Sociologul Marian Preda inventariaza intr-un articol interesant pe contributors.ro argumentele demografice pentru care referendumul nu poate fi validat.

“Iluzia că populația cu drept de vot este cu mult mai mică decât cea oficială se bazează pe realitatea că populația României a scăzut considerabil în ultimii 22 de ani, de la 23 de milioane la 21,5 sau chiar la 20 de milioane. Rezultatele parțiale ale Recensământului din 2011 sunt un argument al liderilor USL.

Problemele de logică în acest raționament sunt următoarele:

Recensământul nu numără cetățenii (cei cu drept de vot, cei care au CNP) ci rezidenții (cei cu domiciliu în România, care sunt găsiți acasă și care se declară rezidenți sau sunt declarați de cei găsiți la un domiciliu). În plus, el nu este nici perfect în cuprinderea tuturor rezidenților unei țări și nu este nici validat (procesul de validare fiind complex și presupunând si corecții privind numerele pe fiecare categorie de persoane recenzate). Drept urmare, recensământul este tot o aproximare (care mai degrabă poate exclude decât să supra-includă cetățenii în liste) și în nici un caz nu poate fi luat drept reper pentru numărul exact de cetățeni cu drept de vot.
Populația totală a României a scăzut după 1989 dar populația cu drept de vot a crescut constant pană de curând. Iată argumentele:
Scăderea populației României s-a produs în special prin scăderea numărului de copii, nu de adulți; a scăzut numărul de copii de la peste 6 milioane în 1990 la aproximativ 3,5 milioane în 2012.
Cohortele de tineri care au împlinit 18 ani între 1990 si 2009 sunt născute in perioada „decretului„ și au numărat în medie cam 350 mii de persoane/an, fiind mult mai mari decât numărul de decese în rândul adulților (puțin peste 200 mii pe an). De-abia in ultimii 3 ani numărul deceselor a fost egal sau puțin mai mare decât al celor care împlineau 18 ani, diferențele fiind doar de ordinul zecilor de mii. Drept urmare, între 1989 și 2012 numărul de votanți a crescut cu aproximativ 2,5 milioane de persoane prin diferența între cei care împlineau 18 ani și cei care decedau dintre cetățenii cu drept de vot.
La cetățenii cu drept de vot s-au adăugat cei care au dobândit cetățenia română în fiecare an; noi îi știm pe cei din Republica Moldova dar și persoane din alte zone au dobândit cetățenia română, de exemplu prin căsătorie cu români. Desigur au fost și renunțări la cetățenie sau retrageri ale acesteia dar au fost mai puțin numeroase.
Speranța medie de viață la naștere a crescut cu peste 3 ani după 1989. Ar trebui extrasă creșterea speranței medii de viață la populația de peste 18 ani, un demers dificil, pentru a afla cu cât mai mult au fost ”menținuți„ votanții în viață. Chiar dacă nu putem aproxima contribuția acestui factor, contribuția sa la creșterea numărului de votanți a fost cu siguranță pozitivă.

Intreg articolul il puteti citi pe contributors.ro

.

10 COMENTARII

  1. Chirita si alti postci platiti pt. a vicia forumul,Sunt,asemeni stapanilor lor,disperati ca totusi CCR-ul isi va face datoria si referendumul va trebui invalidat.Aseara pe B1 perora despre cat de corecti sunt ei,uslasii si cat de incorect procedeaza cei ce le pun bete-n roate.O tot tinea langa cu vointa celor 7 400000 de alegatori ce trebuie respectata,pt.el restul de pana la 11 mil.neexistand pur si simplu.Ca prin neprezentarea la vot cei 11 mil. n-au vrut sa participe la o mascarada politica,nu e de luat in seama.O tot tinea unma si buna,ca un oligofren,ca de ce nu s-au prezentat la vot.Concluzie,cei doi mascarici politici scindeaza Romania in doua:conteaza doar cei ce au fost prezenti la referendum,basca ca-mi incaslca dreptrul de libera exprimare.Si atunci,ma-ntreb,cine mentine starea de haos in tara?Daca nu iese cum vor ei,dau foc tarii,si-l scot pe dogaru la inaintare.

  2. coana chirito,du-te bre si te spanzura!repeti ca un papagal aceeasi porcarie,in fiecare zi!ia spune-i tu lui nentu EMIL,dai o sticla de sampanie cand se va anunta invalidarea referendunului?fixam o ora si ne intalnim in fata guvernului,cand vrei tu.anuntam si posturile tv,sa ne filmeze.am avea si spectatori, ne-ar vedea lumea la televizor.mie nu mi-e teama!ce zici,esti de acord?

  3. Traian Basescu- Logica de marinel.Acum cateva zile in elanul sau de a-si demonstra competentele care troneaza in bietul trup de marinar, Presedintele suspendat ne spune -nu ne argumenteaza ca un veritabil inginer-ca numarul electorilor ar fi cu 500.000 mai mare .Cum domnia sa se pricepe atat de bine la calcule-vezi desele indicatii pretioase adresate guvernului Boc dar si Ponta -ii spun atentiei un mic calcul :18.300.000 electori+500.000 oferta de la socru mic +3.800.000 populatie sub 18 ani =22.600.000 mult peste recensamntul din 2002.Recensamant 2002-21.680.974+150.000(noi cetateni)+sporul demografic negativ <21.830.974 cetateni.Pt un spor negativ total pt 2002-2012 de 500.000-nu exista date certe- am atinge valoarea de ~21.330.974 cu ~1.300.000 sub calcul marinelesc.Numarul electorilor in consecinta va fi de ~21.330.974-3.800.000 ~17.530.974.Nu au fost luati in calcul cei care au renuntat la cetatenia romana si cei care si au pierdut dreptul de a vota.Pt cifra de 3,8 milioane puteti consulta Ministerul Educatiei.Interesant este faptul ca dupa cele doua tentative nereusite de demitere a Marelui Suspendat-2007,2012- anul agricol a fost dezastros.Sa fie vorba de o pedeapsa divina sau un eveniment cazual ?

    P.S. Nu sunt surprins dupa expertiza in domeniul referendumului a Presedintelui ,de calificativul B obtinut de Facultate de Marina Civila.

    • Ce-ar fi sa mai cititi o data, dar cu atentie articolul de mai sus ? Poate veti intelege diferenta dintre cetatean si locuitor.

  5. Cred ca aici este locula sa revin concluziv la intamplarile post referendum si poate si redundant cu mine insumi. Dar numai doua batai strica. 🙂

    Voi prezenta o sinteza a celor deja postate pana acum de mine . Voi boldui pasajele esentiale:

    I. Ce inseamna ca CCR a respins în unanimitate toate contestaţiile şi toate capetele de cerere din aceste contestaţii?
    Considerand ca respingerea tuturor contestatiilor trebuia sa conduca pe cale logica la invalidarea referendumului ne vom ocupa doar de asa zisul boicot mult hulit de fapt doar o tactica electorala cu element principal absenta de la vot:
    Asadar unul din aceste capete de cerere a fost unul pe seama căruia USL, analiştii şi postacii săi, au strunit valuri de propagandă furibundă şi anume cel referitor la încălcarea libertăţii electorale şi a sensului unui referendum, prin boicotarea acestuia. CCR respinge această susţinere, ca neavând nici-o bază legală, căci numai o împiedicare sau o forţare pentru a te prezenta la vot şi a vota sau nu într-un anume fel, este culpabilă.

    În rest votul fiind un drept şi nu o obligaţie, participarea sau nu, exercitarea sau nu a dreptului de vot este o opţiune liberă de orice constrângere, CCR stipulând că „acest drept este inclus în Titlul II Capitolul II al Constituţiei – intitulat Drepturile şi libertăţile fundamentale, şi nu în Titlul II Capitolul III – Îndatoririle fundamentale; aşadar, ţine de voinţa fiecărui cetăţean de a decide în mod liber dacă îşi exercită acest drept. Acesta nu poate fi obligat să îl exercite sau dimpotrivă să nu îl exercite din moment ce art.30 alin. (2) din Constituţie garantează libertatea conştiinţei.”

    Şi mai spune ceva foarte important CCR şi anume că „exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg să nu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare. De aceea, neparticiparea la referendum, mai exact neexercitarea dreptului la vot, este tot o formă de exprimare a voinţei politice a cetăţenilor şi de participare la viaţa politică. Astfel cum s-a arătat mai sus, singura condiţionare este aceea că exercitarea sau neexercitarea dreptului la vot să nu fie impusă, ci să ţină de resortul intern al fiecărei persoane.

    Or, în campania pentru referendum, potrivit art.30 alin. (2) din Legea nr.3/2000, „partidele politice şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice şi prin mijloace de informare în masă”. Partidele politice pot îndemna sau din contră să nu îndemne cetăţenii să voteze, ambele aspecte ale dreptului la vot contribuind la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Ceea ce însă partidele politice nu pot întreprinde este obligarea cetăţenilor la a vota sau, din contră, la a nu vota, întrucât numai în acest caz dreptul la vot este golit de conţinut.

    Este adevărat că, potrivit art.2 alin. (1) din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum, însă textul nu impune obligativitatea votului, lăsând cetăţeanului deplină libertate de a participa sau nu la alegeri sau la referendum şi de a-şi exprima opţiunile în modul în care consideră că este potrivit.”

    Pornind de la aceste aserţiuni indubitabile voi demonstra că prin modificarea prin scădere a cvorumului electoral la referendum este viciata şi încălcata liberă opţiune a celui aproape un milion de votanţi cu NU despre care nu ştim decât că au votat NU contribuind la cvorum, dar desigur nedorind ca Preşedintele Băsescu să fie demis.

    Nu avem de unde să ştim dacă ei ar fi participat la vot independent de mărimea cvorumului, poate da, dar poate mai degrabă nu. Putem presupune cu pertinenta ca ei au considerat ca majoritatea susţinătorilor lui Băsescu au ascutat de îndemnurile PDL şi ale acestuia privind boicotul, aşa că cei care vor vota DA vor fi foarte departe de cvorum şi aşa a şi fost, căci de la 7,5 milioane şi până la peste 9,1 milioane este ceva distanţă.

    De aceea au considerat că este loc şi pentru unii ca ei, care cu năduf să trântească un NU mare şi clar pe buletinul de vot. Desigur că dacă cvorumul anunţat ar fi fost de 8 milioane probabil că nu ar mai fi intrat în secţia de vot. Aşadar în această situaţie voinţa lor este viciata de această schimbare imorală şi nelegala a datelor impuse şi anunţate anterior referendumului. Ca să fiu mai bine înţeles voi folosi o metaforă cu referire la un meci de fotbal în care o echipă, cea care pierde, da goluri din ofsaid care sunt desigur anulate de arbitru, cealaltă echipă, cea câştigătoare, practicând jocul la ofsaid.

    Dar surpriza, căci după meci se schimba regulamentul care se şi aplică retroactiv respectivului meci, astfel ca golurile anulate din cauza de ofsaid sunt declarate valabile şi echipa perdanta devine victorioasă. Ar putea cineva în sport accepta aşa ceva? Eu cred că nu şi echipa nedreptăţita poate pe bună dreptate să susţină că dacă această nouă regulă era anunţată de la începutul meciului, ea nu ar mai fi jucat la ofsaid adoptând un alt stil de joc şi ar fi dat şi ea destule goluri din ofsaid.

    Aşadar pe lângă faptul că cei din străinătate care nu vin la vot nu mai contează dar şi cei din ţara care au votat NU au voinţă anulată. Asta este situaţia acum şi toată refacerea listelor este o nelegalitate crasă şi evidentă, cărora cei care au fost la vot şi au spus NU, i se pot opune folosind şi instrumentul juridic care cred că există şi, deigur, îl putem folosi.

    II. Al doilea aspect pe care-l abordez in aceasta analiza concluziva se refera la Diversiunea listelor electorale permanente şi memorandumul MAI

    Desigur ca intr-o tara mai normala cum eram in 2007 suspendarea si apoi demiterea presedintelui putea urma ca atunci pasii constitutionali si chiar daca era o lovitura de forta macar avea acoperirea respectarii legii si Constitutiei.
    Constatăm insa că acum s-a preferat soluţia loviturii de stat ca fiind mai rapidă, căci timpul nu mai avea răbdare cu puscariabilii USListi, de care latul se apropiase periculos.
    După toate nelgalitatile şi încălcările sau forţările de Constituţie din perioada suspendării Preşedintelui ales, după cele comise de cel interimar în permanentă şi fără nici-o jenă în campania pentru Referendum, acum după ce invalidarea acestuia este o evidentă pentru orice om ce gândeşte normal, aşa cum o evidentă este şi plagiatul dlui Ponta, se încearcă o ultimă forţare legislativă paralel cu intimidarea CCR.

    Vom explica în detaliu cum se realizează asta.

    Din punct de vedere legislativ avem câteva legi electorale pentru cele trei tipuri de alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale cât şi referendumul, care toate au asemănări de gen fiind legi electorale dar şi diferenţe specifice pentru fiecare tip de lege în parte.

    În toate apare noţiunea de lista electorală (permanenta sau suplimentară) iar în legea de alegere a Preşedintelui şi la referendum noţiunea de prag electoral, ca un procent minim de voturi din numărul alegătorilor pentru candidatul câştigător (la turul unu la prezidenţiale) sau de cvorum la referendum (art 5, legea 3/2000) ca un procent minim din numărul alegătorilor prezenţi la vot indiferent de cum votează.

    În cazul acestui cvorum, abia după îndeplinirea lui, se poate discuta şi despre cum s-a votat.

    Situaţia de la noi şi tactică susţinătorilor lui Băsescu de a lipsi de la vot, perfect legitimă şi corectă politic aşa cum a statuat CCR în respingerea unanimă a contestaţiilor făcute şi pe această temă, a condus la o nerealizare a cvorumului ceea ce desigur că invalidează referendumul dar şi la un raport foarte mare în favoarea demiterii, odată ce aceia care ar fi votat NU, au absentat la scrutin.
    CCR în respingerea contestaţiilor a precizat ceva de altfel evident şi anume că „Prevederile art.25 din lege stabilesc că „Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare”, iar art.26 alin. (1) prevede că „Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.”

    Se vede deci că sursa listelor electorale permanente ar trebui să fie Registrul electoral permanent iar în lipsa acestuia, şi el lipseşte, căci la acest capitol legea 35/2008 fiind încă nerespectata, listele se fac conform prevederilor de la art 26 mai sus citat în mod direct, fără a se mai utiliza Registrul electoral.
    De asemenea, Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art.17 alin. (2) din Legea nr.3/2000, „Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari [..] în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului”

    Cu alte cuvinte listele electorale permanente sunt o submulţime a listelor care cuprind toţi cetăţenii înscrişi în Registrul electoral, grupaţi pe criteriul domiciliului stabil în România, iar faptul că acest Registru încă nu există, nu înseamnă că nu se cunoaşte numărul cetăţenilor cu drept de vot ai României.

    Deasemeni listele suplimentare vor cuprinde deasemeni cetăţeni romani care vor vota în alte localităţi decât în cele unde se afla domiciliul lor permanent, adică cele unde ei se afla într-o listă electorală permanentă. Deci în concepţia acestor legi, pentru referendum listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot şi care au domiciliul stabil în România, indiferent unde s-ar afla şi unde ar vota, pe lista suplimentară putând fi găsiţi cetăţeni aflaţi şi pe lista permanenta ceea ce a dus la apariţia riscului de vot multiplu, orice altă interpretare fiind evident nelegala şi supusă, în caz de aplicare, sancţiunii legii penale.

    Menţionăm că aceste liste se folosesc la alegerile parlamentare şi similar şi la cele locale care însă nu pun problema cvorumului şi prin extensie şi la cele privind Preşedintele (alegere sau demitere) unde însă apare şi această problemă.

    Desigur că astfel cvorumul este dat de suma cetăţenilor din aceste liste la care totuşi aşa cum a arătat şi dl Preşedinte Băsescu ar trebui să se adauge şi cei peste 450000 de cetăţeni romani cu domiciliul stabil în străinătate şi care nu se afla în listele permanente, căci în străinătate nu se mai stabilesc liste permanente, rămânând doar votul pe liste suplimentare, dar desigur că aceştia ar trebui să se afle în Registrul electoral, să conteze la cvorum şi desigur să voteze aşa cum spune legea actuală (respectiv Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2008) pe liste suplimentare în circumscripţia electorală din străinătate.

    Trebuie să facem o deosebire între dreptul de vot când este cazul da cvorum şi procesul de votare propriuzisa unde se folosesc cele două tipuri de liste. Adică orice cetăţean cu drept de vot face parte din cvorum indiferent dacă este sau nu pe liste.

    Evident că alegerile reglementate de legea 35/2008 sunt de nivel naţional şi deci şi Referendumul se poate desfăşura tot după ele, dar în acelaşi timp trebuie să fim conştient că listele electorale permanente de la acest tip de alegeri vor coincide şi cu cele de la locale, căci în ambele, criteriul de alcătuire este cel al domiciliului declarat că fix, indiferent unde se află momentan cetăţeanul, deosebirea fiind în aceea că la locale nu se poate vota decât în raza circumscripţiei locale şi doar de cei domiciliaţi acolo, idem la cele parlanmentare cu referire la colegii, în timp ce la referendumul naţional, cum este cel în discuţie, se poate vota oriunde dacă nu eşti în zona de domiciliu, folosindu-se lista suplimentară.

    Desigur că la referendumul pentru demiterea preşedintelui, cvorumul este definit ca şi la alegerea să în turul I (când există un barem minimal de îndeplinit) de mulţimea tuturor cetăţeniilor cu drept de vot, căci nu poţi face o discriminare, la alegere sau demitere, între dreptul de vot cu toate atribuţiile pe care acesta îl conferă, adică şi participarea dacă este cazul, la un anume cvorum, acelaşi la demitere ca şi la alegere şi acest lucru nu trebuie să fie neapărat specificat explicit, căci ar fi nelegal şi discriminatoriu să fie altfel.

    Acesta este motivul pentru care CCR în finalul prezentării tuturor acestor argumente, pentru a nu se face confuziile care totuşi din păcate continuă a se face din neştiinţă, proastă înţelegere sau rea credinţă în permanenţă la nivelul USL şi a preşedintelui interimar, trimite în fraza omisa iniţial a fi trecută din eroare materială, pentru speţa acestui tip de referendum, la aplicarea dispoziţiilor legale ale art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.

    În concluzie dacă am aduna pe cei din listele permanente cu cei scoşi din ele ca având domiciliu stabil în străinătate la un acelaşi moment ar trebui să ne închidem pe cei din registrul electoral şi ca număr şi că CNP. Aşadar, în realitatea faptica, este vorba de un cvorum mai mare decât cel de la Referendumul din 29 iulie şi nu mai mic, cum eronat susţine USL, şi deci un procent sub cel de cca 46% calculat de BEC.

    Dacă după cele spuse ne uităm şi la memorandumul USL constatăm că temele date pe puncte în acesta, pot fi puse administraţiilor şi unor instituţii, dacă chiar nu ai ce face mai bun cu banii, unele putând duce chiar şi la descoperirea unor nelegalităţi cum sunt cele în care cei care au cerut cetăţenie romana stăteau formal oficial cattiva pe metru pătrat dar asta nu înseamnă că sunt azi mai puţin cetăţeni romani cu toate drepturile cetăţeneşti la purtător şi este la fel cu cei care au acte de identitate expirate, căci expirate sau nu, ei există, în timp ce cei care şi-au schimbat numele sunt în culpă doar dacă în loc de o persoană apar în liste pe ambele nume, dar rept, asemenea situaţii sunt nişte picături într-un hârdău de apă.

    Cu privire la cerinţa referitoare la persoanele decedate, la cele care şi-au pierdut dreptul la vot sau cetăţenia romana, acestea desigur că au fost luate în considerare conform legii în toate actualizările anterioare Referendumului, căci toţi din USL au declarat că s-au respectat strict legile. Persoanele care şi-au schimbat domiciliul stabil din ţară în străinătate desigur că trebuie scoase din listele electorale permanente, dar nu şi din cvorum în care cum arătăm ar fi corect ca la un referendum viitor să se introducă şi cei aproape de jumate de million care nu se mai regăsesc în listele permanente fiind domiciliaţi în străinătate în timp ce cei cu reşedinţa tenmporara în străinătate rămân în listele permanente. Oricum şi unii şi alţii trebuiesc socotiţi în cvorum, altfel făcându-se o discriminare gravă. Acţiunea de la nivel judeţean în care se implica casele de pensii şi sănătate nu are nici-o relevantă,

    În concluzie din tot acest Memorandum cvorumul real existent în 29 iulie ar putea fi influenţat cu adevărat doar în cazul unor erori masive la decese, la drept de vot, la pierderea cetăţeniei şi la cei care s-ar regăsi pe mai multe liste electorale permanente, dar numărul acestora ar fi mai mic cu siguranţă decât numărul de aproape jumate de million de romani cu domiciliul stabil în străinătate şi neluaţi în calcul pentru 29 iulie. În schimb eliminarea cetăţenilor romani cu domiciliu de rezidenţă în străinătate este în mod evident o ilegalitate sancţionabila penal care este inadmisibila şi care va ridica UE în aer.

    UPDATE: Deja lucrurile au evoluat si acesti cetateni declara ca vor actiona guvernul in justitie.

    Nota: Revin si subliniez ca ideea de baza la aceasta parte a II-a, este legata de acel Registru national care chiar daca nu exista in fapt arata clar care este spiritul si interpretarea legilor electorale si azi cand interlocutorul USList o intreba la B1, pe dna Andreea Paul care lege implica ce spunea ea si ceilalti, trebuia sa-i fie indicata legea 35/2008 privind alegerile generale(palamentare) art 21-art 26, cu atentie pe art 25 si 26:
    Adica:
    art 25 „Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare”,
    iar
    art.26 alin. (1) prevede că „Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.

    Asadar trebuie să facem o deosebire între dreptul de vot când este cazul da cvorum şi procesul de votare propriuzisa unde se folosesc cele două tipuri de liste. Adică orice cetăţean cu drept de vot face parte din cvorum indiferent dacă este sau nu pe liste.

    QED

  7. Din dorinta prea mare de-a ocupa scaunele pline de responsabilitatate, imi este jena sa aud cat si pana unde pot sa-i duca mintea .
    Pt mine acest gest nu-mi ofera garantia ca le pasa de noi ci de ei insisi !

  8. dorinta de falsificare a realitatii este evidenta la USL. Vor sa le iasa referendumul validat, cu orice pret. Altfel risca sa piarda nu numai ciolanul, dar si libertatea. Am citit ultima productie folclorica sub forma unei strigaturi :
    „Căcărău şi Tăntălău,
    Vor ajunge la bulău!”

    Iata ca ntelepciunea populara e plina de miez !

    Cat despre aiurelile uslase cu mini-recensamant (ce-o fi aia ?!) ele nu demonstreaza decat lipsa de rigoare si de seriozitate a unor jmekerasi de cartier (rau famat !).

    Articolul domnului Adrian Preda este al unui adevarat profesionist. Interesant si la obietct, departe de fanteziile politicienesti. Imi permit sa mai adaug un element : la ultimul recensamant 6-7 % din populatie n-a fost recenzata, in buna parte chiar din cauza boicotului initiat de … USL ! nici sova, nici poanta nu exista in datele culese cu ocazia acestui recensamant. Ei insisi au declarat-o, atunci, cu mandrie. Ce spuneti : n-ar trebui cumva sa li se ia dreptul la vot din moment ce , dupa ei, ce nu este prins in recensamantul INS nu face parte din electorat ? Ha ! ha ! Dumnezeu nu bate cu batul !

    • Salut! Ai dreptate, un sondaj de opinie nu este de luat in seama legal, altfel ce bun sa mai organizan scrutinuri? Ei vor doar sa smechereasca, sa fraiereasca, astai termenul, cetatenii, pentru ca asa ne vad ei, o masa manevrabila si ascultatoare de nationalism din cel mai desantat. Problema e ca majoritatea romanilor ca si marile cancelarii ale europei democratice nu le agreaza actiunile, pentru asta tot ceea ce are un punct de vedere opus, este inamicul lor. Cine mai crede ca Iliescu este mai democrat ca Basescu?

Comentariile sunt închise.