EXCLUSIV EVZ Jaf de 47 de milioane de euro la Casa de Sănătate | Cine au fost marii beneficiari ai contractelor MĂSLUITE

Companiile HP și SIVECO au fost marii beneficiari ai contractelor prin care s-ar fi scurs banii. Explicațiile date de trei dintre președinții CNAS se bat cap în cap. Unul dintre ei a „detonat” bomba la DNA, iar ceilalți doi spun că investiția este ca la carte!

Controversatul Sistem Informatic (SIUI) al Casei de Asigurări de Sănătate (CNAS) – menit să pună în bună ordine sistemul de sănătate publică și să oprească furtul din contribuțiile românilor- a fost implementat anevoios, pe o căruţă de bani publici şi cu o serie de întârzieri nejustificate, toate aceste aspecte ajungând în 2012, urmare unor sesizări, în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Principalul beneficiar al acestor contracte este renumita companie de IT, Hewlett Packard (HP), dar și un client vechi al afacerilor prospere cu statul: SIVECO România. În total, suma pe care specialiştii Guvernului au pus-o sub un mare semn de întrebare, şi care ar intra la posibile fapte de natură penală, respectiv abuz în serviciu contra intereselor publice, este de aproximativ 47 de milioane de euro.

Cum a început marea combinație cu banii de la Casă

După ce în 2012, controlul Curţii de Conturi la Casa de Asigurări de Sănătate a culminat cu şase sesizări făcute de Doru Bădescu, preşedintele de atunci al CNAS, în 2013, raportul Corpului de Control al Primului Ministru a deschis din nou „Cutia Pandorei” de la CNAS. Astfel, în urma amplului control guvernamental, semnat de secretarul de stat Ion Lazăr, DNA a fost sesizată, din nou, pentru a cerceta o serie de fapte cu eventuale conotaţii penale, depistate la CNAS, începând cu anul 2001 şi până la data finalizării controlului (n.r.-2013), perioadă în care la conducerea instituţiei s-au succedat, rând pe rând, Eugeniu Ţurlea, Cristian Celea, Cristian Vlădescu, Vasile Ciurchea, Irinel Popescu, Nicolae Lucian Duţă şi Doru Bădescu.

Întârzieri mari, penalizări zero

Marea fraudă sesizată în raportul guvernamental se referă la derularea contractului pentru construirea şi operarea „Sistemului Informatic Unic Integrat al asigurărilor de sănătate din România” (SIUI), sistem care deşi a costat enorm, a avut sincope, începând de la implementare şi culminând cu modul dubios de finanţare.

Ca urmare a verificărilor efectuate de Corpul de Control s-a constatat, că, deşi, potrivit documentaţiei de licitaţie, perioada de valabilitate a ofertei de implementare a sistemului informatic al Casei, câştigat de Compaq Cumputer în anul 2000, a fost de maximum 60 de zile, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a încheiat contractul cu Compaq Computer abia pe 3 iulie 2002, cu o întârziere de aproximativ doi ani şi jumătate de la data desemnării ofertei câştigătoare.

Mai mult, așa cum reiese din raportul Corpului de Control, conform procesului verbal din 2000, Compaq, firma contractantă a promis că va furniza în 18 luni un sistem funcțional, „la cheie”. Cu toate acestea, întârzierile uriaşe ale Compaq nu au fost sub nicio formă penalizate.

Mari semne de întrebare sunt ridicate şi în ceea ce priveşte documentaţia de atribuire, lucru care a condus la neasigurarea finanţării de către furnizor până la predarea „la cheie” ulterior, CNAS preluând finanţarea proiectului prin bugetul de venituri şi cheltuieli proprii.

Preluarea contractului de către HP, în defavoarea bugetului

În anul 2003, ca urmare a fuziunii dintre COMPAQ Computer și Hewlett Corporation, controversatul contract a fost preluat de HP România SRL. Încă de la preluarea de către HP, ar fi apărut și primele probleme care aveau să se răsfrângă asupra bugetului CNAS. Mai exact, transferul către HP s-a făcut fără a se diminua valoarea contractului și trebuiau reduse mai multe taxe, ținând cont de faptul că cele două companii aveau statut diferit, una având calitatea de persoană juridică din străinătate, iar cealaltă din România.

Ștersături și corecturi „pe față”

Specialiștii din Corpul de Control al Guvernului, care au monitorizat activitatea CNAS, aveau să constate și corecturi/ ștersături (cu pastă albă) în ordonanțările de plată, deși legea spune clar că „în documentele justificative și în cele contabile nu sunt admise ștersături, modificări și alte asemenea procedee, fără înștiințare clară în acest sens”. Implementarea SIUI ne-a costat pe toți aproximativ 120 de milioane de euro, fără TVA, însă, chiar dacă a ajuns să funcționeze în prezent, Corpul de Control al premierului Ponta aprecia, în 2013, că nu exclude varianta „sifonării”, prin zeci de acte adiționale, a unei sume de aproximativ 47 de milioane de euro. Ca atare, specialiștii Executivului au concluzionat că acest contract dubios trebuie să ajungă neapărat pe mâna procurorilor anticorupție.

Cum s-a lipit SIVECO și la banii Casei

Marele beneficiar al acestui contract este, fără îndoială, HP România, însă, foarte interesant este și faptul că un vechi client al afacerilor cu statul, Siveco, s-a lipit și la acestă „combinație”, beneficiind de suma de 2.414.068,51 euro (cu TVA), pentru atribuirea mai multor manuale menite să aducă un aport la derularea și implementarea sistemului informatic. Întreaga atribuire a acestei sume colosale s-a făcut „fără ca reprezentanții CNAS să solicite o justificare a prețului stabilit de SC Siveco S.A, mai exact între 110.000 de euro și 141.530/pachet fără TVA și fără a se face mențiuni la conținutul fiecărui pachet, respectiv numărul de manuale”, ceea ce, potrivit raportului Corpului de Control al premierului poate întruni elementele costitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată.

Toate sumele pe care CNAS le-a plătit către HP și Siveco, pentru SIUI

Din documetele prezentate de CNAS, și publicate în raportul Corpului de Control, rezultă că în perioada 2003-31.03.2012 au fost efectuate plăți către S.C. HP România SRL, SC Siveco România S.A și Serviciul de telecomunicații Speciale, în sumă totală de 659.879.416,08 RON (cu TVA), echivalentul a aproximativ 150.000.000 de euro, defalcate astfel:

● 576.030.983,53 lei, echivalentul a 117.834,761 euro (fără TVA) către HP, reprezentând valoarea serviciilor pentru realizarea SIUI. Adică pentru etapele de construire, de operare, precum și pentru adaptarea sistemului către casele județene.

● 14. 457.890 lei, echivalentul a aprox 3.300.000 euro, sumă plătită către STS, pentru servicii de telecomunicații și energie elctrică.

● 69.372.541 lei, sumă plătită căre S.C Siveco, dintre care 7.848.461 euro, reprezentând licențele Siveco Applications precum și 8.423.648 euro pentru alte licențe suplimentare Siveco și suport tehnic pentru CNAS și casele județene, iar alte aproximativ 2.000.000 de euro pentru mentenanță.

Ce spun șefi i care s-au perindat pe la Casa de Asigurări

Doru Bădescu: „Personal mi se păreau sume uriașe”

În 2012, Doru Bădescu, preşedintele de atunci al CNAS, după un control al Curții de Conturi, trăgea primul semnal de alarmă în legătură cu problemele identificate în cadrul sistemului. În prezent, cadru activ în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), comisarul Bădescu susţine că au existat probleme, unele punctate în sesizarea făcută catre DNA. ,,Erau lucruri care atunci mi se păreau mie strigătoare la cer. Complexitate, sume, proceduri, lucrurile ce nu mi se păreau bine făcute. Da, personal mi se păreau sume uriaşe. Nu sunt de specialitate ca să spun dacă se justificau sau nu (sumele -n.r). Dar sumele erau mari, iar funcționarea sistemului nu era ca un tot. Pentru că, înaintea mea şi odată cu terminarea mandatului meu a fost un audit al Curții de Conturi. În urma controlului Curții de Conturi au identificat vulnerabilităţi, anumite disfuncționalităţi şi au stabilit câteva măsuri”, a declarat Bădescu, pentru „Evenimentul zilei”.

Actualul șef, Vasile Ciurchea: „Nu e corect să comentez licitația”

Spre deosebire de Doru Bădescu, Vasile Ciurchea, actualul şef la CNAS, spune că, deşi a fost criticat de mulţi de-a lungul timpului, sistemul este funcţional şi „perfectibil”. Actualul şef de la Casă a lăsat de înţeles că cineva ar fi dorit, prin raportul Curţii de Conturi din 2012, să „şifoneze” acest sistem, el contrazicând neregulile sesizate de Doru Bădescu. Cât despre valoarea uriașă a contractului, de aproape 120 de milioane de euro fără TVA, Ciurchea nu vrea să comenteze și spune că nu el se afla la conducere când s-a semnat acest contract cu HP. „Contractul a fost atribuit în urma unei licitaţii şi eu nu vreau să comentez în niciun fel acest aspect. Nu este corect să comentez o licitaţie”, mai susţine şeful de la Casă. Vasile Ciurchea are însă doar cuvinte de laudă când vorbește despre eficiența sistemului informatic. ,,SIUI colectează absolut toate datele de la tot ce înseamnă furnizori de servicii medicale, de la cel mai mic cabinet până la cel mai mare spital”.

Lucian Duță: „Habar n-are ce vorbește. El nu știe ce a administrat!”

Lucian Duţă a fost la șefia CNAS în perioada 10.12.2009 – 08.05.2012, înaintea lui Doru Bădescu şi după Vasile Ciurchea (primul mandat). Contractele SIPE şi CEAS au fost semnate în timpul mandatului său. Primul este contractul privind implementarea reţetei electronice, în valoare de aproximativ 9 milioane de euro, iar CEAS-semnat în 2012 – prevedea sistemul cardurilor de azi, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. „Degeaba se laudă unii azi cu reţeta electronică şi cu cardul de sănătate, că eu le-am implementat. Unul ca Bădescu, care spune că sistemul informatic nu funcționează, habar n-are ce vorbește. El nici nu știe ce a administrat și ar trebui să tacă din gură. El s-a manifestat ca un plutonier, nu ca un chestor”, ne-a declarat Duță. Fostul preşedinte al CNAS are însă numai cuvinte de laudă despre controversatul sistem de informatizare de la Casă. „Sistemul funcționează foarte bine. Gândițivă că, dacă nu era bun, nu ar fi făcut față la fluxul imens de rețete electronice!”, ne-a declarat Duţă, care nu vrea însă să comenteze sesizările depuse de Bădescu la DNA. Cât despre suma imensă plătită pentru programele IT de la Casă, Duţă spune: „În alte ţări s-au cheltuit miliarde de euro, nu milioane, iar sistemele lor nu sunt la fel de eficiente ca al nostru”, încearcă Duţă să contrazică concluziile raportului întocmit de Corpul de Control al Primului-Ministru.

DNA a început urmărirea penală

La solicitarea EVZ, în legătură cu eventualele fapte de natură penală din contractul CNAS-HP, Direcția Națională Anticorupție precizează: ,,Pe rolul DNA – Structura Centrală există în lucru o cauză ce privește aspectele menționate, fiind începută urmărirea penală cu privire la faptă („in rem”). Referitor la raportul Corpului de Control, acesta a fost înregistrat ca sesizare în anul 2013, iar elementele conținute fac obiectul unor verificări, în acest moment”, a precizat DNA. Reprezentanții HP nu au putut fi contactați.

sursa: evz.ro