tudor chirila

Duminică se împlineşte un an de la tragedia care a întristat o țară întreagă. 64 de oameni și-au pierdut viața în clubul Colcetiv, iar alți zeci au fost răniți. Mulți duc o luptă cu rănile și astăzi, pe când cicatricile din suflet nu se vor vindeca niciodată, relatează b1.ro

Tudor Chirilă a avut un mesaj în acest sens, declarându-se impresionat de lupta pe care o duc cei răniți aflați în proces de vindecare.

Artistul vrea să-i ajute pe acești oameni și va urca pe scena de la Arenele Romane, pe 30 octombrie, împreună cu colegii săi de la Vama.

“Tragedia de la COLECTIV de acum un an a însemnat în mod neaşteptat o cotitură în viaţa publică şi politică din România. Drama unor oameni care au ars de vii într-un club total nepregătit pentru a face faţă unui incendiu de asemenea proporţii, combinată cu lipsa de responabilitate a patronilor şi a autorităţilor amorţite de exerciţiul iresponsabil al supravieţuirii la negru, a scos zeci de mii de oameni în stradă într-o revoltă spontană, care a dărâmat un guvern politic şi a adus în loc un guvern de tehnocraţi.

Mai bine sau mai rău, acest guvern a încercat să conducă altfel o ţară care se dovedeşte contaminată total de efectele caracatiţei politice hrănită ani de zile cu indolenţa şi lipsa noastră de reacţie civică. Deşi suntem victime, împărţim aceeaşi vină cu călăii noştri. Politicienii s-au regrupat repede şi au început să decredibilizeze pe toate căile media care le sunt aservite într-un fel sau altul orice iniţiativă de reformă şi mai ales de dezvăluire a modului corupt în care funcţionează sistemul”, a scris Tudor Chirilă pe Facebook. 

Tudor Chirilă spune că în acest an s-au făcut anumite schimbări în domeniile educației, sănătății, culturii și gestiunii fondurilor europene, precizând că părți bune sunt, doar cine nu vrea nu le vede.

“Cu toate astea, s-au făcut progrese mici, dar esenţiale pentru speranţă în educaţie, sănătate, cultură, gestiunea fondurilor eruopene etc. Numai cine nu vrea nu vede părţile bune ale acestei guvernări, care, desigur, a făcut şi greşeli. În general, politicienii au încercat să treacă în seama guvernului responsabilităţile care au decurs din ani de guvernare alternativă a mafiei transpartinice.

Morţii din Colectiv au scos lumea în stradă şi au transformat acel eveniment nefericit într-o zi care va rămâne în memoria colectivă mulţi ani de acum înainte. Pentru ei, coşmarul a luat sfârşit odată cu sunetul neîntrerupt al aparatelor de la terapie intensivă. Familiilor lor le-au rămas certificatele de deces, durerea şi întrebările fără răspuns. COLECTIV este însă şi despre cei care au supravieţuit. În general, când rosteşti “supravieţuire” însoţeşti cuvântul cu un sentiment de bine, căci ce poate fi mai rău decât moartea? Poate nu mai rău decât moartea, dar la fel de rău este să rămâi în viaţă şi să fii exclus din lumea “normală” de nişte răni îngrozitoare, care te-au mutilat ireversibil. Să fii exclus din viaţa socială de o societate prea puţin tolerantă cu cei arşi de soartă într-o zi obişnuită care n-avea cum să prevestească o asemenea grozăvie. Să trăieşti zilnic devorat de gândul că ar fi putut să fie altfel pentru tine, că măcar ai fi putut să treci prin asta într-o (altă) ţară în care compasiunea şi solidaritatea se exprimă pe termen lung şi sunt înglobate în sistemul social şi în cel sanitar. Sunt ţări în care cuvântul traumă este privit cu respect, iar în psihologie nu înseamnă nebunie pentru omul obişnuit, minim educat. Doar că supravieţuitorii din Colectiv nu au avut parte de nicio circumstanţă atenuantă din partea destinului care a mers aproape până la capăt în ceea ce-i priveşte. Acestor oameni destinul n-a putut însă să le răpească demnitatea. Şi ei vor să trăiască demn, de acum înainte. Demnitatea nu e doar o valoare morală care se hrăneşte cu principii şi pe care o depozităm undeva într-o zonă mai rar frecventată a preocupărilor noastre. Demnitatea în cazul lor înseamnă bani. Bani pentru tratamente, pentru diverse forme de recuperare, bani pentru consiliere psihologică, bani pentru diferite forme de a reveni la viaţă şi în viaţă. Viaţa aia unde să poţi trăi decent şi demn, în care fericirea înseamnă simultan atât de mult şi atât de puţin’’, adaugă Chirilă.

În plus, Chirilă vrea să-i ajute pe cei care au avut de suferit în urma incendiului și va lua parte la concertul dedicat pentru Colectiv de duminică seara, de la Arena Romane.

“E cel mai mic gest pe care îl putem face. Un gest care nu ne costă nimic. Sperăm doar ca muzica noastră, alături de cea a altor trupe invitate, să aducă la Arenele Romane un public pentru care banii înseamnă acum mai puţin decât pentru supravieţuitorii din COLECTIV. Un public dispus să dea, să doneze pentru ca oamenii ăştia să fie mai mult decât oglinzi ambulante ale unui coşmar care ne va reaminti că noi, ceilalţi, am fost mult mai norocoşi. Un public care să facă primul pas către uitarea pronumelui demonstrativ “ceilalţi”.

Câteva detalii: evenimentul de la Arenele Romane din 30 octombrie este organizat de o parte dintre răniţii din Colectiv reprezentaţi de Nelu Brânduşan (spitalizat 18 zile în România din care 12 zile cu anestezie totală) împreună cu Asociaţia ProMusic Events care s-a implicat pentru ca evenimentul să aibă o formulă juridică şi pentru ca banii strânşi din bilete să poată fi direcţionaţi către Crucea Roşie care îi va împărţi conform priorităţilor (tratamente, medicamente, operatii care vor fi decontate pe bază de factură) Nu va exista o urnă mobilă pentru a nu exista suspiciuni de fraudă. Va exista la locul evenimentului un stand de merchandise, iar încasările vor merge tot către Crucea Roşie, depozitarul fondurilor strânse din încasările din bilete şi merchandising”, a mai spus Tudor Chirilă.