasarea are caracter politic. Documentul lasă să se înțeleagă faptul că Ponta va efectua deplasarea în calitate de premier al României, pentru că altfel nu se justifică emiterea unui comunicat de presă de către Biroul de Presă al Guvernului pentru o vizită la un congres politic, în calitate de președinte al PSD.
Comunicatul Biroului de Presă al Guvernului
Începând de luni, Primul-ministru Victor Ponta va fi prezent la Cape Town, în Africa de Sud, cu ocazia Congresului XXIV al Internaţionalei Socialiste, care are loc o dată la patru ani.
Victor Ponta se va afla, de luni până joi, în Africa de Sud şi va participa la mai multe reuniuni şi întâlniri politice cu ocazia acestui congres.
În acest timp, Primul-ministru se va întâlni atât cu Jacob Zuma, Preşedintele Africii de Sud, cât şi cu alţi şefi de guverne şi lideri ai partidelor socialiste. Congresul din acest an va fi primul organizat pe continentul african şi va fi găzduit de Congresul Naţional African (ANC).
Congresul va face apel la ‘o nouă cultură a solidarităţii’, iar agenda sa se va concentra pe patru teme importante, preocupări ale social-democraţilor din lume: (1) susţinerea unei economii cu locuri de muncă, creştere şi protecţie socială, ca răspuns al social-democraţilor la criza actuală; (2) lupta pentru drepturi şi libertăţi şi întărirea democraţiei reprezentative în lume; (3) pentru o politică a păcii, sustenabilităţii şi cooperării; şi (4) pentru o nouă cultură a solidarităţii între oameni şi între naţiuni.
Biroul de presă
Partidul condus de Victor Ponta, PSD, este membru cu drepturi depline in Internationala Socialista din octombrie 2003, cand a primit acest statut la Congresul de la Sao Paulo. In iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline in cadrul Partidului Socialistilor Europeni. Ulterior, PSD a semnat acorduri de cooperare si parteneriat cu partide membre ale familiei socialiste, avand o agenda consistenta de intalniri bilaterale cu conducerile principalelor formatiuni ale Internaţionalei Socialiste.
Bisericile istorice maghiare din Transilvania, împreună cu UDMR, vor organiza, pe 1 septembrie, un protest amplu în municipiul Sfântu Gheorghe faţă de sentinţa judecătorească dată în cazul retrocedării Colegiului Székely Mikó. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că la protest la care sunt aşteptaţi să participe în jur de 20.000 de maghiari.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care este şi liderul local al UDMR, a anunțat că zeci de mii de maghiari din toată Transilvania sunt aşteptaţi pe 1 septembrie la Sfântu Gheorghe. Antal susţine că aceasta va fi cea mai mare manifestare din ultimii 15 ani “într-un caz maghiar”.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă la Târgu Mureş că prin astfel de acţiuni politicienii maghiari nu doresc să creeze impresia că vor să punaă presiune pe justiţie sau să intervină în actul de justiţie, ci să atragă atentia asupra faptului că în cazul Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe este vorba despre dreptul de proprietate, iar dacă acest drept poate fi lezat o singură dată, printr-o decizie judecatorească, atunci acest lucru se poate întâmpla de mai multe ori. Liderul UDMR a amintit, că în 2006, în cazul Colegiului Székely Mikó a mai existat un proces civil, în care instanţa a hotărât ca proprietarul imobilului este Biserica Reformată, pentru ca acum, după şase ani, o altă instanţă să decidă ca proprietarul clădirii respective nu este Biserica Reformată, ci statul român.
Kelemen Hunor a spus că UDMR doreşte să sensibilizeze societatea românească în legătură cu faptul că, desi doar aparent, este vorba de un caz al comunităţii maghiare, în realitate este vorba despre dreptul de proprietate, despre un principiu cu o valoare europeană şi consacrată peste tot, inclusiv în Constituţia României. El a adăugat ca UDMR doreşte să aducă în atenţia opiniei publice internaţionale, faptul că o astfel de decizie lezează un drept fundamental şi că, în acest sens, se vor adresa de la Parlamentul European, la toate instituţiile şi forurile internaţionale, inclusiv Senatului american, unde se pare că problema a fost deja ridicată.
„Aştept o solidaritate puternică din partea comunităţii maghiare, şi nu numai, fiindcă este vorba despre un caz care, dacă nu suntem atenţi şi dacă justiţia nu e atentă, s-ar putea crea un precedent periculos, o renaţionalizare a proprietăţilor care au fost naţionalizate de comunişti şi care au fost retrocedate în anii ’90 şi după 2000”, a spus Kelemen Hunor.
Protestul are la bază decizia Judecătoriei din Buzău, care l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pe fostul secretar de stat Marko Attila și pe alte două persoane pentru abuz în serviciu contra interesului public pentru restituirea ilegală a Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe către Biserica Reformată.
Potrivit DNA, Marko Attila – fost secretar de stat la Departamentul de Relaţii Interetnice, Marosan Tamas – avocat din partea Bisericii Reformate şi Silviu Clim – membru în comisia de retrocedare din partea Ministerului Justiţiei au întocmit, la data de 14 mai 2002, o notă de constatare „în care au arătat, contrar realitaţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal”.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a prezentat în urmă cu puțin timp o analiză a guvernării USL din ultimele luni. Stolojan a declarat că rectificarea bugetară reflectă deteriorarea situației economice a României. „Această rectificare a bugetului este întemeiată pe reducerea ritmului de creștere economică a României, de la circa 1,7% la 1,2 %, cu percepția în același timp că această creștere de 1,2 este optimistă”, a spus Stolojan. El a spus că potrivit prognozelor internaționale că de fapt creșterea economică va fi sub 1%.
„Până la sfârșitul acestui an nu avem nicio speranță de redresare economică. Ar trebui să ne pregătim pentru mai rău!”, a subliniat Stolojan.
Potrivit lui Theodor Stolojan, pe termen mediu şi lung, România începe să devină candidatul ideal, ceea ce economiştii denumesc ‘capcana ţărilor cu venit mediu’, adică o ţară blocată pentru o perioadă lungă de timp, România aflându-se în grupa ţărilor cu venit mediu, ‘incapabilă să depăşească această frontieră şi să intre în rândul ţărilor dezvoltate’.
Reprezentantul PDL a mai afirmat că ‘retorica găunoasă a domnilor Ponta-Antonescu cu privire la bugetul ţării, cel care a fost aprobat la sfârşitul anului trecut ca antisocial, mai mult, criminal, nu ne ajută deloc, ci dimpotrivă înrăutăţeşte situaţia României’.
Cine a a sperat ca regimul Ponta-Antonescu va descoperi, in fine, ceea ce se cheama mintea romanului cea de pe urma s-a inselat teribil. In pofida promisiunilor cinice ale lui Victor Ponta, facute sub presiunea revoltei artistilor, ca nu se va atinge de ICR, a facut-o cat a putut de nefast si nedemn. Fiecare gest al mega-plagiatorului este unul ignobil. Punctul de plecare in directia anihilarii ICR a fost o “Ordonanta de Urgenta” care va intra in istoria dezonoarei la romani.
Vladimir Tismăneanu
Cu exceptia perioadei dominata de cuplul de sinistra amintire Chisinevschi-Rautu, niciodata in istoria acestei tari conflictul dintre politica si cultura nu a fost mai acut, mai tragic si mai costitistor. Ca si dictatorii ideologici ai epocii staliniste, cuplul Ponta-Antonescu actioneaza cu frenezia piromanului. Asemeni predecesorilor comunisti, de la Ana Pauker si Gheorghiu-Dej la Nicolae si Elena Ceausescu, acest tandem isi face un titlu de glorie din a dezeuropeniza Romania.
Mai nou, in ciuda promisiunilor facute de ministrul de finante Florin Georgescu, in ciuda faptului ca Ponta si Antonescu au scapat de acel nemesis al lor care era echipa Patapievici-Mihaies-Tania Radu, nu a fost operata acea rectificare bugetara care sa fi salvat proiectele majore ale ICR, macar pana la sfarsitul anulului acesta. Vor muri astfel actiuni esentiale de promovare a culturii romanesti contemporane, vor fi desfacute contracte, vor fi abandonate parteneriate obtinute cu imense stradanii. Gruparea care conduce acum Romania este fundamental ostila valorilor spiritului, ostila intelectualilor si ostila Occidentului democratic.
Extinctia ICR ca institutie capabila de importante, oneste si eficiente proiecte internationale este acum inevitabila. Nimic, dar absolut nimic, nu facea acest lucru necesar. Argumentele financiare sunt de un ridicol total. Atacul imporiva ICR nu a avur alta motivatie decat aceea resentimentar-politica. Timp in care sute de mii de euro au fost alocati pentru concertul lui Lady Gaga si pentru raliul automobilistic dela Sibiu, un pet project al premierului mega-plagiator. Iar intelectualii devotati dioscurilor trimit proteste impotriva “procurorilor stalinisti” si se plang, in continuare, de tirania basesciana. Desi observ ca lista acestor protestatari cam scade…
In aceste conditii, institutul nu-si va mai putea desfasura proiectele programate pana la sfarsitul anului, fiind afectate, printre altele, si pregatirile pentru participarea Romaniei in calitate de tara invitata de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013. ICR deschisese o linie speciala de finantare pentru realizarea cat mai multor traduceri din literatura romana in franceza, pentru standul Romaniei de la Paris pe care il organizeaza anul viitor, insa nu vor mai exista fonduri pentru aceasta, a precizat pentru Mediafax secretarul general al ICR Dan Croitoru.
Aventura pucista a dus la o situatie menita sa probeze reversibilitatea achizitiilor democratice. Este un exemplu mai mult decat nelinistitor de de-democratizare fortata si accelerata. Un stat integrat in structurile euro-atlantice si in Uniunea Europeana a ajuns subit in situatia ca aceste angajamente strategice si alegeri existentiale sa se clatine cat se poate de alarmant. Intelofobia agresiva se ingenmaneaza, in regimul Ponta-Antonescu-Voiculescu, cu occidentofobia viscerala. Este vorba de ceea ce Marin Preda a diagnosticat candva drept revansa spiritului primar agresiv. Sau, altfel spus, avem de-a face cu imense complexe de inferioritate, cu o iresponsabilitate impertinenta, cu o insatiabila cupiditate, cu metehne mafiotice, cu puseuri de tupeu nevrotic si, mai ales, cu voluptatea ticalosiei.
Am scris despre aceste lucruri in numarul pe luna iulie al excelentei reviste “Orizont” care apare la Timisoara. In acelasi numar, recomand amintirile din anii terorii staliniste ale Micaelei Ghitescu si articolul profesorului Virgil Nemoianu despre receptarea in Romania a ideilor pe care incerc sa le promovez in scrierile mele:
PS Este de-a dreptul comic ca intelectualii lui Crin si Ponta, deci ai lui Voiculescu si Iliescu, sa invoce in oficiosul ideologic al USL (“Observator Cultural”), impotriva celor care se opun “asaltului faradelegii” (spre a folosi sintagma d-lui Ion Vianu) una din cartile fundamentale ale gandirii anti-totalitare (“Gandirea captiva” de Czeslaw Milosz). Ori n-au citit cartea lui Milosz, ori, in caz ca au citit-o, n-au inteles nimic din ea. “Gandirea captiva” deplange participarea intelectualilor la orgiile ideologice ale inamicilor statului de drept. Cei criticati acum de catre intelectualii lui Antonescu si Ponta si-au ridicat vocea impotriva unor actiuni menite sa distruga statul de drept si sa erodeze pana la extinctie independenta justitiei. Nu mai vorbesc despre aberanta retorica anti-occidentala si despre acuzatiile paranoice pe tema “agenturii” platita de ICR. Este evident ca echipa OC a cam abuzat in aceste zile de somnifere morale.
Nu fara legatura cu subiectul, ma intreb ce gandeste domnul Daniel Daianu, consilier onorific al lui Victor Ponta si cunoscut intelectual public, despre distrugerea ICR. Va protesta in vreun fel?
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de furtuni, valabilă din această seară de la ora 21:00, până marți 28 august la ora 09:00. În această perioadă instabilitatea atmosferică se va accentua şi va cuprinde treptat toate regiunile, începând din vestul și nord-vestul ţării, continuând cu partea de est și apoi cu cea de sud.
Vântul va prezenta intensificări susţinute, care vor avea trecător şi aspect de vijelie, cu viteze ce vor atinge la rafală 50 – 70 km/h, iar izolat, mai ales în regiunile extracarpatice şi la munte, vor depăşi 80 km/h. Vor fi frecvente descărcări electrice, averse ce vor avea şi caracter torenţial, iar izolat cantităţile de apă vor depăşi 25…30 l/mp şi va cădea grindină.
Luni, vremea va deveni răcoroasă, iar valorile termice vor marca o scădere accentuată faţă de zilele precedente, ajugând uşor mai scăzute decât mediile multianuale ale lunii august.
Cum va fi vremea în următoarele zile
LUNI (28 august) Vremea va fi în general instabilã, iar temperatura aerului va marca o scãdere accentuatã în toatã ţara. Cerul va prezenta înnorãri accentuate în majoritatea regiunilor şi temporar, îndeosebi în cursul zilei, vor fi averse şi descãrcãri electrice, pe arii extinse în nord, centru, est şi sud-est, iar local şi în sud-vest. Izolat vor fi cãderi de grindinã şi, mai ales în zona montanã, cantitãţile de apã vor depãşi 25…30 l/mp. Vântul va prezenta intensificãri, trecãtor şi cu aspect de vijelie, cu precãdere în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 şi 29 de grade, mai ridicate pânã la 31…33 de grade în sudul extrem şi în sud-estul teritoriului, iar cele minime se vor încadra între 8 şi 18 grade, uşor mai coborâte în depresiuni. Presiunea atmosferica va creste. În București, vremea va fi instabilã, iar temperatura aerului va marca o scãdere accentuatã. Cerul va avea înnorãri mai ales în cursul zilei, când temporar vor fi intensificãri ale vântului, descãrcãri electrice şi averse. Temperatura maximã va fi de 28…29 de grade, iar cea minimã se va situa în jurul valorii de 15 grade. Presiunea atmosferica va creste.
MARŢI (28 august) Vremea va fi predominant frumoasã şi rãcoroasã, îndeosebi dimineaţa şi noaptea, în cea mai mare parte a ţãrii. Cerul va fi variabil în regiunile estice şi în zona de munte, unde cu totul izolat vor mai fi ploi slabe, de scurtã duratã, iar vântul va continua sã prezinte intensificãri. În restul teritoriului cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor situa între 19 grade în Moldova şi în depresiuni şi 30 de grade în Lunca Dunãrii, iar cele minime vor fi cuprinse între 4…5 grade în depresiuni şi 16…17 grade pe litoral. În București, vremea va fi frumoasã, dar rãcoroasã mai ales dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 27…28 de grade, iar cea minimã de 12…13 grade.
„Initiativa de Centru Dreapta” ar putea fi numele viitoarei aliante politice alcatuita din PDL, PNTCD, Noua Republica, Partidul Crestin Democrat si Initiativa de centru dreapta. Conducerea PDL si a PNTCD impreuna cu Mihai Razvan Ungureanu si Mihail Neamtu si-au stabilit in acord pricincipiile si bazele platforme de centru dreapta, urmand ca in cursul saptamanii viitoare sa publice si manifestul. Surse politice au declarat pentru Hotnews.ro ca democrat-liberalii si viitorii parteneri politici au convenit criteriile de selectare a candidatiilor la alegerile parlementare si au infiintat o comisie care va analiza candidatii pe criteriile de integritate propuse de Monica Macovei. Totodata, Mihai Razvan Ungureanu intentioneaza sa se inscrie ca membru in Partidul Crestin Democrat, sustin sursele citate.
Asa cum anunta fostul premier Mihai Razvan Ungureanu in urma cu o saptamana, in componenta platformei de dreapta vor face parte Partidul Democrat Liberal (PDL), Partidul National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD), Noua Republica, Partidul Crestin Democrat si Initiativa de Centru Dreapta.
Alianta electorala va fi condusa de patru co-presedinti si va candida pe liste comune la alegerile parlamentare.
Saptamana viitoare urmeaza sa fie lansat public manifestul fortele de centru drepta, iar in septembrie va fi inregistrata alianta electorala si la tribunal.
Surse politicie au declarat pentru Hotnews.ro ca Mihai Razvan Ungureanu se va inscrie in urmatoarea perioada intr-un partid politic pentru a putea candida legal la alegerile parlamentare sub sigla viitoarei platforme de centru dreapta. Partidul Crestin Democrat este alegerea fostului premier, sustin sursele citate.
„Mihai Razvan Ungureanu trebuie a fie membru unui partid politic pentru a putea fi candidat in viitoare alianta electorala. Cum nu doreste sa se inscrie in PDL si nu mai exista timp efectiv pentru infiintarea unui nou partid politic se va inscrie intr-o formatiune politica deja infiintata, cum este Partidul Crestin Democrat”, au explicat sursele Hotnews.ro.
Totodata, conducerea PDL alaturi de parteneri politici au stabilit ca viitorii candidati ai aliantei electorale pentru alegerile parlamentare sa fie nominalizati dupa mai multe etape. In prima instanta liderii de organizatii vor face propunerile de candidati catre conducerea centrala. Fiecare organizatie va face propunerile in functie de rezultatele obtinute la alegerile locale.
Candidatii propusi de catre organizatii vor fi testati in sondaje de catre conducerea centrala a aliantei care va testa prin intermediul sondajelor notorietatea acestora. Dupa rezultatele sondajelor, candidtii eligibili vor avea nevoie de validarea comisiei de integritate.
In ceea ce priveste numele, sigla si sloganul aliantei de centru dreapta exista mai multe variante luate in calcul. Sursele Hotnews.ro sutin ca cea mai vehiculata varianta pentru numele aliantei este „Initiativa de centru dreapta. Alte nume luate in calcul sunt: „Polul de Dreapta” si „Actiunea de Dreapta. Sigla viitoarei aliante ar putea fi cea a Partidului Populara European dar cu mici modificari: pe un fond alb, o inima albastra, inconjurata de stelute aurii.
Bugetul Institutului Cultural Roman (ICR) pe 2012 a fost redus cu o treime la rectificarea bugetara, la 28,5 milioane de lei, in conditiile in care institutul a angajat deja suma de 29 de milioane de lei, avand in prezent un deficit si neputandu-si desfasura in continuare proiectele, relateaza Mediafax.
La rectificarea bugetara, Guvernul a redus bugetul ICR pe 2012, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, taierile fiind operate la bunuri si servicii – 13,5 milioane de lei, cheltuielile de personal – 1 milion de lei – si deplasari – 47.000 de lei.
Astfel, ICR ar trebui sa se incadreze pana la sfarsitul anului intr-un buget de 28,5 milioane de lei – bani care au fost deja cheltuiti -, avand un deficit de 5 milioane de lei.
In aceste conditii, institutul nu-si va mai putea desfasura proiectele programate pana la sfarsitul anului, fiind afectate, printre altele, si pregatirile pentru participarea Romaniei in calitate de tara invitata de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013. ICR deschisese o linie speciala de finantare pentru realizarea cat mai multor traduceri din literatura romana in franceza, pentru standul Romaniei de la Paris pe care il organizeaza anul viitor, insa nu vor mai exista fonduri pentru aceasta, a precizat pentru Mediafax secretarul general al ICR Dan Croitoru.
„Situatia e dezastruoasa”, a mai spus acesta, precizand ca vor fi anulate foarte multe proiecte, avand in vedere faptul ca cele 18 filiale ICR din strainatate organizau fiecare 1 – 2 evenimente pe saptamana.
Neil Armstrong, primul om care a pus piciorul pe Lună a murit la vârsta de 82 de ani. Astronautul a încetat din viață în jurul orei locale 14.45, potrivit Associated Press.
Conform NBC News și Reuters, astronautul american a suferit complicații după o operație pe cord deschis efectuată la începutul acestei luni. Atunci, medicii l-au supus unei operații de bypass coronarian, pentru a-i elibera o arteră blocată. Operația a reușit, însă ulterior astronautul a suferit o serie de complicații, care în cele din urmă i-au grăbit sfârșitul.
„Cu inima îndurerată trebuie să vă spunem că Neil Armstrong a încetat din viață, în urma complicațiilor unei operații cardiovasculare. În timp ce plângem pierderea unui om extrem de bun, celebrăm deasemenea viața sa remarcabilă și sperăm că el va fi un exemplu pentru tinerii din întreaga lume, care muncesc din greu să își îndeplinească visele, care sunt doritori să exploreze și să împingă mai departe limitele, dar și să servească unei cauze mai mărețe decât a lor”, au spus membrii familiei Armstrong pentru postul de televiziune WKRC.
„Pentru cei care se întreabă cum îi pot aduce un omagiu lui Neil, avem o singură cerere. Cinstiți-i exemplul în serviciu, realizarea și modestia, și data viitoare când vă plimbați noaptea sub cerul senin și vedeți luna care vă zâmbește, gândiți-vă la Neil Armstrong și faceți-i cu ochiul”, au mai spus membrii familiei.
“Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”
Neil Alden Armstrong s-a născut pe 5 august 1930 în apropiere de Wapakoneta, Ohio, și a fost un astronaut american, pilot de teste și pilot naval. În 1947, Armstrong a început studiile în inginerie aeronautică la Universitatea Purdue cu o bursă de la US Navy. Și-a întrerupt studiile în 1949, când a fost chemat să slujească în războiul din Coreea. Armstrong a zburat în 78 de misiuni de luptă în timpul acestui conflict militar. El a părăsit serviciul în 1952, și a revenit la colegiu. Câțiva ani mai târziu, Armstrong s-a alăturat Comitetului Național consultativ pentru aeronautică (ANCA), care mai târziu a devenit Administrația Națională a Aeronauticii și a Administrării Spațiului (NASA). Pentru această agenție guvernamentală a lucrat într-o serie de capacități diferite, inclusiv servind ca pilot de încercare și ca inginer. El a testat mai multe aeronave de mare viteză, inclusiv X-15, care ar putea atinge o viteză maximă de 4.000 de mile pe oră.
Armstrong a fost pasionat de zbor de la o vârstă fragedă și a obținut licența de pilot la vârsta de 16 ani. Primul său zbor spațial a fost ca pilot comandant al misiunii Gemini 8 în 1966. În aceasta misiune el a executat prima conectare a două nave spațiale, împreună cu pilotul David Scott. Cea de a doua și ultima misiune spațială a lui Armstrong a fost cea de comandant al misiunii de aselenizare Apollo 11 din iulie 1969. Neil Armstrong și Buzz Aldrin au coborât pe suprafata Lunii, petrecând două ore și jumătate cu explorarea acesteia, timp în care cel de-al treilea membru al echipajului lor, Michael Collins, se afla în capsulă pe orbită în jurul Lunii.
În calitate de comandant al misunii Apollo 11, Armstrong a fost primul om care a pus piciorul pe Lună, în data de 20 iulie 1969. Astronautul este cunoscut și pentru celebra sa frază rostită imediat după aselenizare: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”. Peste 600 de milioane de oameni din întreaga lume au urmărit în direct la televizor aselenizarea.
Misiunea Apollo 11 a fost și ultimul zbor în spațiu pentru Armstrong. În următorii ani a fost numit administrator asociat adjunct pentru aeronautică, la biroul de cercetare avansată și tehnologie din cadrul NASA. Neil Armstrong a părăsit în 1979 agenția spațială americană pentru a deveni profesor de inginerie la Universitatea din Cincinnati.
„Privind în urmă, am fost privilegiați să trăim în acea felie subțire a istoriei care a schimbat modul în care omul se privește pe sine, ceea ce el a devenit și încotro se îndreaptă”, a spus Armstrong într-un interviu.
În februarie 2000, când a fost invitat de Academia Națională de Inginerie să prezinte cele mai importante 20 de realizări inginerești ale secolului XX, Armstrong a spus că a avut și o dezamăgire în zborul său pe Lună.
„Pot să vă spun cinstit – și este o mare surpriză – că nu am visat niciodată să ajung pe Lună”, a spus Armstrong.
Fostul astronaut trăia in Indian Hill, Cincinnati, împreună cu soția sa Carol, cu care este căsătorit din 1990. Avea doi copii dintr-o căsnicie anterioară.
Dacă mâine ar avea loc alegeri prezidențiale, în turul al doilea ar intra liderul Inițiativei Civice de Centru-Dreapta, Mihai Răzvan Ungureanu și președintele PNL, Crin Antonescu. Asta relevă rezultateale unui sondaj IRES efectuat pe 22 august.
Întrebați cu cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 38% dintre respondenţii sondajului IRES au spus că ar merge pe mâna lui Crin Antonescu. Pe locul secund s-a clasat preşedintele ales Traian Băsescu, creditat cu 23% intenţie de vot. Următorul loc este ocupat deopotrivă de premierul Victor Ponta şi de predecesorul său, Mihai Răzvan Ungureanu, ambii obţinând 11%. Celor doi sunt urmați de Dan Diaconescu, cotat cu 10% în sondajul IRES, urmat la mare distanță de Sorin Oprescu și C.V. Tudor cu câte 2%. Practic, Crin Antonescu ar intra în turul doi cu fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, dat fiind că nici Traian Băsescu, cotat cu 23% intenție de vot, nici premierul Victor Ponta, care are 11%, nu vor candida pentru funcția de șef al statului.
USL a pierdut 10% în urma eșecului demersului de suspendare. Dacă în preajma referendumului Uniunea avea 64% din intențiile de vot, acestea au scăzut pe parcursul lunii august. Dacă ar avea loc alegeri parlamentare mâine, USL ar obține, așadar, 54%, PDL 23%, iar Partidul Poporului – 10%. UDMR ar intra în Parlament cu 5%. Alte opțiuni ar mai fi: 2% cu PRM, 1% cu PNG și 0,4% cu UNPR.
Întrebați cu cine ar vota dacă nu ar exista USL, 26% dintre subiecți ar alege PSD, 24% PNL, în timp ce 22% au declarat că ar opta pentru PDL.
În privința orientării politice, 74% dintre subiecți s-au declarat ca fiind de dreapta sau de centru. Doar 17% dintre cei chestionați au răspuns că sunt de stânga, 40% s-au declarat a fi de centru, în timp ce 34% s-au descris ca fiind de dreapta.
În privința angajamentului luat de Crin Antonescu, că se va retrage din politică dacă nu va reuși demiterea lui Traian Băsescu prin referendum, românii sunt împărțiți. 48% cred că acesta ar trebui să se țină de cuvânt, în timp ce 47% cred că liderul liberal nu ar trebui să renunțe, iar 4% nu au știut ce să răspundă.
Peste 84% dintre cetățeni au auzit de anchetele declanșate de procurori privind neregulile de la referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu. 59% dintre cei chestionați s-au declarat convinși că la scrutinul din 29 iulie au avut loc fraude. Alți 34% cred că totul a fost în regulă, în timp ce 8% nu au știut să răspundă.
Întrebați cine este de vină pentru actuala criză, 53% dintre subiecți au declarat că responsabili sunt „toți polticienii”, în timp ce 27% l-au indicat pe Traian Băsescu, 7% pe Victor Ponta și 5% pe Crin Antonescu. 80% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, iar 82% declară că au încredere puțină sau foarte puțină în profesia de politician.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.547 de persoane care au fost intervievate telefonic la o zi după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra validităţii referendumului. Marja de eroare a sondajului IRES este de 2,7%.
PSD nu-şi mai poate permite alte aventuri pentru Crin Antonescu. Nici premierul Victor Ponta să mai rişte izolarea pe plan extern a României. Aşa-numitul grup de la Cluj susţine, prin vocea sociologului Vasile Dâncu, susţine că în PSD există presiuni asupra Victor Ponta, deoarece social-democraţii nu mai sunt dispuşi „să urmărească prea departe proiectele şi aventurile lui Crin Antonescu”
Sociologul Vasele Dâncu, cunoscut drept lider al „grupului de la Cluj” din PSD, susține că în partid nu mai există aceeaşi voinţă de a continua lupta împotriva preşedintelui Traian Băsescu, după invalidarea referendumului. Mai mult, el crede că însuşi Crin Antonescu este conştient de acest lucru, întrucât mizează pe un discurs patriotard, în speranţa convertirii celor 7,5 milioane de voturi anti-Băsescu, în voturi pentru USL la viitoarele alegeri parlamnentare.
„Ponta nu-şi mai poate permite, după ultimele reacţii internaţionale, să rişte izolarea României, aşa cum Crin Antonescu parcă ar dori-o. Cred că un discurs de un asemenea tip patriotard nu va ajuta deloc România în viitor. (…) Prin modul cum Antonescu a spus că cel puţin PNL se luptă cu Traian Băsescu, a încercat să spună că PSD nu ar avea aceeaşi voinţă”, a declarat Dâncu.
Vasile Dâncu afirmă că social-democraţii sunt conştienţi de radicalizarea lui Antonescu şi nu ar mai fi dispuşi să-l urmeze în acţiunile viitoare.
„Va fi şi o presiune pentru Ponta din partea PSD, pentru că nici PSD nu este dispus să urmărească prea departe proiectele şi aventurile lui Crin Antonescu. (…) Părerea mea e însă că n-o să se pună problema în privinţa candidaturii lui Crin Antonescu. Mai este mult timp până în 2014, nu ştiu în ce măsură PSD va mai putea să-şi permită aventuri pentru Crin Antonescu. Acest referendum a adus o înfrângere şi pentru Traian Băsescu, dar şi pentru Crin Antonescu”, a mai spus sociologul.