Hotărârile adoptate de membrii Secţiei de contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, condusă până de curând de judecătoarea Gabriela Bârsan, servesc interesele Mafiei imobiliare. Judecătorii „conduşi” de Gabriela Bârsan au ajuns să valideze, practic, actele false întocmite de Mafie, refuzând, pur şi simplu, să respecte legile româneşti în vigoare şi hotărârile Curţii Constituţionale. Prevalându-se de poziţia adoptată de Gabriela Bârsan şi de secţia pe care o conducea în cadrul Înaltei Curţi, judecătorii din toată ţara au ajuns să valideze tot soiul de documente false, întocmite pe genunchi prin cine mai ştie ce birturi sau localuri obscure.

Actele false antedatate, acoperire pentru construcţii ilegale

Una dintre metodele folosite de mafioţii sau de rechinii imobiliari este cea de a se întocmi acte false sau ilegale, antedatate cu ani buni, pe baza cărora să poată fura, efectiv, terenurile oamenilor sau să ridice, „cu acte”, clădiri ilegale pe terenurile acestora. În acest mod au fost emise, prin fals intelectual, autorizaţii de construire sau certificate de urbanism strâmbe, fără ca infractorii să-şi facă vreo grijă. Fiind antedatate, fapta de fals era de cele mai multe ori  prescrisă iar actele ilegale nu mai puteau fi anulate în instanţă, deoarece se depăşea termenul legal de un an, în care se putea cere nulitatea acestora. Această „scăpare”, pentru care România a fost criticată, în repetate rânduri, a fost îndreptată începând din ianuarie 2005, prin legea contenciosului administrativ. Legea a prevăzut ca orice act administrativ strâmb (hotărâri de consiliu, autorizaţii de construire, certificate de urbanism etc) să poată fi atacat oricând, indiferent de anul în care a fost emis, pe calea ”excepţiei de nelegalitate”, pentru ca nimeni, niciun caz individual, să nu mai poată fi judecat vreodată pe bază de acte ilegale.

Mafia imobiliară a fost foarte deranjată – dacă se aplica legea, nu se mai puteau folosi actele falsificate şi antedatate.

Lege pentru „lămurirea” judecătorilor

Mulţi dintre judecători le-au dat satisfacţie interlopilor şi au refuzat să respecte legea, spunând că nu putea fi aplicată şi pentru actele datate înainte de 2005, anul publicării legii în Monitorul Oficial. Fals, au replicat legiuitorii, legea prevede că se controlează legalitatea oricărui act, potrivit legilor în vigoare la acea dată. Atitudinea ilegală a judecătorilor i-a determinat pe parlamentari să modifice legea şi să „întărească” articolul de lege menit care deranjase atât de mult interesele tâlharilor imobiliari.. Iniţiatorii legii i-au criticat deosebit de dur pe judecători.  “Textul legii este foarte clar, cercetarea legalităţii unui act administrativ se face oricând, ceea ce înseamnă că nu are relevanţă data emiterii acestuia. Instanţele de judecată, îndeosebi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Secţia de contencios  administrativ şi fiscal (…) privează cetăţenii României de un important instrument juridic de apărare a drepturilor subiective  acordate prin lege, dar încălcate prin acte administrative”, se arată în nota de fundamentare a legii.

Hotărârile Curţii Constituţionale, aruncate la coş

Judecătorii Înaltei Curţi au cerut atunci, în repetate rânduri, Curţii Constituţionale să constate că ar fi neconstituţional articolul din lege care permite ridicarea excepţiei de nelegalitate a unui act, indiferent de data la care a fost emis. Curtea le-a răspuns de fiecare dată că prevederea este perfect legală şi conformă legislaţiei europene şi că nu se pune problema retroactivităţii. „Altfel ar fi zdruncinat însuşi fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanţa de judecată să pronunţe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii.”, spune Curtea Constituţională. Deşi aplicarea acesteia este generală şi obligatorie, judecătorii Înaltei Curţi au hotărât să facă pe uşa din dos ceea ce nu reuşiseră pe drumul trasat de Constituţie.  Plenul Secţiei de Contencios de la Înalta Curte, condus de Gabriela Bârsan,  a emis „Solutii de principiu si de unificare a practicii judiciare adoptate în perioada 2006-2011”, în care a hotărât: se înlătură aplicarea dispoziţiilor art.4 alin (1) din Legea nr.554/2004, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, a cărui legalitate se contestă”.

Sute de dosare, judecate prin „înlăturarea legii”

Aşa-numita soluţie de principiu care nu are număr, nici legătură cu practica unitară, a fost adoptată, „cu ridicări de mână”, în plenul judecătorilor din 26 mai 2008 şi menţinută în 16 martie 2009, în ciuda legilor şi a hotărârilor Curţii Constituţionale. Aceasta are relevanță juridică nulă.  Mai mult, „deoarece urmăreşte înlăturarea aplicării legii, <<soluţia>> sfidează ordinea constituțională și statul de drept”, ne-au declarat specialişti de marcă în materia dreptului constituţional. Potrivit Constituției, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art.61 alin.1), în timp ce justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii (art.124 alin.1 și 3). Înlăturarea aplicării textelor de lege este strict interzisă instanțelor judecătorești! Acestea se supun legii, deci nu o pot încălca și nici înlătura.

Poziția judecătorilor Înaltei Curţi,  lipsită de fundament legal și constituțional, reprezintă în fapt o deturnare de putere la care au aderat, din păcate, și alți judecători de la diferite instanțe de contencios administrativ din țară. În Bucureşti, dar şi în întreaga ţară sunt sute, poate mii  de dosare în care mafioţii imobiliari îşi autentifică actele false prin intermediul judecătorilor „strâmbi”, care au abandonat legea la adăpostul „soluţiei de principiu” adoptată de judecătorii păstoriţi de Gabriela Bârsan.

Judecătoarea TMB s-a răzgândit să aplice legea

Unul dintre cele mai flagrante astfel de cazuri s-a „derulat”, recent, la Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB), unde un  petent a cerut instanţei să verifice legalitatea actelor, datate înainte de 2005, pe baza cărora unii îşi construiseră nu mai puţin de şase case pe terenul său. În cererea sa, Victor Vasile arăta că actele celor care-şi construiseră vilele pe terenul său de la Cheia erau emise prin fals intelectual, de către autorităţi necompetente şi nu respectau condiţiile legale. Între actele reclamate de acesta se numără autorizaţii de construire şi certificate de urbanism emise de Consiliul local Mâneciu (în loc de Primărie), pentru terenul identificat pe DN1A fără număr (adică undeva între Ploieşti şi Braşov) şi planuri de situaţie avizate prin fals intelectual, fapt constatat şi reţinut de organele de cercetare penală. Pe 6 septembrie 2011, judecătorul Bogdana Secan a hotărât să respingă excepţia de nelegalitate „legalizând”, în acest mod, actele de mai sus, inclusiv cele despre care procurorii reţinuseră că s-au completat prin fals intelectual. Motivul pentru care Bogdana Secan a respins excepţia şi a hotărât să nu respecte legea a fost taman „soluţia de principiu” a plenului judecătorilor Secţiei de Contencios de la Înalta Curte. Curios este faptul că aceeaşi judecătoare hotărâse, cu trei luni înainte, în acelaşi dosar, că articolul de lege contestat trebuie aplicat ad-literam. Cum de s-a întâmplat să se răzgândească, tot nelegal, rămâne, probabil, la aprecierea procurorilor.

Specialiştii în drept desfiinţează Înalta Curte

Specialiştii în drept constituţional pe care i-am consultat au calificat situaţia drept „o minunăţie”.  Ei ne-au spus că judecătorii nu au niciun drept să hotărască înlăturarea dispoziţiilor legale în acest mod. Ei spun că obţinerea sau apărarea unui drept nu se poate fonda pe un act a cărei legalitate este îndoielnică. „Există pericolul ca instanţa de judecată să pronunţe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii”, ne-au declarat specialiştii. Oficialii Tribunalului Bucureşti au refuzat să comenteze, iar Înalta Curte nu a răspuns încă solicitării noastre. Unul dintre judecătorii de acolo ne-a confirmat, neoficial, că aşa zisa soluţie de principiu a secţiei de contencios nu are niciun fundament legal. De altă parte, surse din Consiliul Superior al Magistraturii ne-au sugerat să ne adresăm Inspecţiei Judiciare pentru ca aceasta să verifice modul în care judecătorul TMB Bogdana Secan s-a răzgândit asupra aplicării legii pe parcursul judecării aceluiaşi dosar.

Desemnat ca Premier in 28 aprilie 2012, Victor Ponta este, dupa numai o luna, campionul gafelor de la Palatul Victoria. Incepand cu nominalizarea unor persoane incompatibile sau controversate pentru portofoliile ministeriale si incheind cu grava implicare a unei institutii din directa sa subordine intr-un proces in care este inculpat Adrian Nastase, mandatul lui Ponta este pavat, nu cu bune intentii, ci cu gafe de proportii, unele avand ecouri internationale.

Dar s-o luam cu inceputul. Nominalizarea ministrilor din Cabinet a starnit valva imediat, mai ales ca in radul lor se numarau cateva persoane controversate.

Victor Alistar – incompatibil, a renuntat la el inainte de a ajunge la audieri in Parlament.

Corina Dumitrescu – incompatibila, aflata in conflict de interese fiind parte intr-un proces cu ministerul Educatiei, cu probleme grave in cv. Doamna Dumitrescu a fost retrasa de la Ministerul Educatiei cu greu, chiar daca a fost sustinuta de unul dintre profesorii de la Stanford, Robert Deutsch. Ce nu se stie despre Robert Deutsch este ca a fost acuzat in dosarul “Megapower”, dosar instrumentat la inceputul carierei de procuror chiar de Victor Ponta. Dosarul a fost ingropat dupa trei ani, din lipsa de dovezi impotriva acuzatilor si pentru ca nu s-a identificat traseul final al celor 12 milioane de dolari cu care statul roman a fost prejudiciat.

Ioan Mang – ministrul copy-paste, fost adjunct al Teodor Maghiar, la Universitatea din Oradea, rectorul care a prejudiciat statul roman cu 24,3 milioane de euro. Urmatorul termen in care Teodor Maghiar se va prezenta este 29 mai, iar Ministerul Educatiei este parte din proces.

Mircea Diaconu– incompatibil, este in conflict de interese, este cercetat si penal pentru abuz in serviciu.

Lucian Isar – fost vicepresedinte la Bancpost a fost scos din sistemul bancar dupa ce BNR l-a acuzat ca a fost unul dintre promotorii atacului asupra leului, in 2008, cand dobanzile la creditele in lei au crescut exponential. A fost mult timp exclus din mediul bancar.

Liviu Pop – sindicalist, numit interimar in locul lui Ioan Mang si supranumit ministrul “Salygny”, este parte intr-un proces impotriva Ministerului Educatiei.

Andrei Marga – apropiatul unui colonel GRU, admirator al lui Putin si al relatiilor cu Rusia. Dupa preluarea mandatului a facut mai multe gafe in plan extern.

Daniel Constantin – omul de casa a lui Voiculescu, caruia ii datoreaza aproape 300.000 de euro. Voiculescu are doua dosare in care este inculpat si care se afla pe rol, dosare in care Ministerul Agriculturii este parte.  In Dosarul ICA, prejudiciul adus statului roman se ridica la 60 de milioane de euro.

Titus Corlatean – s-a pronuntat public pentru arestarea procurorului din dosarul Zambaccian, daca Nastase va fi achitat si a fost unul dintre sustinatorii baronului de Pitesti Constantin Nicolescu, atunci cand acesta a fost arestat. A tinut in sertarul Comisiei de politica externa Tratatul dintre Romania si Siria, prin care se putea pune in aplicare cererea de extradare a lui Omar Hayssam. S-a pronuntat pentru modificarea MCV si pentru revenirea DNA si a Parchetului General in subordinea CSM, asa cum era inainte de mandatul Monicai Macovei.

Rovana Plumb – apropiata a lui Adrian Nastase, a fost trezorierul de campanie al acestuia la alegerile prezidentiale din 2004. A fost audiata ca martor in mai multe dosare in care Nastase este inculpat, inclusiv in cel numit “Mita la PSD”, care trebuia sa-i aduca candidatului PSD un milion de euro pentru campania electorala. In 2009 a omis sa treaca in declaratia de avere un automobil de aproape 50.000 de euro si actiuni detinute la mai multe firme. A mintit in CV indicand ca are o diploma obtinuta de la George Washington University, care s-a dovedit a fi un certificat de participare.

Dar sa trecem mai departe. Au urmat noi numiri interesante in aparatul Guvernului si trecerea unor institutii in subordinea directa a Primului –ministru.

Ion Moraru – fost senator PSD, a fost numit secretar general al Guvernului. Domnul Moraru este cercetat de Parchetul de pa langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru remiterea catre judecatorii din procesul “Sanda” a doua declaratii de avere ale Rodicai Stanoiu datate in aceeasi zi, care pareau scrise de persoane diferite, fapte denuntate de CNSAS. La acea data Ion Moraru detinea functia de secretar general al Senatului.

Constantin Adrian Balaban Grajdan – dupa trecerea ISC in subordinea directa a Primului-ministru, acesta a fost numit sef al institutiei. Prima decizie a lui Grajdan a fost a aceea de a retrage ISC din Dosarul “Trofeul Calitatii”, transmitand judecatorilor o adresa prin care sustinea ca Inspectoratul de Stat in Constructii nu a suferit niciun prejudiciu. Dupa demiterea lui Grajdan pentru “actiunea personala si comportament anormal”, Nastase ar putea scapa basma curata, daca Ponta nu va numi un sef la ISC care sa retraga actiunea lui Grajdan din proces. Urmatorul termen in dosar este 30 mai.

Serban Nicolae – secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul in Ministerul de Interne. Este cunoscut ca fost consilier prezidential al lui Ion Iliescu, avocatul lui Catalin Voicu si a unor membri din lotul Moravita 1 din dosarul spagilor din vama. Detine inca din 2003 un apartament de la RA-APPS, in care locuieste chiar daca in ultimul timp nu a mai detinut nicio functie de demnitar.

Simona Maya Teodoroiu – numita secretar de stat in Ministerul Justitiei, a detinut o functie similara in mandatul de ministru al Rodicai Stanoiu.  Monica Macovei spune despre noul secretar de stat ca a avut o prestatie foarte proasta in perioada de preaderare si in mandatul ei s-a transferat la CSM, dupa ce si-a luat concediu de odihna. “Un secretar de stat (…) care s-a ocupat de integrare europeana si care are rezultate la minus nu la zero, foarte slabe in acest domeniu si cu care nimeni de la Bruxelles nu mai vrea sa vorbeasca, este acum readusa in Ministerul Justitiei. Iata restauratia”, a spus Macovei.

Victor Opaschi – omul de incredere a lui Ion Iliescu, a fost numit secretar de stat in Ministerul Culturii.

Doru Badescu – noul presedinte CNAS este comisar-sef de politie doctor care a facut parte din Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu „Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti.  Presa a relatat ca prin cabinetul lui au trecut cei mai  mediatizati arestati printre care Miron Cozma, Razvan Temesan, Marian Iancu, Ioana Maria Vlas si chiar Konstantinos Passaris. Fiind medic timp de noua ani la Sectia Cercetari Penale, Badescu le-a prescris retete tuturor “vedetelor” care au trecut pragul arestului Politiei Romane.

Alte numiri in functii: Remus Cernea, consilier de stat, Geanina Cristina Puscasu (fosta asistenta la Bruxelles a Dacianei Sarbu, unul dintre cei mai generosi sponsori ai PSD in 2011 cu 8.000 de euro), consilier de stat, Liviu Harbuz (un apropiat al Rovanei Plumb), consilier de stat. Si lista poate continua.

Dupa numirile mai mult sau mai putin controversate, au urmat gafele in plan intern dar cu implicatii si in plan extern.

Ponta – Chevron

A blocat licenta de exploatare a gazelor de sist pentru compania Chevron, fapt pentru care ambasadorul SUA, Mark Gitenstein  a cerut politicos explicatii. Ulterior acestea au fost oferite de ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, intr-o intalnite cu ambasadorul SUA la Bucuresti si cu ambasadorul special pentru probleme de energie in regiunea Eurasia, Richard Morningstar.  Daniel Chitoiu i-a asigurat ca moratoriul pe gazele de sist „va fi ridicat odata ce studiile de specialitate legate de efectele de mediu ale exploatarii gazelor de sist vor fi facute cunoscute publicului larg si vor confirma siguranta in exploatarea acestora”.

Mai mult decat atat, la Summit-ul NATO de la Chicago s-a infiintat Consiliul de Afaceri Americano-Roman care va gestiona relatiile comerciale dintre cele doua state. Din Consiliu fac parte companii precum Chevron (sic!), ADM, Raytheon, Smithfield Foods, Amgen, MetLife, The Mega Company, Cargill, Ely Lilly, ExonMobile, PHRMA si Timken. “Romania este fara indoiala unul dintre cei mai apropiati aliati ai Statelor Unite din intreaga lume. Pe langa relatiile diplomatice, investitiile facute in Romania de companiile americane reprezinta o garantie in plus ca relatiile noastre puternice cu Romania nu vor fi rupte”, declara presedintele Consiliului, Eric Stewart.

Ponta – NATO

Victor Ponta i-a trimis la Summit-ul NATO, impreuna cu Presedintele Traian Basescu, pe Andrei Marga, un admirator al Rusiei si pe Corneliu Dobritoiu. Motivul: Presedintele nu reprezinta tara, se reprezinta pe sine. Culmea este ca Presedintele a fost nevoit sa-i acopere gafele lui Marga, legate de sumele cu care contribuim la organizatia Nord-Atlantica,  pentru a nu pune Romania intr-o situatie delicata.

Ponta – Consiliul European

Pretentia lui Victor Ponta de a reprezenta Romania la Consiliul European a fost o noua gafa, mai ales ca invitatia pentru reprezentare a fost primita la Palatul Cotroceni, iar la Consiliul European nu se discuta probleme legislative sau economice legate de politica interna, ci se traseaza, in conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona, directiile si prioritatile Uniunii Europene.

Ponta – Comisia Europeana

Pentru a-si ridica imaginea prin punerea la zid a PDL, Ponta s-a grabit sa anunte ca au fost blocate fondurile europene pentru programul POSDRU. Comisarul european Laszlo Andor a reactionat imediat si i-a explicat Premierului ca tocmai se analizeaza constatarile misiunii de audit in Romania si ca pana acum CE nu a luat nicio decizie.

Ponta – Afghanistan

O alta nastrusnicie a lui Ponta a fost plecarea in Afghanistan. Este primul sef de Executiv care tine o conferinta de presa inainte de plecarea intr-un loc unde Romania are trupe combatante. Nu numai ca si-a pus singur in pericol viata, dar a pus-o si pe a soldatilor romani de acolo. Presedintele Senatului, Vasile Blaga l-a criticat dur pentru acest lucru: “Pai daca nu-ti pasa de viata ta, sa-ti pese de viața combatantilor nostri de acolo care trebuie sa te apere. Toti au anuntat si au filmat cand erau acolo, cand mananca cu militarii. Stirea era transmisa cand erau pe drumul inapoi. De la un capat la altul, o nefacuta”.

Ponta – cazul Seban Ionescu

Putem trece cu vederea faptul ca a deblocat bani pentru tratamentul actorului Serban Ionescu in strainatate, in conditiile in care mii de astfel de cazuri zac in sertare Ministerului Sanatatii, pentru un diagnostic care nu s-a confirmat, artistul suferind de alta boala.

Ponta – Hrebenciuc

Insa nu putem trece cu vederea reactivarea lui Viorel Hrebenciuc, proaspat ales vicepresedinte al Camerei Deputatilor, dupa recentele declaratii in care spunea ca USL a manipulat manifestarile de la inceputul anului din Piata Universitatii. Mai mult, Hrebenciuc declara in urma cu patru zile ca, pentru devansarea alegerilor legislative in octombrie, Constitutia poate fi “interpretata”, daca liderii politici sunt de acord.

Ponta – Primarii, CCR si Avocatul Poporului

O alta gafa monumentala a fost aceea de a lua inapoi banii primiti de primarii in mandatul premierului Ungureanu, pe motiv ca sunt pomeni electorale. Curtea Constitutionala iar l-a suparat pe Premier: a declarat Ordonanta neconstitutionala. De aceasta data, Ponta nu s-a multumit sa atace doar CCR, l-a mustruluit si pe Avocatul Poporului ca s-a sesizat.

Ponta – mama si sotia

Si pentru incheiere, ca sa ne mai inveselim putin. Ponta va ramane in istorie ca unicul Premier, de pana acum, care si-a invitat mama si sotia la ceremonia de depunere a juramantului  de la Palatul Cotroceni. Ca un tanar absolvent, asa ca gafele nu ne mai mira.

Acestea fiind zise, astfel se prezinta, la o luna de mandat, bilantul gogomaniilor Premierului Victor Ponta, seful celui mai cinstit Guvern de la Revolutie.