Criza din Ucraina, catalizatorul reapropierii Rusiei de China?

Izolarea în plan internaţional ca urmare a conflictului militar din Donbass, recesiunea economică şi scăderea preţului la ţiţei şi gaze naturale determină pe oficialii de la Kremlin să se reîntoarcă către China, pentru remodelarea agendei comune economice şi geopolitice din Eurasia, scrie într-o analiză jurnalista Larisa Smirnova, publicată în russiadirect.org.

Recenta vizită la Moscova a preşedintelui chinez Xi Jinping cu ocazia comemorării Zilei Victoriei a avut drept scop căutarea unor modalităţi mai active de cooperare economică cu Rusia şi nu a vizat conturarea unei alianţe politico-militare.
Una dintre cele două declarații cadru semnate în timpul vizitei a fost legată de economia. Rusia și China s-au angajat să coopereze, chiar dacă numai într-o manieră generalizată, pentru realizarea a două proiecte care implică Rusia și părți ale fostei Uniuni Sovietice: Rusia- Eurasia (Uniunea Economică) și inițiativa Noul drum chinezesc al mătăsii.

Anterior, experții au văzut o potențială confruntare între Rusia și China în spațiul post-sovietic, în special în Asia Centrală, ca un risc major pentru relațiile bilaterale dintre cele două puteri.

China a lansat oficial, pe 28 martie 2015, planul de construcţie a unui drum strategic care să conecteze Asia, Europa și Africa, prin intermediul transportului și prin dezvoltarea infrastructurii în Eurasia, regiunea care include Rusia și Asia Centrală, termeni precum „win-win”, „avantajul reciproc” și „incluziune” au devenit parte în ultima perioadă de timp din jargonul oficial chinez.

În acest sens, semnarea declarației comune simbolizează faptul că Rusia a cedat la creșterea influenței regionale a Chinei, și a promis să înceapă un dialog. În conformitate cu termenii finali ai declarației, rezultatul cooperării lor eurasiatice ar putea fi crearea unui „spațiu economic comun”.
Rusia și China s-au angajat să crească volumul schimburilor comerciale bilaterale la 200 miliarde dolari în 2020, ceea ce va necesita o creștere medie de peste 13 la suta de la an la an, pentru următorii șase ani.
Acordurile de high-tech și zona de cercetare și dezvoltare propuse de partea chineză au scopul de a stimula Rusia la cooperare şi inovare. Acestea implică planuri de a dezvolta sisteme de navigație prin satelit, și mai multe avantaje pe piața telecomunicațiilor din Rusia pentru societatea chineză Huawei, de data aceasta prin cooperarea cu Rusia Unite Shipbuilding Corporation. Huawei este deja un jucător experimentat în piața rusă , printre clienții săi se numără Megafon, al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă din Rusia, iar compania de stat Căile Ferate din Rusia, care se clasează în prezent printre primele trei cele mai mari companii de transport din lume.

Axa Kremlin-Beijing are la bază dezvoltarea tehnologică şi economică

Ambele țări estimează că o creștere a ponderii producției de înaltă tehnologie în exporturi poate rezolva dilemele de modele de dezvoltare. Pentru Rusia, acest lucru implică depășirea dependenței sale actuale privind exporturile extinse de resurse naturale și de China, dependenţa de producție poluantă și de forța de muncă intensivă.
În realitate, în plan geopolitic, atât Rusia și China s-au simțit mult timp agresate de modelul tradițional occidental, centrat pe dezvoltarea internațională. Percepţiile ambelor state, reale sau preconcepute, este că nu au fost tratate cu şanse egale de Occident, iar acum China şi Rusia se luptă să schimbe percepţia Occidentului.

Putin a susţinut recent că Rusia a pus capăt războiului rece „voluntar” şi nu sub presiunea Vestului.

La rândul lor, oficialii ruşi au aşteptat ca scăderea ulterioară a barierelor ideologice ar duce în mod automat la integrarea idilică a Rusiei în comunitatea occidentală a națiunilor. Prin urmare, problemele care au mers împotriva unei astfel de soluţii, cum ar fi extinderea NATO la graniţele Rusiei şi obligativitatea vizelor pentru cetățenii ruși care vizitează țările occidentale, au devenit pietre de moară în relațiile Rusiei cu Occidentul.
În opinia liderilor de la Beijing, statutul egal este un drept meritat. China este gata să depună eforturi pentru a justifica egalitatea, în principal prin sublinierea puterii sale economice, precum și prin îmbunătățirea educației populației, promovarea unei mai bune maniere sociale, și, mai recent, încercând să consolideze statul de drept. În dezbaterea politică, China este precaută și rezervată.

Deși istoria Chinei imperiale ar putea constitui un mit magnific profund gravat în sufletul societății, „reforma și deschiderea” lui Deng Xiaoping a promovat în mod explicit că „înapoierea” din China ar trebui să fie admisă și faptul că China ar trebui să învețe cele mai bune practici din Occident.

În ciuda acestor diferențe de metodologie, atât Rusia, cât și China au ajuns la concluzia că, pe lângă legăturile verticale cu Occidentul, care au nevoie de a dezvolta relațiile orizontale între ele, precum și cu alte țări în curs de dezvoltare și națiuni periferice. Din cauza lipsei relative de competitivitate a economiilor lor, legăturile exclusive cu Occidentul le-au lăsat roluri care sunt inferioare ambițiilor lor imediate. În cazul Rusiei, este rolul de furnizor de resurse naturale, precum și în cazul Chinei, a producătorului de muncă ieftină.
Criza din Ucraina a avut un efect catalizator asupra stimularea cooperării Rusia-China, dar nu a schimbat cadrul structural existent.
Pentru China, explorarea piețele din Eurasia este o oportunitate de a valorifica dezvoltarea infrastructurii, transporturile și a tehnologiilor civile gata de utilizare. Și odată ce piețele sunt deschise și oportunitățile devin abundente, sunt șanse că ideile noi se vor dezvolta, împreună cu experiența adâncită.

sursa: paginademedia.ro