IOHANNIS – Preşedinte pentru 2 ani. Se încălzeşte KOVESI?

Arestările DNA și condamnările de la ÎCCJ nu prea mai lasă loc altor evenimente să iasă în lumină și e păcat, pentru că unele dintre ele merită toată atenția. Mai ales cînd e vorba de ceva cu potențial impact uriaș în viitorul apropiat, la nivel politic și social.

Un asemenea eveniment mai degrabă ignorat de presă este anunțul recent al premierului Victor Ponta, conform căruia e foarte important ca referendumul pentru modificarea Constituției să aibă loc anul acesta, cînd nu există presiuni electorale, altfel toată povestea se va amîna cine știe cîți ani.
De aceeași părere e și președintele Klaus Iohannis, și nici partidele parlamentare nu au obiecții.

Premierul Victor Ponta declara, pe 30 martie, că revizuirea ar putea fi adoptată în această sesiune parlamentară, dacă liberalii nu blochează proiectul. „În această sesiune parlamentară urmeaza a fi adoptată revizuirea Constituției. Aici există o mare reticență din partea colegilor de la PNL. Tot ce au susținut până acum în ultimii doi ani în cadrul comisiei, acum, într-un fel s-au razgandit. Fac apel la seriozitate, și la decizie. Dacă nu mai e valabil ce au susținut în ultimii doi ani, să o spună. Probabil că influența PDL va fi covârșitoare asupra lor. Altfel putem merge mai departe”, a declarat premierul la Digi 24.
„Propunerile au fost examinate de Curtea Constituțională a României și de Comisia de la Veneția și practic trebuie doar să finalizăm textul și să avem până la sfârșitul acestui an referendumul cu 30% cvorum”, a mai spus Victor Ponta.

Cum se știe deja, anul trecut, comisia parlamentară specială pentru revizirea Constituției și-a finalizat propunerile pentru noua lege fundamentală, dar s-a ciocnit de anumite obiecții ale Curții Constituționale, care vor determina inerente modificări. Per ansamblu, însă, chiar sunt șanse foarte mari să avem o nouă Constituție anul acesta.

De aici, însă, ar putea deriva lucruri interesante. Și spectaculoase.

Concret, anul trecut, membrii comisiei pentru revizuirea Constitutiei au adoptat amendamentul potrivit caruia mandatul presedintelui tarii a fost readus la patru ani, iar acesta va fi definit drept “sef al statului”.
Astfel, a fost modificat articolul 83, alineatul (1) din Constitutia Romaniei, care prevedea ca “mandatul presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului”.
In noua sa forma, alineatul respectiv din articolul 83 devine “mandatul presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului”.
De asemenea, a fost adus un amendament si alineatului (1) din articolul 80, care prevedea ca “presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii”.
Dupa modificarea Legii fundamentale, articolul respectiv va prevedea ca “presedintele Romaniei este seful statului, reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii”.

Reducerea mandatului prezidențial a fost unanim acceptată de clasa politică autohtonă, și e firesc să fie așa, în condițiile în care decalarea alegerilor, după intrarea în vigoare a mandatului de cinci ani – voința personală a lui Adrian Năstase – a avut consecințe dezastruoase și niciun beneficiu.
Mai precis, după 2004, alegerile s-au ținut lanț: 2007 europene, 2008 locale și parlamentare, 2009, europene și prezidențiale, 2012 locale și parlamentare, 2014 prezidențiale și europene, fără a mai vorbi de referendumurile de suspendare ori de cel pentru reducerea parlamentului.

Într-o țară cu resurse financiare reduse și cu o politică, oricum, instabilă, alegerile în lanț nu erau decît bomboana pe colivă, lucru remarcat de toți observatorii și actorii politici.
Prin revenirea la mandatul prezidențial de patru ani, avem șansa normalizării ciclurilor electorale bezmetice din ultimii ani.

Există, însă, o condiție sine qua non.
Klaus Iohannis va trebui să demisioneze anul viitor, pentru a avea prezidențiale odată cu parlamentarele, definitiv.

Fără acest gest, dezastrul nu doar că nu se va repara, ci va lua, dimpotrivă, amploare.

Mai precis, dacă Iohannis se ambiționează să își ducă mandatul de cinci ani la capăt, abia apoi intrînd în vigoare cel de patru ani, vom avea alegeri parlamentare, locale, europarlamentare și prezidențiale în 2016, 2019, 2020, 2023, 2024, 2027, 2028, 2029 și tot așa.

Singura ”reușită” va fi că prezidențialele vor fi desincronizate și de europarlamentare, deci se vor naște noi ani electorali față de cei actuali.

Anul trecut, în octombrie, Klaus Iohannis a anunțat public că nu intenționează să demisioneze în 2016 pentru a facilita recorelarea alegerilor, ”pentru că nu asta este soluția”.
E de bun simț, însă, că neamțul nu putea, înaintea alegerilor, să-și demobilizeze propriul electorat anunțînd oficial că va fi președinte doar doi ani.

În plus, politicienii se mai pot și răzgîndi.
Ori mai pot fi ”răzgîndiți” de diverse structuri.
La rece vorbind, Klaus Iohannis nici nu prea lasă impresia că ar fi un președinte de cursă lungă, ci, dimpotrivă, că ar fi mai degrabă un soi de soluție-tampon identificată și promovată de marile laboratoare ale politicii, ca să ne exprimăm eufemistic.

Pe de altă parte, se vede cu ochiul liber că șefei DNA, Laura Kovesi, i se construiește încet, dar sigur, un profil prezidențial de mare calibru.
O manevră viitoare care ar putea explica multe ciudățenii ale prezentului.
O femeie președinte, și încă una cu un background solid, aureolată de o vastă campanie anti-corupție, o Carla Del Ponte autohtonă care a curățat și reformat clasa politică, iată un mesaj puternic pe care România l-ar putea da occidentului anul viitor.

Sursa: inpolitics.ro