Brindusa Armanca face o analiza a evenimentelor prezentate in ultima perioada, in mass-media, semnaland faptul ca lipsa de cerebralitate, conduita absurda si vehementa din mediul politic s-au mutat in studiourile de televiziune, “ca o boala contagioasa cu delir de febra”. In editorialul publicat pe contributors.ro, Brindusa Armanca, autor a mai multor volume de jurnalism, explica in ce mod presa romaneasca utilizeaza strategii clare de manipulare, folosindu-se de: apelarea la emotii, si nu la ratiune pentru a diminua gandirea critica, adresarea publicului asemenea unor copii, dar si incurajarea telespectatorului sa se complaca in mediocritate.

“Dupa isteria mediatica a revoltei populare, urmate imediat de nabadaile zapezii, de Jos Guvernul-Sus Guvernul! si de criza morfinei, televiziunile si in general presa nu dau semne de oboseala, dar nici de moderatie. Piata, ca si drumul national sau judetean asaltat de viscol, s-au transformat in platouri de televiziune, iar jurnalistii infrunta vicisitudinile meteorologice si politice pentru a fi prezenti acolo unde lucrurile se intampla. Cat din ceea ce se livreaza publicului face parte din misiunea originara a presei de ”caine de paza a democratiei”, la ce e buna si cum se stabileste agenda publica prin intermediul mass-media? Intrebarile revin acum pentru ca in perioada amintita manipularea a fost pronuntat vizibila, zgomotele, exagerarile, exacerbarea au dominat pe majoritatea canalelor, instaland o forma de ipohondrie hranita de interese politice vadite. Bloggeri si activisti ai societatii civile au facut publice negocierile din spatele camerelor pentru a se acredita o imagine sau alta in Piata Universitatii (vezi Theophyle), iar informatia curata, simpla, cu date si fapte, eventual comparatii adecvate si explicitari, a fost marfa rara.

Lipsa de cerebralitate, conduita absurda si vehementa din mediul politic s-a mutat in mass-media, ca o boala contagioasa cu delir de febra. Exemplele se inmultesc in fiecare zi. Hulirea interlocutorilor cu un repertoriu chiar mai amplu decat ”dobitoc”, ”nesimtit”, ”mitocan” adresate presedintelui CNAS de Gadea pe Antena 3, batjocura extinsa de la inamici spre public, pentru care nu exista exemplu mai halucinant decat pledoaria lui Mircea Badea in apararea lui Gadea pentru a demonstra ca injuriile amintite ar trebui etimologic admise ca adevarate complimente, au devenit practici cotidiene. Cat de aparata se simte democratia in aceste imprejurari?, se intreaba directorul Institutului Cultural Roman din Budapesta.

Brindusa Armanca arata ce modalitati foloseste mass-media pentru a manipula opinia publica.

“Strategiile bazate pe lecturi din Chomsky, Volkoff sau Kapferer sunt mult mai putin concrete decat manualul stalinist folosit de Ceausescu in decembrie 1989 (psihoza apei otravite, diversiunea atacului la frontiera etc.), scos la iveala in presa romaneasca in anii ̍90. Printre cele 10 strategii de manipulare exista cateva parca rupte din actualitatea noastra mediatica:

A apela la emotii, nu la ratiune, pentru a diminua gandirea critica. E mai usor astfel de a insinua neliniste, spaima, anxietate si de a determina sub tensiune reactiile comportamentale asteptate. A se adresa publicului ca unor copii mici. Infantilizarea este o metoda usoara de a determina acceptarea unor mesaje simpliste si a unor argumente lipsite de suport real. A tine mereu publicul ocupat cu subiecte derizorii, fara a-i da timp pentru reflectie. Stabilirea subiectelor ”fierbinti”  de catre jurnalisti in complicitate cu politicienii, cu publicitarii sau cu interesele patronilor, substituie adevaratei agende publice subiecte minore, de scandal, facile sau false. A incuraja publicul sa se complaca in mediocritate. Proliferarea serialelor ieftine si mai ales a emisiunilor gen tabloid, a stirilor senzationaliste solicita audienta din partea publicului cu educatie precara si il mentine in mediocritate”, scrie Brindusa Armanca.

 

Intregul text il puteti citi pe http://www.contributors.ro/media-tech/cainele-de-paza-al-democra%C8%9Biei-la-autopsie/

6 COMENTARII

  1. Bun articol doamna!
    Simplul cetatean care vine de la munca obosit si nu are timp sa analizeze toate poasturile TV si blogurile e mai usor de manipulat.

  2. Ne simtim agresati de presa romaneasca. Incercam sa ne informam, dar manipularea exercitata asupra noastra este pe fata.

  3. Mass-media manipulatoare foloseste SOFISMUL, MESAJUL EMOTIONAL, sau chiar si MINCIUNA SFRUNTATA … caci, parafrazand pe unul din cei mai vajnici reprezentanti al manipularii mediatice: „TRAIM IN ROMANIA, SI MANIPULAREA NE OCUPA TOT TIMPUL” … 😛

    SOFÍSM, sofisme, s.n. Silogism sau raţionament corect din punct de vedere formal, dar greşit din punct de vedere al conţinutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesenţiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce în eroare; Din fr. sophisme, lat. sophisma.

    “Logica” (de la cuvântul grecesc logos) este ştiinţa raţionării sau judecăţii corecte. Ea ne oferă instrumentele pentru analiza formei şi conţinutului argumentelor. Logica urmăreşte legătura dintre premise şi concluzii, şi ne ajută să stabilim dacă judecata noastră este dreaptă sau strâmbă. Disciplinele gândirii logice devin repede un lucru al trecutului, o relicvă a educaţiei clasice. Sentimentele, emoţiile şi retorica sunt cel mai adesea baza de apel la ceea ce se consideră „raţiune” în ziua de astăzi.

    Una dintre cele mai bune căi de a înţelege şi aplica elementele logicii este să ne familiarizăm cu falsurile care pot apărea în argumentare. Falsuri care pot fi intenţionate sau neintenţionate.

    Erorile intenţionate în argumentare sunt cunoscute în logică drept SOFISME. Acestea sunt raţionamente aparent corecte, dar în realitate greşite.

    Sofismele pot afecta serios capacitatea noastră de a stabili adevărul. Fie că sunt comise din greşeală în cursul procesului de gândire, fie că sunt folosite deliberat în efortul de a-i manipula pe alţii, nici unul dintre ele nu oferă motive legitime pentru adevărul concluziei lor. Cunoscând ce sunt sofismele suntem protejaţi în ambele cazuri. Dacă putem identifica câteva din cele mai obişnuite raţionamente incorecte, probabilitatea de a fi inselati de alţii e mai mică.

    Iata mai jos cateva forme de sofisme folosite pentru manipularea intentionata:

    01.- sofismele de relevanta
    02.- argumentul fortei (argumentum ad baculum)
    03.- argumentul multimii (argumentum ad populum)
    04.- apelul la autoritate (argumentum ad verecundiam)
    05.- autoritatea anonima
    06.- atacul la persoana (argumentum ad hominem)
    07.- lupta cu „omul de paie”
    08.- apelul la ignoranta (argumentum ad ignorantiam)
    09.- apelul la clementa (argumentum ad misericordiam)
    10.- apelul la consecinte (argumentum ad consequentiam)
    11.- sofisme de supozitie
    12.- falsa dilema
    13.- generalizarea pripita
    14.- cauza falsa
    15.- argumentarea circulara (petitio principii)
    16.- intrebarea complexa
    17.- panta alunecoasa
    18.- limbajul prejudecat

  4. Presa, media trebuie să existe. Scrisă, on-line nu are împortanţă. Regulile vi le-aţi stabilit voi BRASLA. Cine vă împidică să extirpaţi malformaţiunile.
    Doar cu diagnotice, chiar foarte exacte, dar fără un tratament adecvat, presa va deveni şi mai scabroasă.
    Dumneavoastră, BRASLA, sunteţi chemaţi să vă apăraţi onoarea de profesionişti cerebrali, verticali, imparţiali.

  5. Total de acord. Articolul i-mi demonstreaza ca in aceasta tara mai sunt si oameni cerebrali. Felicitarile mele Stimata Doamna Brandusa.

Comentariile sunt închise.