Acasă Blog Pagina 3038

Pana in 2013, in Romania va fi un seism de peste 7 grade pe scara Richter

Seful Comisiei Europene de Seismologie, George Purcaru, sustine ca tara noastra ar putea fi lovita de un cutremur puternic, pana in 2013. Acesta este de parere ca un seism cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter, ar putea lovi Romania, data insa nefiind una exacta. „Cutremurul va avea loc. Aceasta e convingerea mea, dupa datele pe care le am, nu este o parere a mea. Cutremurul din tara noastra nu va fi dintre cele mari, va avea o magnitudine 7,1 – 7,7 pe scara Richter. Va avea loc in zona Carpatilor, la curbura Carpatilor, in Vrancea. Cel mai pesimist scenariu e ca acesta va avea loc in orice moment, in anul 2012-2013”, a precizat Purcaru, informeaza Romania TV. Conform informatiilor privind cutremurele din 1940 si 1977, seful Comisiei Europene de Seismologie a dedus ca adancimea urmatorului seism ar putea fi la 140-170 de kilometri.

In ultima perioada, doar in zona Vrancei s-au produs patru seisme de mici dimensiuni. De asemenea, Romania s-a confruntat in ultimele cinci luni cu un numar foarte mare de cutremure.

Papa Benedict al XVI-lea implineste 85 de ani

Papa Benedict al XVI-lea, unul dintre cei mai batrani papi din istorie,  implineste, luni, 85 de ani. “La 85 de ani el se simte mai bine decat Papa Ioan Paul al II-lea cand avea 75 de ani. Este un om foarte metodic. Se uita la el si simte ca inca mai poate face multe”, a declarat un oficial de la Vatican.

”Fie ca Domnul sa-mi dea putere sa inchei misiunea pe care mi-a încredintat-o. Sunt batran, dar pot sa-mi termin indatoririle”, a comunicat papa pelerinilor,  in cadrul unei intalniri din Piata Sf  Petru.

Papa Benedict este primul care a luat în considerare o posibila  demisie si a  declarat ca daca nu se va mai simti in forma fizic, psihic si spiritual, va renunta la conducerea Bisericii Catolice.

Papa Benedict al XVI-lea isi va sarbatori ziua de nastere impreuna cu oaspeti din regiunea sa natala, Bavaria, si cu fratele sau, tot preot.

Pe numele sau, Joseph Ratzinger, Suveranul Pontif s-a nascut in 1927,  a absolvit Universitatea din Munchen si a devenit cardinal in 1977. Inainte de a deveni cel de-al 265-lea Papa din istorie, el a fost mana dreapta a fostului Suveran Pontif, Papa Ioan Paul al doilea. Papa Benedict a fost ales ca succesor al Papei Ioan Paul al doilea, in aprilie 2005, cand avea 78 de ani.


UDMR nu va vota motiunea de cenzura a Opozitiei

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anuntat ca parlamentarii Uniunii vor fi prezenti in sala la dezbaterea motiunii de cenzura care va fi introdusa de Opozitie, dar nu vor vota. Liderul UDMR a mai sustinut, in conferinta de presa de la Cluj, ca are emotii doar legate de modul in care vor vota alti senatori si deputati.
„Nu stiu cand se va depune motiunea de cenzura, nu stiu ce va contine. Daca va face referire si la UMF Targu Mures sigur ca deputatii si senatorii UDMR vor fi in sala si nu vor vota, daca nu va face referire la UMF tot vor fi sala si nu vor vota. Nu am emotii cum vor vota colegii nostri, am emotii cum vor vota altii. Noi am facut un obicei cand au fost depuse motiuni impotriva guvernului din care noi am facut parte, am luat o decizie potrivit careia vom fi in sala si asiguram cvorumul, vom participa la dezbateri si vom spune ce avem de spus, dar nu vom iesi la vot. Nu noi trebuie sa asiguram majoritatea si sa demonstram ca vrem sa schimbam Guvernul, ci colegii care initiaza motiunea de cenzura”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR considera ca situatia privind motiunea de cenzura pe tema infiintarii unei facultati maghiare la UMF Targu Mures este „absurda”, cand Opozitia cere demiterea Guvernului „pentru aplicarea legii”.
„O asemenea initiativa este vecina cu absurditatea”, a mentionat Kelemen Hunor.

Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, in urma cu o saptamana, propunerea privind depunerea motiunii de cenzura pe 17 aprilie, declara presedintele PSD, Victor Ponta, precizand ca sunt si parlamentari PDL care au semnat documentul.

Despre soarta

6

Simona Catrina scrie, intr-un editorial publicat de „Adevarul”, despre soarta, considerand ca, atunci cand „zaci intr-o balta de vesti proaste si iti spune cineva <<nu e totul pierdut>>, i-ai trage una in bot”. Editorul coordonator al revistei Tango povesteste cum „ajungi sa plesnesti de fericire inainte de a plesni de moarte naturala”.

„Mi-am spart capul, cand aveam un an. Cat fugea cu mine-n brate la spital, smulgandu-si parul ei si pupandu-mi-l pe-al meu, mama credea ca nimic mai rau de-atat nu s-ar fi putut intampla. Cand s-a intors acasa, cu copilul plin de copci, apartamentul era vraiste. Explodase butelia unor vecini, iar din soc, vreo opt kile de cutii de pe un raft zburasera pe patutul meu. M-ar fi putut omori.

Aveam un coleg falnic la ziar, pe vremuri. Scria prost, arata bine. Perfectiunea osaturii si sacourile lui nu era intinata decat niste suferinte prea prozaice pentru atare obraz satinat. Mai mult decat fisura anala, nu-l chinuia decat gandul unor datorii la banca. Dar in ultima vreme, necazul dintre fesele-i deja celebre il ustura mai tare decat scadenta ratelor. Cand a ajuns intr-un stadiu ultimativ ( inainte sa mearga la toaleta, isi facea cruce) s-a internat. L-au operat, l-au oblojit. Pe cand se refacea, latit fara gratie pe un pat ruginit de spital, a cunoscut-o pe ea. Era doctorita de garda, frumoasa cat sa te-ntrebi de ce era inca nemaritata si desteapta cat sa-ti si raspunzi. Azi asa, maine asa, pana cand el a remarcat ca domnisoara se itea la vizite si cand nu era tura ei. Intr-o seara, au trait cu totii o faza penibil-romantica: doctorul de garda a intrat in salon pe cand doctorita noastra era deja acolo si tocmai se prefacea ca era de serviciu pe sectie. Imbujorarea ei si acreala medicului dublat l-au inspirat pe bolnavul care, incepand din clipa aia, a curtat-o (cum a putut si el, din mataraia perfuziilor), a adorat-o si-a luat-o de nevasta pe intrusa. Au trecut zece ani de-atunci, sunt cel mai pupacios si mai romantic cuplu pe care il cunosc, desi primul lucru pe care ea l-a aflat despre el a fost ca facea caca in conditii vitrege”, scrie Simona Catrina.

Intreg editorialul il puteti citi aici.

Viață de ONG în România: locuință de la stat și proiecte de milioane in RON

 În 2004, era înființată Asociația pentru Implementarea Democrației (AID). În 2008, AID era declarată de utilitate publică. În 2012, asociația menționată are sediu închiriat de la RAAPPS pe care nu îl ține la vedere și obține finanțări europene de milioane de lei. Directorul Asociației, Alexandru Cumpănașu, este un personaj care apare mai mereu la diverse televiziuni și care are un răspuns la orice întebare.

Asociația pentru Implementarea Democrației a fost înființată de Mihaela Călin, președintele asociației, de Alexandru Cumpănașu, directorul executiv și de Daniela Gheorghe care se ocupă de relații publice. Din 2004 pînă în 2008 cînd a fost declarată de utilitate publică, nu vă putem spune prea multe despre activitatea desfășurată. Pentru că nu a fost.

Și atunci vă întrebați de ce a fost declarată de utilitate publică? Pentru că așa a considerat fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu că trebuie. În plus, presa a relatat că Alexandru Cumpănașu a fost șeful organizației de tineret PNL Olt. Printre proiectele pe care le avea AID la înființare se număra și un program de dezvoltare a liderilor, fapt ce e posibil să îl fi atras pe fostul premier.

Trecînd la partea serioasă, respectiv la bani, în momentul în care o organizație neguvernamentală este declarată de utilitate publică ea primește bani de la stat. De fapt, aici este miza. Pe ultimii ani fiscali afișați pe site-ul Ministerului Finanțelor,  AID a declarat aproape 1 milion RON pentru 2008, și 2,5 milioane pentru 2009. În plus, fiind de utilitate publică și cu o activitate prolifică pe accesarea de fonduri europene, AID avea nevoie de un sediu serios. Și unde putea găsi o locuință mai bună dacă nu la RAAPPS (Regia Autonomă Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat)? Drept urmare, Asociația lui Cumpănașu are punct de lucru pe strada Mihai Eminescu 102-104. Spațiul închiriat de la Regie are suprafața de 222,53 metri pătrați, iar cuantumul chiriei este de 4.016 RON. Deh, ca pentru ong-urile de utilitate publică! Numai că adresa oficială pe care a făcut-o publică AID este cea de pe strada Dimitrie Onciu nr. 29. Adresa de pe Eminescu este doar pentru cunoscători.

Ultimul proiect derulat de AID se numește “Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”. Banii necesari proiectului vin din fonduri europene – 5,9 milioane RON – prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative – program gestionat de ministerul Administrației și Internelor, iar restul pînă la 7 milioane din bugetul propriu. La momentul lansării proiectului inițiat de AID, în data de 11 aprilie, a participat și ministrul Ladislau Ritli. Proiectul care va încerca să pună la punct o parte din problemele din sistemul de sănătate românesc a venit taman la fix pentru AID. Și aceasta deoarece Asociația pentru Implementarea Democrației este pe finalul unui alt proiect finanțat tot cu fonduri europene – “Dezvoltarea și consolidarea Centrului Național pentru Integritate” a cărui valoare a fost de 3,2 milioane RON.

 

 

 

 

Cand e vorba de fonduri europene, si italienii au coruptii lor

Din seria si italienii au coruptii lor, va prezentam un orasel din regiunea Calabria, unde functionarii au decis ca cea mai buna intrebuintare a fondurilor europene este pentru a reconditiona vile sau pentru cadouri de nunta.

In orasul italian Vibo Valentia, inspectorii fiscali au descoperit ca fondurile europene destinate pentru dezvoltarea turistica a zonei au fost folosite, in mod ilegal, pentru reconditionarea vilelor alesilor, cadouri scumpe de nunta si alte activitati care nu au nicio legatura cu scopul initial al banilor.

Potrivit La stampa.it, inspectorii au pus sechestru pe locuintele, masinile si conturile bancare ale celor 63 de suspecti, dintre care fac parte functionari ai administratiei responsabile pentru fondurile europene si antreprenori care au “ajutat” la construirea hotelurilor inexistente, pentru care s-au cerut banii.

Raportul inspectorilor fiscali italieni arata ca aproximativ 1,3 milioane de euro au fost folositi in mod fraudulos de catre cei 63 de suspecti.

Avertizare hidrologica cu cod galben pentru Timis, Caras-Severin, Prahova si Buzau

Administratia Nationala „Apele Romane” a instituit duminică seara cod galben pe mai multe rauri din judetele Timis, Caras-Severin, Prahova si Buzau ca urmare a ploilor abundente din ultimele 24 de ore.
Incepand de duminica de la ora 19:00 pană luni la ora 10:00 se pot produce cresteri de niveluri cu depasiri ale cotelor de atentie pe unele cursuri de apa avand in vedere precipitatiile in curs si cele prognozate pe arii extinse si sub forma de averse pentru urmatoarele 24 de ore.

Cod galben s-a instituit pe raurile din bazinele: Timis – judetul Caras-Severin, Bazava – judetul Caras-Severin si Timis, Moravita – judetul Timis, Caras – judetul Caras-Severin, Nera – judetul Caras-Severin, Cerna – judetul Caras-Severin, bazinul superior al Prahovei – judetul Prahova si unii afluenti ai Buzaului – judetul Buzau.

Administratia Nationala „Apele Romane” precizeaza ca aceste fenomene se pot produce si pe unii afluenti de grad inferior ai raurilor aflate sub incidenta codului galben si pe cursurile de apa necadastrate, informeaza Agerpres.

Resursele minerale ale Romaniei

 

Romania inca dispune de resurse naturale pe tot teritoriul ei, insa acestea nu pot fi exploatate, in conditii sigure pentru mediu, fara tehnologii de ultima generatie.
Adreea Paul, consilier econonomic al Primului ministru, a facut, pentru Evz,  o trecere in revista a resurselor Romaniei, unele aflate deja in exploatare.

Saruri haloide, in total, resurse de 33 miliarde de tone. Activitatea de exploatare este realizata in totalitate de stat. Din acestea, avem opt zacaminte de saruri de potasiu neexploatate cu rezerve de 51 milioane de tone. In ceea ce priveste sarea gema, avem 23 de zacaminte cu 12 milioane de tone posibil de exploatat.

Exista zece licente de concesiune pentru exploatare negociate si incheiate pentru zacaminte cu rezerve de 2 miliarde de tone.

La capitolul minerale nemetalifere, activitatea de exploatare este in totalitate privata. Avem resurse de 224 milioane de tone, din care doua substante cu pondere importanta: gipsul si feldspatul.
Resurse de gips: 32 zacaminte de 200 milioane de tone, din care 20 zacaminte in exploatare cu rezerve de 113 milioane de tone.
Resurse feldspat: 15 zacaminte de 23 milioane de tone, din care patru zacaminte in exploatare cu rezerve de 2 milioane de tone. Restul de 11 zacaminte, cu rezerve de 20 milioane de tone, vor putea fi exploatate dupa reluarea si aprofundarea cercetarii gelogice si tehnico-miniere.
Exista 25 de licente de concesiune pentru exploatare negociate si incheiate.

Roci utile: Resurse: 10 miliarde tone si 1,3 miliarde metri cubi. Este un grup alcatuit din 53 de substante. Este posibil de exploatat 8 miliarde tone si 1,2 miliarde metri cubi. Exista 585 licente de concesiune pentru exploatare.

Roci ornamentale: 73 de zacaminte, din care:
Marmura: 25 zacaminte cu 37 milioane metri cubi, din care rezerva exploatabila de 15 milioane metri cubi în 16 zacaminte;
Calcar ornamental: 40 zacaminte cu 58 milioane metri cubi, din care rezerva exploatabila de 13 milioane metri cubi in 15 zacaminte;
Travertin: trei zacaminte cu rezerve de un milion metri cubi;
Granit ornamental: trei zacaminte cu rezerve de un milion metri cubi;
Gresie ornamentală: doua zacaminte cu rezerve de 0,37 milioane metri cubi.

In ceea ce priveste zacamintele cu substante minerale utile utilizabile in constructii, activitatea de exploatare este in proportie de peste 95% privata.
Andezit industrial si de constructii: 87 zacaminte cu 746 milioane tone, din care 42 zacaminte in exploatare cu rezerve de 386 milioane tone si 45 zacaminte neexploatate cu rezerve de 225 milioane tone.
Dacitul industrial si de constructii: 11 zacaminte, din care opt perimetre in exploatare cu rezerve de 188 milioane tone si trei zacaminte neexploatate cu rezerve de 16 milioane tone.
Calcarul industrial si de constructii: 118 zacaminte, din care 61 perimetre in exploatare cu rezerve de 1,5 miliarde tone si 57 zacaminte neexploatate cu rezerve de 1,85 miliarde tone.
Nisip si pietris: 619 zacaminte, din care 286 perimetre in exploatare cu rezerve de 354 milioane metri cubi si 333 zacaminte neexploatate cu rezerve de 773 milioane metri cubi.
Argila: 150 zacaminte, din care 49 in exploatare cu rezerve de 360 milioane tone si 101 perimetre neexploatate cu rezerve de 651 milioane tone.

Roci bituminoase. Exista resurse de 730 milioane tone. Sunt patru perimetre de nisip bituminos, de unde este posibil de exploatat 24 milioane tone. Din cele sapte perimetre de sist bituminos, este posibil de exploatat 706 milioane tone. In prezent, nu exista zacaminte in exploatare si nu a fost negociata si incheiata nicio licenta de exploatare.

La carbuni exista resurse de 9,7 miliarde de tone si 299 de zacaminte in intreaga tara. Activitatea de exploatare este realizata in proportie de peste 95% de stat. Exista 53 licente de concesiune pentru exploatare.
Antracit: doua zacaminte inchise la inceputul anilor 1990;
Carbune brun: doua licente de exploatare;
Huila: 54 de zacaminte, din care sapte in exploatare cu rezerve de 230 milioane tone si 47 de perimetre neexploatate sau inchise, cu rezerve de 373 miloane tone;
Lignit: 193 zacaminte, din care 41 in exploatare cu rezerve de 318 milioane tone si 168 zacaminte neexploatate sau inchise.

La minereuri feroase avem resurse de 58 de milioane de tone, iar activitatea de exploatare este privata. Perimetrele concesionate au fost inchise aproape in totalitate.
Minereu de fier: 39 zacaminte, cu 57 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Patru perimetre au avut licente de exploatare, dar au fost inchise;
Minereu de mangan: două zacaminte in exploatare cu rezerve de un milion tone. Rezerve posibil de exploatat in zacamintele cu activitate sistata: 17 milioane tone.

Romania are resurse de minereuri neferoase in valoare de 510 milioane de tone. Exista trei licente de concesiune pentru exploatare negociate si incheiate, din care este activa doar licenta de exploatare a cuprului de la Rosia Poieni. Activitatea de exploatare este realizata de stat.
Minereuri polimetalice: 145 de zacaminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat. 25 perimetre au avut licente de exploatare, dar sunt in prezent inchise sau in procedură de inchidere.
Minereu de cupru: 75 de zacaminte, cu 98 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Dintre acestea, zece au avut licente de exploatare, dar sunt in prezent închise.
Minereu de cupru cu continut scazut: doua zacaminte in exploatare cu rezerve de 157 milioane tone si sapte perimetre cu potential de exploatare de 187 milioane tone.

Minereuri de aluminiu si roci aluminifere. Avem resurse de 97 milioane de tone.
Bauxită: 19 zacaminte, cu 2,5 milioane tone rezerve posibil de exploatat.
Sienita nefelinică: licenta de exploatare a zacamantului Ditrau, cu rezerve de 19 milioane tone.

Resurse de ape subterane: 12 mii mc/zi ape minerale naturale, 48 mii mc/zi ape minerale terapeutice, 19 mii mc/zi dioxid de carbon mofetic si 21 mii mc/zi apa geotermala. 131 licente de concesiune pentru exploatare au fost negociate si incheiate.
Apele subterane potabile, industriale si freatice: 101 zacaminte;
Apele minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele care le insotesc, gazele necombustibile, namoluri si turbe terapeutice: 239 de zacaminte.
Ape potabile industriale si freatice destinate irigatiilor: 76 perimetre cu o resursa de 6,2 milioane mc/zi;
Apa minerala naturala necarbogazoasa: 25 zacaminte, din care unul cu activitate sistata si resurse posibil de exploatat de 14 mii mc/zi.
Ape minerale naturale carbogazoase: 43 perimetre concesionate, cu rezerve de 12 mii mc/zi si sase perimetre cu activitate sistata, cu resurse de 0,3 mii mc/zi;
Ape minerale terapeutice carbogazoase: 22 perimetre concesionate, 14 zacaminte aflate in exploatare cu resurse de 9,1 mii mc/zi;
Ape minerale terapeutice necarbogazoase: 87 de perimetre, din care 43 zacaminte in exploatare cu resurse de 74 mii mc/zi;
Ape terapeutice carbogazoase: opt perimetre cu resurse de 8,8 mii mc/zi;
Ape terapeutice necarbogazoase: 44 perimetre cu resurse de 31,6 mii mc/zi;
Dioxid de carbon mofetic: 14 zacaminte cu resurse de 20 mii mc/zi; In prezent sunt concesionate noua zacaminte cu dioxid de carbon mofetic cu rezerve de 19 mii mc/zi;
Dioxidul de carbon industrial: doua zacaminte concesionate cu un volum de 137 milioane mc;
Apa geotermala: 17 perimetre cu rezerve de 21 mii mc/zi;
Resurse de namoluri si turbe terapeutice: 29 perimetre, din care 11 concesionate cu rezerve de 5,3 milioane mc şi 18 cu activitate sistata cu rezerve de 7,9 milioane mc.

La aur şi argint avem trei zacaminte (Rosia Montana, Certej si Baita Craciunesti), aflate in stadii diferite de obtinere a avizelor si acordurilor necesare inceperii exploatarii. Alte trei zacaminte sunt in curs de explorare si vor face obiectul negocierii si incheierii licentelor de exploatare. Pentru zacamantul Complex Bucium explorarea a fost finalizata, documentatia fiind in stadiul de verificare si analiza pentru intrare in procedura de negociere a licentei de exploatare.

Uraniu: două zacaminte. Productia de minereu de uraniu este realizata in intregime de Compania Nationala a Uraniului.

La primul sau discurs important, Kim Jong-un a aratat Occidentului forta militara a Coreei (VIDEO)

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a sustinut duminica, la Phenian, primul lui mare discurs public, care a fost urmat de o parada militara, din care nu au lipsit rachetele din dotarea armatei Coreene, relateaza Reuters. Kim Jong-un s-a adresat lautativ si incurajator armatei, chiar daca militarii au ratat, in urma cu cateva zile, momentul aniversarii a 100 de ani de la nasterea fondatorului Coreei de Nord, Kim Il-sung. Armata trebuia sa lanseze o racheta in onoarea fondatorului, dar aceasta s-a dezintegrat la in momentul lansarii.

In dicursul sustinut in piata centrala din Phenian, Kim Jong-un a spus despre inaintasii sai ca au fost “fondatorii si constructorii fortelor armate revolutionare” si ca va continua sa promoveze politicile militare care dau motive de ingrijorare Occidentului.  Liderii mariilor puteri sunt ingrijorati ca tara asiatica se pregateste  pentru un al teilea test nuclear, concluzii la care au ajuns pe baza imaginilor luate prin satelit.

Indemnul lui Kim Jong-un catre zecile de mii de persoane, care au asistat la discursul lui, a fost: „Sa mergem inainte catre victoria finala”. „Superioritatea militara si tehnologica nu mai este doar in mainile imperialistilor. Vremurile in care inamicii ne amenintau si ne santajau cu bombe atomice au trecut de mult”, a declarat noul lider de la Phenian, sustinand ca in acest moment nimeni nu poate ataca tara.

El a mai spus ca Phenianul trebuie sa faca toate eforturile pentru a intari fortele armatei populare, pentru a creste demnitatea acesteia si a Coreei si pentru a duce la bun sfarsit sarcina construirii unei tari socialiste puternice si prospere.

Parada militara s-a incheiat prin prezentarea rachetelor nord-coreene de tip Styx (sol-mare), SA2, SA3 si SA5 (sol-aer), precum si Scud (Hwasong). Armata a prezentat si racheta Nodong, o versiune Scud modernizata, care are o raza de actiune de 900 de kilometri, precum si rachete de tip Musudan, cu o raza de actiune de 2.500 de kilometri, relateaza Reuters.


CTP: Intelectualii Lui

20

 

In editorialul, publicat in ziarul Gandul, Cristian Tudor Popescu face o comparatie intre intelectualii din vremea lui Iisus si cu intelectualii romani de astazi. Concluzia editorialistului este ca intelectualii romani nu vor putea ajunge la Dumnezeu pentru ca nu tin cont de invataturile morale biblice: “Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona”. Mai mult decat atat, autorul sustine ca intelectualii romani par a fi “cufundati in Dumnezeu”, dar in acelasi timp “il slujesc pe Diavol”.

“Ce face Iisus în predica de pe munte va teoretiza Lenin, reluând o idee a lui Plehanov. În aparatul bolşevic, propagandistul nu se adresează maselor. El instruieşte grupuri mici de membri de partid, cărora le explică mai multe idei complexe, structurate într-o ideologie. Aceştia, la rândul lor, se adresează mulţimilor, transmiţându-le câte o idee, formulată simplu, penetrant şi repetată de cât mai multe ori- ceea ce se cheamă agitaţie. Îmbinarea celor două procedee s-a numit agitprop.

Adresându-se ucenicilor, Iisus face propagandă ca un ideolog-şef. Exprimându-se apodictic, fără umbră de îndoială în legătură cu cele spuse şi fără să admită replică, El le comunică viitorilor agitatori idei multe, surprinzătoare, nu uşor de asimilat pentru nişte credincioşi evrei ortodocşi ai acelor vremuri. În înşiruirea numită Fericirile, le cere să fie blânzi, capabili de compasiune până la lacrimi, însetaţi de dreptate, milostivi, curaţi cu inima, făcători de pace… Toate sunt însuşiri subsumate bunătăţii morale, nu raţiunii, inteligenţei sau erudiţiei. Nu cunoaşterii raţionale, ci simţirii. Iar răsplata e de natură divină.

Şi totuşi, tocmai prima dintre Fericirile decretate de Iisus a fost şi este legată în logica publicului, religios sau nu, de inteligenţă: „1. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor va fi împărăţia cerurilor”. Săraci cu duhul, adică înceţi la minte, ignari, uituci, creduli- cu un cuvânt: proşti. La Dumnezeu au acces garantat proştii, pare să fi spus Iisus.

Ceea ce nu e neapărat rău. Dar de aici s-ar putea deduce că mintoşii, intelectualii, vor rămâne să zgrepţăne pe la porţile Raiului, dacă ne gândim la ce spune Iisus mai la vale ucenicilor: „Căci de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”. Fariseii sunt păzitori ai ritualului religios la vechii evrei, pe cât de habotnici, pe atât de ipocriţi, căci obiectivul lor nedeclarat era apărarea privilegiilor păturilor înstărite citadine, upper-middle class. Ei pot fi consideraţi tot atât de intelectuali cât politrucii Armatei Roşii.

Dar cărturarii? Adică savanţii, oamenii de ştiinţă, de cultură- să fie respinşi oare de Dumnezeu? Nicidecum. Căci „cărturar” însemna altceva pe atunci, în Iudeea: era un soi de jurisconsult care extrăgea din dogma mozaică norme de drept pentru uzul poporului. În mare, aceste „explicări” erau fabricate ca să ţină în frâu masele în raport cu clasele dominante, să conserve ordinea socială, establishment-ul. Deci, cărturarii, ca şi fariseii, nu erau altceva decât manipulatori, care puneau cu făţărnicie cuvântul lor între popor şi Dumnezeu. Iisus îi pomeneşte ca pe nişte categorii umane nocive în registru moral, nu intelectual. Confruntându-se cu aceştia la scenă deschisă, pescarii de oameni instruiţi de Iisus trebuie să rupă plasa manipulării prin agitaţie creştină. Şi pentru îndeplinirea acestei misiuni periculoase, Mântuitorul le spune: „Să fiţi înţelepţi ca şerpii şi curaţi ca porumbeii”, legând indisolubil inteligenţa de moralitate.

Şi atunci cum rămâne cu cei „săraci cu duhul”? Cheia interpretării adecvate logic predicii de pe munte cred că stă în expresia folosită în cazul altei Fericiri de către Iisus: „Fericiţi cei curaţi cu inima”. Deci, nu curaţi la trup sau la haine, ci având inima curată, prepoziţia „cu” funcţionând ca în expresia „sufăr cu inima”. „Săraci cu duhul”- mai întâi, „duh” tradus prin „inteligenţă” nu îşi are locul în contextul Fericirilor enunţate de Iisus. Cum spuneam, acolo e o înşiruire de calităţi morale, sufleteşti. Prin urmare, duh trebuie să aibă sensul său primordial, derivat din materiala respiraţie, răsuflare, către metafizicul „suflet”. Săraci cu sufletul înseamnă, raţionând ca şi în cazul construcţiei „curaţi cu inima”, nu săraci neavând de niciunele, ci simţindu-te sărac, adică independent de bunurile materiale, nepunând preţ pe ele, chiar dacă locuieşti în palate şi ai grămezi de arginţi. Numai cei ce în sufletul lor pot renunţa oricând la averile pământeşti vor primi în schimb absolutul posesiunii- împărăţia cerurilor. Săracii cu duhul, înţeleşi astfel, se regăsesc în poruncile 31 şi 33, cap. 7, ale predicii de pe munte, după Matei: „Deci, nu duceţi grijă, spunând: ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? […] Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”.

Pentru Iisus Hristos, inteligenţa, cunoaşterea, nu înseamnă un păcat. Intelectualii pot ajunge la Dumnezeu, cu o singură condiţie, morală: „Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui Mamona” (Matei, cap.6, 24).

Ba putem! – par să spună intelectuali români ai zilei de azi, şi de ieri, pretinzând că sunt adânc cufundaţi în Dumnezeu, în vreme ce îl slujesc pe Diavol”.

 

Traditii neobisnuite de Paste

Crestinismul s-a raspandit in intreaga lume, insa traditiile specifice acestei sarbatori, tin de fiecare popor in parte si de obiceiurile lui.
In Rusia si Slovenia Pastele este o sarbatoare a mancarurilor speciale si delicioase. Aici localnicii gusta din placinte cu branza uriase in forma de piramida, pe care este inscriptionat XB, adica „Cristos a Inviat”.
In Novegia traditia impune sa rezolvi si deslusesti mistere si crime in perioada Pastelui. Televiziunile si revistele cauta sa invaluiasca totul intr-o aura de mistere si crime misterioase.
In Polonia, de Paste se desfasoara o adevarata „bataie cu apa”. Barbatii isi demonstreaza afectiunea pentru femeile din viata lor stropindu-le cu o galeata de apa rece. Nici femeile nu se lasa mai prejos si, dupa-masa, in aceasi zi, cand isi arata la randul lor dragostea fata de barbatul ales tot cu o alta galeata de apa. In Cehia, Slovacia si unele zone din Ungaria, legenda spune ca, in Lunea Pastelui, femeile ar trebui sa fie lovite cu un „bici” special facut din 4, 6 sau 8 ramuri de salcie, pentru a fi sanatoase si fertile in tot timpul anului. „Biciuirile” nu sunt facute pentru a crea suferinta ci pentru a-i ajuta pe barbati sa isi arate afectiunea si atractia fata de aleasa inimii lor. Pentru a le arata ca nu s-au suparat si ca le multumesc, femeile daruiesc barbatilor un ou incondeiat. In Ungaria, Lunea Pastelui este momentul potrivit sa se trezeasca si sa miroasa trandafirii. Sau mai bine zis parfumul cu aroma de trandafiri, fiindca barbatii stropesc femeile, si in special pe aleasa inimii lor, cu parfum. De cele mai multe ori primesc in schimb de la acestea un ou de paste. Obiceiul se pastreaza si in zonele locuite de etnici maghiari din Ardeal. In Italia, Florenta, Pastele se sarbatoreste in mod zgomotos. O caruta trasa de un bivol conduce procesiunea pascala pana in centrul orasului unde se aduna oamenii in fata catedralei si acolo incepe distractia. Artificiile care sunt ascunse in caruta sunt acum folosite pentru o explozie unica si plina de zgomot si spectacol. In alte zone din Italia, se sarbatoreste La Pasquette, adica Pastele Mic, o zi in care se merge la picnicuri si se servesc oua de paste si legume.

Misterioasele statui ale dacilor din Forul lui Traian (VIDEO)

Peste o suta de statui reprezentand daci sunt raspandite in cele mai mari muzee ale lumii sau in locuri, cu vizibilitate foarte mare, precum Gradina Borghese din Roma . Care este misterul acestor statui, de unde provin ele si de ce sunt atat de numeroase, au incercat sa explice mai multi cercetatori de-a lungul timpului.

Leonard Velcescu, cercetator in istoria artei – cu un doctorat luat la Sorbona, a facut un studiu iconografic in privinta acestor statui. In limbaj profan, cercetatorul a incercat sa inteleaga ce este special la aceste statui sculptate de artisti romani, pe vremea cand Apolodor din Damasc construia Forul lui Traian.

Ce frapeaza la prima vedere, fapt confirmat de Leonard Velcescu – care a sustinut, in urma cu cateva zile o conferinta sub titlul “Dacii in sculptura romana”, este atitudinea demna a dacilor in reprezentarile care provin, fapt demonstrat stiintific,  din Forul lui Traian. Mai mult decat atat, dacii, la acea data un popor cucerit, nu sunt reprezentati in lanturi, nu au capul plecat, iar unele dintre statui sunt  lucrate in porfir si marmura de Carara, porfirul fiind  o piatra pretioasa rosie rezervata numai pentru imparatii romani.

Aceste statui, care culmea depasesc  3,5 metri – mai mult decat statuia imparatului Traian din For, nu puteau fi realizate fara incuviintarea acestuia. Si totusi, imparatul si-a dat girul. De ce, este un mare mister.

Cercetatorul sustine ca una dintre statuile care au fost sculptate in porfir il reprezinta pe insusi Decebal si isi argumenteaza teoria comparand unul dintre busturile de daci aflate la Vatican , ca si reprezentarea atribuita regelui dac pe Columna lui Traian.

Potrivit teoriilor lui Leonard Velcescu, ceva misterios, care ne scapa, s-a intamplat. Cercetatorul mai spune ca rosul era culoarea rezervata pentru figurile regale din imperiu si nu poate explica de ce cateva statui de daci sunt realizate cu porfir. Aceeasi  culoare este reprezentata in tunicile dacilor de pe Columna lui Traian, parte a Forului construit din Apolodor din Damasc, potrivit oamenilor de stiinta care au analizat in ce culori era pictat monumentul  la data inaugurarii.

Leonard Velcescu a mai descoperit ca acelasi tip de opinci, purtat de daci in reprezentarile romane, se regaseste,  si astazi, identic, intr-un sat din Mehedinti.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”9307″]

Muntele Athos vazut prin ochii unui licean (VIDEO)

“Filmul incearca sa-i ofere spectatorului exact experienta impactului unei prime vizite la Muntele Athos. Sunt atatea lucruri minunate si vrei sa le vezi pe toate, dar nu stii daca sa te opresti cu privirea pe unul anume sau sa te multumesti gustand putin din fiecare.

‘Muntele Catarilor’ cum il numea cineva, este locuit in cele douazeci de manastiri, in schituri, chilii si colibe de calugari. Acestia, desi sunt niste persoane sobre,  pot da dovada de umanitate si ca nu au uitat ca sunt oameni si ca stiu sa guste din micile bucurii ale vietii.

Filmul este ca un mozaic ale carui parti sunt mici bucati de viata, de natura sau de arhitectura din Sfantul Munte.

Printre altele, in film apar: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Stavronikita, Manastirea Dionisiu, Schitul Prodromu”, asa isi descrie Andrei Oprescu filmul, realizat in august 2011 la Muntele Athos si terminat la Bucuresti in ianuarie 2012.

Andrei este elev, in clasa a XII-a, la  Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din Bucuresti, iar din toamna a fost acceptat sa urmeze cursurile unei universitati de arte din Marea Britanie.

[jwplayer config=”600×394″ file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/04/Muntele-Athos.m4v” image=”https://www.nasul.tv/wp-content/uploads/2012/04/Muntele-Athos.jpg” html_5=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/04/Muntele-Athos.m4v”]

 

 

 

Ne puteți găsi și pe:

118,331FaniÎmi place
3,743AbonațiAbonați-vă