Ukraine-Presidential-ElectionUcraina merge la vot pe 25 mai în pofida circumstanţelor extraordinar de incerte. Imaginaţi-vă ce au văzut votanţii în cursul acestui an: întâi, detronarea de către o revoluţie populară a unui guvern ales democratic; apoi, anexarea de către Rusia a Crimeii; au urmat incursiuni efectuate de către ruşi sau luptători pro-ruşi în alte zone ale ţării, iar, în urmă cu câteva zile, moartea a 16 persoane într-un nou val de violenţe.

Mulţi potenţiali votanţi nici măcar nu vor ajunge la alegeri. Se estimează că aproximativ o zecime dintre centrele de votare vor putea fi deschise în regiunea Doneţk, în care se află aproximativ 10% din populaţia Ucraina. Există probleme similare în regiunea Luhansk. Deci ce şanse sunt ca aceste alegeri să fie respectate după ce vor avea loc?

Vladimir Khramov de la Bank of America Merrill Lynch, renumit analist al situaţiei din Ucraina, a făcut nişte predicţii conform cărora este probabil ca atât Kievul cât şi vestul să recunoască rezultatele alegerilor chiar dacă mulţi oameni nu vor putea vota; de asemenea, el crede că Rusia le va recunoaşte şi ea, „îndepărtând o mare parte dintre riscurile unor nou presiuni economice şi politice asupra Rusiei din partea vestului.”

Ideea principală a lui Khramov este una optimistă. „Este probabil că Ucraina va trece prin reforme constituţionale, existând mari şanse să aibă loc descentralizarea şi adoptarea unei forme de federalizare”, susţine el, fiind implicate şi anumite concesiuni: mai multă putere şi independenţă financiară pentru regiuni; scăderea substanţială a puterii guvernatorilor regionali; crearea unui nou statut pentru regiunile separate.

În acest caz, Doneţk şi Luhansk vor avea un statut diferit în Ucraina, atât politic cât şi financiar, dar vor rămâne, din punct de vedere legal, parte a acesteia în cadrul unui fel de federaţie. Astfel, alte regiuni problematce, în special din sud-est, nu se vor separa de ţară.

Khramov a declarat că „în acest scenariu, este probabil ca programul FMI să continue fără schimbări semnificative”. Acest fapt este vital: pachetul FMI reprezintă un total de aproximativ 30 de miliarde de dolari în angajamente din partea sa şi a altor multilaterale, permiţând astfel Ucrainei să îşi plătească datoriile, factura la gaz. Khramov a mai scris anterior că dacă şi zona Kharkiv şi provinciile de sud-est s-ar separa, înţelegerea cu FMI ar fi distrusă, iar Ucraina nu şi-ar putea împlinii nevoile de finanţare externă, restructurarea datoriilor devenind inevitabilă.

Sondajele de opinie sugerează că Petro Poroşenko va câştiga primul tur al alegerilor. Ce se întâmplă dacă iese învingător?

Acesta intenţionează să păstreze Ucraina intactă, dar ca o republică parlamentaro-prezidenţială şi să încerce să soluţioneaze conflictul cu Rusia prin cooperare economică. Poroşenko este pro-UE şi ar vrea ca Ucraina se se alăture uniunii până la sfârşitul mandatului său, dacă este ales. Acesta a declarat că ar descentraliza puterea guvernamentală şi ar acorda regiunilor mai multă autonomie fiscală.

Există mulţi „dacă” aici, dar dacă se va întâmpla şi Rusia recunoaşte alegerile, criza din regiune ar fi adusă pe un teren mai stabil. Rusia nu ar mai putea justifica folosirea puterii militare împotriva unui guvern ce nu a fost ales, deoarece preşedintele ar fi chiar el ales. În esenţă, ar primi ceea ce vrea prin asigurarea unui grad mai mare de autonomie pentru părţile Ucrainei în care o mare parte din populaţie este vorbitoare de limbă rusă. Şi mai este observabilă o nuanţă, adesea pierdută din vedere: Krhamov susţine că Rusia insistă pe tema federalizării Ucrainei pentru a o împiedica să se alăture NATO, deoarece o Ucraină federală din care fac parte regiuni cu înclinaţii ruseşti ar avea şanse mici să se alăture alianţei menţionate. Într-un astfel de caz, cu tensiunile rezolvate şi Ucraina ca stat sustenabil, este probabil ca pieţele să răsplătească acţiunile şi obligaţiunile din ambele ţări.

Dar niciunul dintre aceste lucruri nu este cert. Dintre cei şase candidaţi principali la alegeri, nu toţi împărtăşesc aceleaşi păreri: de exemplu, Iulia Timoşenko vrea să se alăture NATO, şi atât Anatoliy Hriţenko cât şi Olel Lyashko promit că vor construi o armată mai puternică şi vigilentă; alegerea lor ar putea fi considerată antagonistă de către Rusia şi ar putea-o determina să nu recunoască alegerile sau să îşi amplifice prezenţa în Doneţk şi Luhansk, efectuând probabil presiuni în vederea separării complete de Ucraina, în detrimentul modelului federal. Un astfel de scenariu înseamnă şi mai multă nesiguranţă şi continua izolare a Rusiei de către vest. Toate acestea ar fi dăunătoare pieţelor.

Acest sfârşit de săptămână va fi interesant.

 

 

 

 

Acest articol este semnat de Chris Wright.

Traducere de UVT.