
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu a mai aşteptat ieşirea publică a premierului Grindeanu şi a anunţat că s-a decis retragerea ordonanţei de urgenţă prin care s-a modificat Codul Penal, scrie stiripesurse.ro

Florin Iordache a fost o alegere proastă pentru Ministrul Justiției. Pentru că e un recidivist în materie de legi la comanda unor penali. Nu e singurul, dar o asemenea persoană nu poate fi ministrul Justiţiei într-o ţară membră UE. Cineva care acceptă legi venite de la beneficiarii lor şi după aceea trece ordonanţe care îi amnistiază nu poate fi Ministrul Justiţiei. Mai jos, probele.
Cariera lui Florin Iordache de legislator la comandă e veche. Azi dăm doar un singur exemplu asupra legăturilor lui Iordache cu penalii.
Actualul ministru al Justiției, a promovat în 2013 o lege comandată de însuși plătitorul lui, care i-a virat în conturi 115.000 euro.
Beneficiarul era Mihai Vlasov, fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), şi legea privea trecerea Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției în subordinea CCIR, adică sub papucul lui Vlasov.
Dacă lui Mihai Vlasov (ulterior dovedit și corupt) i-ar fi ieșit pasența și ar fi reușit să treacă RECOM de la MJ la CCIR, ar fi căpătat controlul asupra a 90% din venitul estimat la 60 de milioane de euro pe an, al Registrului Comerțului, precum și asupra arhivelor sale uriașe de documente și a numirilor șefilor de filiale din RECOM .
Deși una din încercările anterioare ale lui Vlasov de a-și subordona RECOM a eșuat, fiind declarată neconstituțională, acest semnal de alarmă nu l-a împiedicat pe Florin Iordache să își asocieze imaginea cu infamul proiect și să-l promoveze hărnicuț în Parlament, ca și cum ar fi fost o lege bună pentru țară. Florin Iordache nu doar că a promovat actul normativ la cererea președintelui CCIR de la acel moment, dar s-a ocupat activ de convingerea altor parlamentari ca să devină promotori ai proiectului de lege care slujea intereselor obscure ale lui Vlasov.
Asta deoarece Florin Iordache era la acel moment și „arbitru al CCIR”, fiind astfel în „simbria” directă a lui Vlasov.
După ce a ajuns președinte al CCIR, Mihai Vlasov și-a arogat, conform unuia din colaboratorii cu credibilitate ai Curții de Arbitraj de pe lângă CCIR, puterea discreționară să numească după bunul plac „arbitrii” care urmau să facă parte din tribunalul arbitral în litigiile dintre companii. Lui Vlasov chiar i s-a reproșat în față că numește indivizi „no-name” să arbitreze cauze, în defavoarea unor experți cu experiență și nume în domeniu, care erau „lăsați pe tușă”. Cităm câteva elemente relevante dintr-un dosar penal ce-l viza pe Mihai Vlasov, instrumentat de Parchetul General:
Întrebată de procurori cine avea autoritatea de nominare a arbitrilor în anul 2013 şi dacă exista vreun criteriu în această nominare, unul dintre martorii din dosar, arbitru cu experiență, a răspuns: „Nominarea arbitrilor la tribunalul arbitral se făcea de Vlasov potrivit regulilor de procedură ale Curţii de Arbitraj în vigoare atunci. Regulile de procedură erau aprobate de Colegiul de Conducere al CCIR. Potrivit acestor reguli dreptul de nominare îl avea în exclusivitate dl Vlasov. Cu excepţia faptului că nu putea să numească un supraarbitru decât din lista de supraarbitri, şi un arbitru din lista de arbitri, în afara acestor prevederi nu cunosc să fi existat un alt criteriu. Eu consider că acesta ar fi putut fi doar profesionalismul”. Respectivul martor, întrebat și dacă a discutat vreodată cu dl. Vlasov cu privire la numirea unor arbitri, a declarat: „Deoarece am fost frapată de componența listei arbitrilor pe care se găseau „iluştri necunoscuţi” în ale dreptului, eu ca profesor universitar vechi, ar fi trebui să-i cunosc, mi-am îngăduit în convorbiri ocazionale să-i sugerez să numească în calitate de arbitri şi alte persoane aflate pe listă, reputaţi specialişti în dreptul comercial sau dreptul comerţului internaţional. Eu mi-am depăşi atribuţiile făcând astfel de sugestii, iar dl Vlasov nu a fost receptiv niciodată”.
Florin Iordache a făcut însă parte din categoria „norocoșilor” care a avut șansa să nu fie lăsat „pe tușă”, ci să fie printre cei „aleși” adesea de Vlasov să câștige bani din arbitraje.
Actualul ministru al Justiției a primit de pe urma nominalizărilor lui Vlasov în diverse „cauze” ce urmau să fie arbitrate, suma de 509.725 lei (aproximativ 115.000 euro). Mai jos defalcăm sumele primite de Iordache de la CCIR pe ani. În 2008 Iordache a primit de CCIR doar 22.500 lei (vezi aici), în 2009 a câștigat 138.025 lei pe mâna lui Vlasov (vezi aici), în 2010 a câștigat 162.055 lei, (vezi aici). În 2011 a produs 145.686 lei (vezi aici), în 2012 a câștigat doar 41.459 lei (vezi aici), în 2013 a primit 83.350 lei, iar în 2014, anul arestării lui Mihai Vlasov pentru corupție, Iordache a mai primit de la CCIR suma de 55.141 lei (vezi aici). În 2015 Iordache a mai câștigat ca „arbitru” doar 21.991 lei, sumă modestă, similară cu cea din anul său de debut (vezi aici).
Legea lui Vlasov, promovată în Parlament de Florin Iordache, n-a trecut la acel moment, neprimind OK-ul Curții Constituționale și nici al Consiliului Fiscal.
În 15 iunie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, el fiind acuzat că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), i-a cerut unui deputat “să îi susţină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat “Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”. Iniţiatori au fost deputaţii Aurel Vainer, Mircea Grosaru, Florin Iordache, Alina Gorghiu, Attila Marko şi senatorul Klarik Laslo-Attila.
În iunie 2015, Mihail Vlasov a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru 1 milion de euro cerut pentru a rezolva tot un dosar de arbitraj, conform DIGI.
Mihail Vlasov a mai fost trimis în judecată în alte trei dosare penale, în legătură cu exercitarea funcției de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României.
Executanţii săi din Parlament nu au avut nimic de suferit. Conform unui sondaj al României curate, numai trei la sută din români cred că Parlamentul face ce trebuie în lupta cu corupţia, şi majoritatea blamează oamenii politici pentru persistenţa corupţiei-
Una din bătăliile din jurul actualei ordonanţe priveşte exact capacitatea procurorilor de a inculpa şi pe viitor asemenea procese legislative corupte. Cum se desfăşoară, vedeţi mai jos.
Dialog telefonic din 04.02.2013 între Mihail Vlasov și Florin Iordache:
Florin Iordache: Sunt la Vali în birou, la Zgonea.
Vlasov Mihail: A…!
Florin Iordache: Sunt eu cu el.
Vlasov Mihail: Salută-l!
Florin Iordache: Îl salut din partea ta! Hai să-ți spun ceva. Mi-a luat interviu din LUJU.
Vlasov Mihail: A, da mi-a luat interviu băiatul ăla cu fata aia.
Florin Iordache: Bun, bun.
Vlasov Mihail: Da!
Florin Iordache: Bun. Bun. Bravo!
Vlasov Mihail: Da.
Florin Iordache: Mi-a plăcut ăla!
…
Vlasov Mihail: Auzi? Da, dar astăzi…. Astăzi poate treci pe la mine, că vreau să discutăm câteva amănunte legate de lege, nu știu ce.
Florin Iordache: Ce, vrei să trec pe la tine?
Vlasov Mihail: Îhî!
Florin Iordache: Păi, într-o oră, așa, e bine?
Vlasov Mihail: E bine.
Florin Iordache: Într-o oră sunt la tine, Mișu!
Vlasov Mihail: Bine. Hai te-am pupat! Pa!
Florin Iordache: Hai și vorbim atunci!
Convorbire din 20.02.2013 între Mihail Vlasov și Florin Iordache:
FIorin Iordache: Alo! Alo!
Vlasov Mihail: Alo, Florine!
Florin Iordache: Ia zi!
Vlasov Mihail: Da n-aș vrea ca prima se…Ă ă…Originalul e la el, nu?
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: N-aș vrea ca prima semnătură să fie a lui.
Florin Iordache: Nu, mă, păi, prima… prima o… e… Oricum deasupra îl pun pe Vainer, nu așa am zis?
Vlasov Mihail: Păi, Da! Eu zic să-l pui pe Vainer, să te pui pe tine, să pui pe Alina Go… și dup-aia trebuia să-l pui pe el. Îi dau telefon…
Florin Iordache: Lasă-l mă, că îl semnează… Semnează mai jos în aia…
Vlasov Mihail: Da.
Florin Iordache: Deasupra lui, că nu-i o problemă!
Vlasov Mihail: Da, da. Îi spun.
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Da. Da. E…
Florin Iordache: Da important e ca să… Da.
Vlasov Mihail: Da, îi dau tele…Dacă semnează, bine, m-am gândit dacă nu semnează, nu mai insistăm la nici un PDL-ist. Dă-i dracu! Că nu știi care e cu Chioru, care nu-i…
Florin Iordache: Păi aia, nu știu ce…
Vlasov Mihai: Și pân la urmă legea ajunge la el. Înțelegi!
Florin Iordache: Păi da!
Vlasov Mihail: De-aia!
Florin Iordache: Da nu, că e…el e cu, el e cu Traian, așa că de aia ziceam eu.
Vlasov Mihail: Da?
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Bine, da. Da, da, bine.
Florin Iordache: Bine. Pa, pa!
Vlasov Mihail: Hai, pa!
Convorbire din 20.02.2013 între Mihail Vlasov și Florin Iordache:
Florin Iordache:Da!
Vlasov Mihail: Alo!
Florin Iordache: Da, Mișule!
Vlasov Mihail: Domnu secretar, am vorbit cu Mircea (n.r. Mircea Toader), domnu secretar.
Florin Iordache: Așa! Ia zi! Și?
Vlasov Mihail: Da și… I-am explicat. El nu știa, credea că-i Legea Camerei. I-am zis: „Nu-i legea Camere, mă! E o lege a Registratorilor Comerciali… de fapt nu face nimic, îs toate lucrurile… numai că în loc să fie sub controlul ministrului e pe lângă Camera de Comerț, c-așa e în mintea comerciantului…
Florin Iordache: Îhâm! Bine, mă!
Vlasov Mihail: „Registrul are legătură cu Camera”.
Florin Iordache: Bun!
Vlasov Mihail: Și a zis că se uită și el peste ea și o semnează azi.
Florin Iordache: Da? Bine.
Vlasov Mihail: Azi. C-a zis că azi. Dar tu…ă… Ar fi trebuit s-o iei de la el să te duci să-i spui: „Băi, dacă n-ai timp acum…” Să trimiți pe cineva s-o ia, să-i spui: „Bă, dacă n-ai timp acum…”.
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Dă-i telefon! „O iau s-o dau la alte…” Ca să fie semnătura lui ultima sau să renunțăm la ea. S-o semneze Vainer, Mircea Grosaru… (n.r. Mihail Vlasov i-a cerut la începutul anului 2013 să facă formalitățile de înscriere a lui Mircea Grosaru pe lista de arbitri a Curții de Arbitraj din cadrul CCIR).
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Alina Gorghiu.
Florin Iordache: Da, mă, să văd că…
Vlasov Mihail: Notează-ți pe hârtie.
Florin Iordache: Da, mă, îi știu. Așa!
Vlasov Mihail: Deci, Grosaru, Vainer…
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Alina Gorghiu…
Florin Iordache: Da, da.
Vlasov Mihail: Ă…Tu!
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Și Toni, Toni Greblă.
Florin Iordache: Păi, pe Toni nu-l mai am.
Vlasov Mihail: Nu-l mai ai. A plecat?
Florin Iordache: A plecat.
Vlasov Mihail: Păi, pune pe altcineva de la Senat, de-al no… Pe Ion Chelaru.
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Pe Ioniță Chelaru.
Florin Iordache: Îhâm! Bine.
Vlasov Mihail: Da.
Florin Iordache: Hai să văd, să iau…
Vlasov Mihail: Da să fie și-un senator! Ca să fie și-un senator, știi!
Florin Iordache: Da, mă, da. Nu-i o problemă asta! Da.
Vlasov Mihail: Da. Pune-l pe Ioniță Chelaru. Nu-i o problemă…
Florin Iordache: Da, da
Vlasov Mihail: Și am să-ți spun, după ce semnezi și tu și ăia toși și semnează și Mircea, am și-un PPDD-ist, da nu știu la care să mă opresc, la un avocat care mi l-a recomandat ăsta, da am și pe altcineva, da.
Florin Iordache: Îhâm.
Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc deloc, dar ă, ă… Da. Bine.
Florin Iordache: Găsim! Hai că găsesc și…că …da. Bine.
Vlasov Mihai: Hai!
Florin Iordache: bine! Bine, Mi… Bine! Pa, pa!
Vlasov Mihail: Hai că azi s-o avem cu semnăturile! Când o ai, să-mi faci și mie o copie, te rog frumos!
Florin Iordache: Da, Mișule! Fără probleme! Pa, pa!
Vlasov Mihai: Bine. Pa, pa!
Florin Iordache: Pa!
Convorbire din 20.02.2013 între Mihai Vlasov și Alina Gorghiu:
Alina Gorghiu: Da, șefu!
Vlasov Mihail: Sărut mâna, păpușa lui!
Alina Gorghiu: Vă pup! Ce faceți?
Vlasov Mihail: Fii atentă! O să vină Florin Iordache pe la tine astăzi…
Alina Gorghiu: Da.
Vlasov Mihail: Ă…Cu un proiect de lege…
Alina Gorghiu: Da.
Vlasov Mihail: Care să te uiți peste el, să-l analizezi foarte bine, da?
Alina Gorghiu: Îhâm.
Vlasov Mihail: Și să-l… semnezi. E legea registratorului comercial și a întregistrării la Registrul Comerțului.
Alina Gorghiu: Bine, vorbesc cu Florin.
Vlasov Mihail: Da?
Alina Gorghiu: Îhâm.
Vlasov Mihai: Vorbește cu Florin, da am… îi trebuie astăzi semnată. Da, bine.
Alina Gorghiu: Sigur.
Vlasov Mihail: Hai, pa!
Alina Gorghiu: Te pup! Pa, pa!
Vlasov Mihail: Te pup, păpușă! Pa!
Dialog din 20.02.2013 dintre Mihail Vlasov cu Florin Iordache:
Florin Iordache: Da. Alo!
Vlasov Mihail: Auzi, nu mai…Auzi! Tactic n-am procedat… Nu trebuia să o duci lui boul ăla de apă, lui Mircea întâi, trebuia pe aici, să terminăm noi, să strângi acolo opt semnături și dacă ultima era, o duceam și la el. Stă…ăla la el, azi terminăm
Florin Iordache: Lasă, mă c-o iau. În zece minute urc eu și-o iau, cu sau fără.
Vlasov Mihail: Hai! Ia-o! Da. Cu sau fără.
Florin Iordache: Bine. Pa!
Dialog din 22.02.2013 dintre Mihail Vlasov cu Edler Andras, președintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna:
Edler Andras: Ă…și vă mai întreb domnu președinte. Referitor la a doua…observație.
Vlasov Mihail: Care?
Edler Andras: Deci… De… a, cu banii. Că oricum și banii sunt un lucru important, nu?
Vlasov Mihail: Da. Sunt.
Edler Andras: De ce să… de ce să lăsăm numai zece la sută la oficiile județene și să dăm nouăzeci la sută la registrul național?
Vlasov Mihail: Pentru că…
Edler Andras: Pentru că pân la urmă…no!
Vlasov Mihail: Pentru că banii…Păi să-ți spun de ce. Vrei să-ți răspund sincer?
Edler Andras: Da.
Vlasov Mihail: A fost modalitatea pe care eu am găsit-o, pentru ca camerele să stăp… camera să stăpânească banii de la, de la oficiu.
De asemenea, din interogatoriile aplicate unora dintre parlamentarii care și-au aplicat semnătura pe proiectul „Legii Vlasov”, promovată în Parlament, Klarik Laszlo Atila a recunoscut că a fost contactat de Florin Iordache pentru semnarea proiectului legislativ privind Registratorul Comercial și organizarea ORC la nivel central, prilej cu care Iordache i-a comunicat că se viza trecerea ONRC din subordinea MJ în subordinea CCIR.
Proiectul legislativ al lui Mihail Vlasov, împins de acesta în Parlamentul României prin intermediul actualului Ministru al Justiției Florin Iordache, s-a soldat cu condamnarea lui Vlasov pentru dare de mită în toamna lui 2016, după ce i-a promis și oferit lui Mircea Grosaru calitatea de „arbitru” în cadrul Curții de Arbitraj, în schimbul susținerii legii sale în Parlament. În 6 martie 2013, Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a ședinței a Colegiului de Conducere a Camerei de Comerț și Industrie a României cererea deputatului Mircea Grosaru de obținere a calității de arbitru, a determinat luarea deciziei colectivului colegiului și a votat alături de ceilalți membri aprobarea acestei cereri, în acest mod îndeplinind promisiunea făcută deputatului Grosaru Mircea în schimbul susținerii de către acesta a proiectului legislativ de interes pentru Vlasov. Prezentăm mai jos un extras dintr-o convorbire purtată de Vlasov cu Mircea Grosaru din 12 martie 2013, în care șeful CCIR îi dădea asigurări deputatului că i-a rezolvat admiterea ca „arbitru”:
Grosaru Mircea: Auzi, Mișu? Spune-mi un lucru! Este totu ok cu dosarul ăla la…Da?
Vlasov Mihail: Da, sigur că da! S-a rezol…
Grosaru Mircea: Da?
Vlasov Mihail: Păi … Tu crezi că pe mine mă cheamă MIRCEA?
Grosaru Mircea: He…! Cum adică, mă? Da eu de câte ori ți-am promis …
Vlasov Mihail: Cel viteaz. MIRCEA cel Viteaz și merele de aur.
Grosaru Mircea: Ha, ha, ha!
Vlasov Mihail: Da, Mircea s-a rezol…
Grosaru Mircea: Îți mulțu …
Vlasov Mihail: Da, MIRCEA! Sigur! E totu … Auzi!
Grosaru Mircea: Păi, să te gândești…
Vlasov Mihail: Da nici nu putea să nu fie…Auzi!
Grosaru Mircea: Da, da!
Vlasov Mihail: Nici nu putea să nu fie în regulă pentru că era totu în regulă. Corect și legal și-n regulă.
Grosaru Mircea: Păi, da bineînțeles, mă!
Sursa: romaniacurata.ro

Senatoarea PNL Carmen Hărău consideră că românii ar fi şi mai furioşi dacă ar afla conţinutul unei alte ordonanţe de urgenţă adoptată de Guvernul Grindeanu-Dragnea, mai precis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 27 ianuarie 2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, scrie stiripesurse.ro
„Românii au ieşit în stradă pentru că au aflat din mass-media despre conţinutul ordonanţei privind modificarea Codului Penal. Am convingerea că toţi românii ar fi şi mai furioşi dacă ar afla că, printr-o altă ordonanţă dată tot pe furiş, în data de în 25 ianuarie, OUG nr. 9/2017, Dragnea şi Grindeanu au suspendat practic cele mai importante articole din Legea nr. 500/2002 care priveşte finanţele publice. Această lege stă la baza elaborării şi aprobării bugetului de stat al României. Au amputat total această lege pentru a da liber la sifonarea banilor publici!
Astfel, sunt suspendate până la 1 ianuarie 2018 articolele care privesc rigorile bugetare în privinţa utilizării creditelor bugetare şi a celor de angajament, anulează obligaţia Guvernului de a anexa programele bugetare în vederea transparentizării acestora şi anulează sancţiunile penale pentru nerespectarea acestor prevederi. Pe româneşte, vor putea fura cât vor, fără să fie pedepsiţi! Poate cel mai grav din istoria post-decembristă, OUG nr. 9/2017 anulează procedura de aprobare a creditelor de angajament în Parlament! Pe scurt, degeaba aprobă zilele acestea proiectul de buget, pentru că Guvernul a anulat această atribuţie a Parlamentului, adică au deschis calea la prăduirea banilor publici!
Este de domeniul evidenţei că OUG nr. 9/2017 a fost scrisă pentru ministerul cu cele mai mari credite de angajament, care se ridică la peste 30 miliarde lei – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Cred că pentru faptul că i-a fost refuzată desemnarea ca prim-ministru, prin puterea financiară care i s-a dat, domnul Dragnea a făcut din Ministrul dezvoltării, adevăratul prim-ministru al României.
Văzând că Liviu Dragnea a început deja să-şi recunoască greşelile şi are de gând să retragă ordonanţa de modificare a Codului penal, îi solicit cu toată puterea să retragă de îndată, înainte de votul asupra bugetului de stat, amputarea Legii finanţelor publice făcută prin OUG nr. 9/2017”, anunță senatoarea PNL.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat sâmbătă că protestele din ultimele zile reprezintă îl au drept cauză pe Klaus Iohannis, care ”a incitat strada şi a provocat această anarhie”, scrie stiripesurse.ro
”Este efectul incitării pe care a făcut-o preşedintele ţării, care în loc să joace rolul de moderator şi om al dialogului, a incitat strada şi a provocat această anarhie la care asistăm cu toţii. Este răspunderea totală a preşedintelui Iohannis şi va trebui să dea socoteală ţării pentru părăsirea rolului care îi revine prin Constituţie – să fie moderator, nu incitator”, a spus pentru Mediafax Ion Iliescu.
Protestele contină şi sâmbătă seara, atât în Piaţa Victoriei, cât şi în faţa Palatul Parlamentului.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat sâmbătă că se va întâlni cu liderii coaliţiei şi cu premierul Sorin Grideanu pe tema OUG privind Codurile penale, una dintre soluţii fiind abrogarea.
BOMBĂ | Grindeanu, anunţ despre Ordonanţa HOŢIEI, în curând 
După ce premierul Grindeanu şi liderul PSD Liviu Dragnea au anunţat că nimic nu-i va face să dea înapoi în privinţa controversatei ordonanţe care a scos sute de mii de oameni în stradă, iată că presiunea străzii îşi spune cuvântul. Sunt tot mai multe voci care spun că în scurt timp premierul va face un anunţ în măsură să liniştească spiritele. Ar putea fi vorba, la o adică, de abrogarea ordonanţei 13, dacă e să ne luăm după un interviu pe care Liviu Dragnea l-a acordat în această dimineaţă unui site de ştiri, scrie digi24.ro
Ulterior, partenerii la guvernare ai PSD, reprezentanţii ALDE, au anunţat, într-un comunicat de presă, că invită la dialog toate taberele, pentru medierea conflictului.
Copreşedintele ALDE, Daniel Constantin a refuzat să enunţe chiar el ce s-a decis în cadrul coaliţiei – a spus că cel mai îndreptăţit să ia cuvântul este premierul Sorin Grindeanu.
La rândul său, ministrul de Interne, Carmen Dan, a spus că orice soluţie de dezamorsare a crizei este binevenită.
Premierul Sorin Grindeanu ar putea face declaraţii de presă în această seară legat de situaţia din ultimele zile privind modificarea codurilor penale.
Liviu Dragnea a declarat că este posibilă abrogarea dacă soluţia ar fi acceptată de Sorin Grindeanu.
Liviu Dragnea a afirmat că există o presiune foarte mare din partea membrilor PSD pentru un miting de proporţii în Bucureşti, motiv pentru care va încerca să găsească o soluţie de detensionare a situaţiei împreună cu primul-ministru şi liderii ALDE.
„Oameni responsabili fiind, nu putem asista la sfărâmarea României din cauza iresponsabilităţii preşedintelui Iohannis. Votanţii PSD sunt extrem de nervoşi, fiind conştienţi de valoarea votului lor şi pentru că suntem împiedicaţi să punem în practică programul propus. O altă sursă de enervare este punerea în circulaţie de zvonuri potrivit cărora premierul va fi chemat la anchetă. O să propun o soluţie de stingere a conflictului pe care sper s-o accepte premierul în legătură cu OUG. Eventual se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă premierul acceptă. Cu speranţa că acest lucru îi va convinge şi pe membrii şi simpatizanţii noştri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile”, a spus Dragnea.
El susţine că nu vrea ca această chestiune să ducă la un clivaj social. „Nu vreau să existe în conflict români contra români şi să se rupă România în două. Pentru că nu se mai poate discuta cu argumente raţionale, ci ne confruntăm cu o maşină de dezinformare incredibilă în timp ce România are nevoie de linişte şi stabilitate pentru a putea înainta spre prosperitate, dezvoltare şi democraţie”, a mai spus Dragnea.

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;
– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;
– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!
3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.
4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;
– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. șoferii băuți
– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.
– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.
Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:
1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.
3. denunțul Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;
– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.
Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;
– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;
Intrarea în vigoare a OUG:
– modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;
– modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)
Concluzii:
Articol publicat de Judecătorul Cristi Dănileț pe cursdeguvernare.ro

Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Codului Penal trebuie “călcată în picioare”, pentru că este o “tâmpenie” şi o “invitaţie la hoţie”. Afirmaţia tranşantă a fost făcută la RFI de actorul Victor Rebengiuc, care-i îndeamnă pe manifestanţii din stradă să lupte până la capăt.
Reporter: Cum priviţi mişcarea de protest din ultimele zile, v-a surprins prin amploare?
Victor Rebengiuc: Mă surprinde în bine, adică nu mă aşteptam să existe o asemenea amploare. Ştiu, îmi dau seama că toată lumea este nemulţumită de ceea ce s-a întâmplat, de toată hoţia pe care Guvernul PSD a comis-o, dar faptul că există atâta responsabilitate cetăţenească în rândul românilor, ca să folosesc şi eu un termen consacrat, mă surprinde în bine, îmi place faptul că românii ies şi îşi manifestă dezacordul faţă de hoţiile care se întâmplă, încercând să fie ascunse, dar de fapt sunt foarte evidente.
Rep.: Cum calificaţi modul în care au acţionat autorităţile? Mă refer la acea şedinţă de Guvern, seara târziu, fără ca presa să fie anunţată asupra includerii pe ordinea de zi a OUG privind modificarea Codului Penal.
V.R.: Este o practică bine ştiută a PSD-ului, îţi bagă pumnul în gură şi gata, s-a terminat, nu mai avem ce discuta. Ei credeau că nici nu au ce discuta, pentru că au invocat votul popular, zic ei, dar asta e… Nu m-a surprins modul în care ei au acţionat, e ştiut, îi caracterizează.
„Eu muncesc de 60 de ani şi abia am un apartament şi o maşinuţă, Dragnea are o moşie”
Rep.: Ce credeţi că ar trebui să se întâmple acum cu OUG de modificare a Codului Penal?
V.R.: S-o calce în picioare, să nu mai existe, pentru că este o nebunie, o tâmpenie, este o invitaţie la hoţie. Tot auzeam în ultima perioadă pe la diverse televiziuni că DNA-ul a devenit o nenorocire… DNA-ul a atacat numai hoţii. Şi că oamenii politici sunt ameninţaţi… Păi, dacă oamenii politici fură cel mai mult, cine-i de vină? Să se uite la ei acolo. Să ne explice domnul Dragnea de exemplu cum poate el să aibă o asemenea moşie de nu ştiu câte, şapte hectare, cu piscină, cu teren de tenis, cu nu ştiu câte clădiri pe ea acolo. Eu sunt un om care munceşte de peste 60 de ani de zile şi abia am şi eu un apartament şi o maşinuţă, împreună cu soţia mea, amândoi am muncit pe rupte, eu de 60 de ani, ea de 50.
Rep.: Aveţi un mesaj pentru manifestanţi?
V.R.: Vreau să le spun că-i iubesc foarte tare, le admir determinarea şi regret că nu pot să fiu alături de ei, vârsta nu-mi permite, nu pot să stau multă vreme în picioare şi din cauza asta nu sunt prezent şi eu acolo, pentru că altfel aş fi fost acolo, aşa cum am mai fost de-atâtea ori, în alte ocazii. Îi iubesc din suflet şi le urez tărie, forţă şi determinare. Până la capăt.
EXPLOZIV! Dragnea DĂ ÎNAPOI la presiunea străzii | O să propun o soluţie de stingere a conflictului. Se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă Premierul ACCEPTĂ 
Liviu Dragnea a vorbit în premieră despre abrogarea Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea Codului penal. El va avea o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu şi conducerea PSD şi ALDE, pentu a veni cu o soluţie, scrie romaniatv.net
„Pot spune că membrii și simpatizanții PSD nu mai pot fi ținuți în frâu, oamenii vor să iasă în stradă pentru a-și exprima dezaprobarea profundă față de mișcarea de inspirație soroșistă la care asistăm. Partidul se organizează singur. Simt că nu voi mai putea să țin în frâu, de la centru, presiunea din organizațiile din țară, care pot aduce în stradă, la București, aproape un milion de oameni. Ca urmare, am decis să mă întâlnesc cu partenerii de coaliție și cu premierul pentru a le propune o soluție de ieșire din impas. Oameni responsabili fiind, nu putem asista la sfărâmarea României din cauza iresponsabilității președintelui Iohannis. Votanții PSD sunt extrem de nervoși, fiind conștienți de valoarea votului lor și pentru că suntem împiedicați să punem în practică programul propus. O altă sursă de enervare este punerea în circulație de zvonuri potrivit cărora premierul va fi chemat la anchetă. O să propun o soluție de stingere a conflictului pe care sper s-o accepte premierul în legătură cu OUG. Eventual se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă premierul acceptă. Cu speranța că acest lucru îi va convinge și pe membrii și simpatizanții noștri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile. Nu vreau să existe în conflict români contra români și să se rupă România în două. Pentru că nu se mai poate discuta cu argumente raționale, ci ne confruntăm cu o mașină de dezinformare incredibilă în timp ce România are nevoie de liniște și stabilitate pentru a putea înainta spre prosperitate, dezvoltare și democrație”, a spus Liviu Dragnea pentru DCNews.ro.

Influentul senator republican John McCain, fost candidat la președinția SUA și președinte al Comitetului pentru forțele armate din Senatul american, este îngrijorat de ordonanțele guvernului român și avertizează că România nu-și permite să slăbească lupta anticorupție în condițiile amenințării tot mai mari la adresa democrației pe care o reprezintă Rusia, scrie digi24.ro
Nu trece o zi fără o reacţie critică din Statele Unite la adresa ordonanţei de modificare a Codurilor Penale. După Ambasada SUA şi Departamentul de Stat, şeful Comisiei pentru Forţele Armate din Senatul american, John McCain, critică măsura și își exprimă îngrijorarea într-un comunicat postat pe pagina sa de senator SUA.
„Sunt adânc preocupat de ordonanţa dată de Guvernul român pentru a dezincrimina anumite infracţiuni de corupţie. Această ordonanţă subminează progresele semnificative făcute de România şi ar putea ţine pe loc eforturile viitoare de combatere a corupţiei”, declară senatorul american.
„Preşedintele român Klaus Iohannis şi comunitatea judiciară au avertizat că o asemenea ordonanţă ar putea submina statul de drept şi poziţia României în lume. Poporul român înţelege, în mod clar, implicaţiile, din moment ce peste 200.000 de protestatari au ieşit în stradă ieri (miercuri – n.r.) şi îşi continuă demonstraţiile azi (joi – n.r.)”, arată John McCain.
„Sper că Guvernul României va ţine cont de aceste preocupări şi nu va da înapoi în privinţa reformelor”, adaugă McCain.
Senatorul reaminteşte că „integritatea statului de drept, inclusiv legislaţia anticorupţie, este unul dintre pilonii democraţiei vii a României şi o parte integrantă aceea ce face din România un aliat mai capabil şi de încredere”.
Comunicatul se încheie cu un avertisment: „Cu ameninţări tot mai mari la adresa democraţiei europene din partea Rusiei şi a interpuşilor săi, România nu îşi poate permite să dea înapoi în lupta împotriva corupţiei”, încheie senatorul american.

Florin Jianu, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, şi-a anunţat demisia din Guvernul Grindeanu pe pagina de Facebook, după ce a spus că se opreşte din activitatea guvernamentală pentru că aşa îi dictează conştiinţa, „iar asta nu este negociabil pentru nimic în lume”, scrie stiripesurse.ro
Vineri seara, el a fost invitat în emisiunea „Quest means business”, realizată de Richard Quest la CNN, unde a dat noi detalii despre ce s-a întâmplat în ședința de guvern în care s-a aprobat OUG pentru schimbarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
”Richard Quest, realizator CNN: Criza politică din România se adânceşte, în contextul în care Avocatul Poporului a înaintat acţiune în instanţă împotriva guvernului. Totul a pornit de la emiterea unei ordonanţe de către guvern, care, practic, dezincriminează o gamă largă de infracţiuni de corupţie. Protestatarii au umplut Piaţa Victoriei din Bucureşti, cea mai amplă demonstraţie de la înlăturarea regimului Ceauşescu. Ei cer ca decretul să fie abrogat, însă premierul a declarat că acest lucru nu se va întâmpla şi a făcut apel la calm. Ministrul român al comerţului şi mediului de afaceri a demisionat, pe fondul acestei controverse. L-am întrebat de ce a luat poziţie împotriva premierului, în privinţa noilor legi.
Florin Jianu: „Vreau să rămân în istorie ca un om corect, vreau să mă aflu de partea corectă a istoriei. Iar problema cu acest fragment de legislaţie – nu mă refer la chestiunea tehnică, pentru că, să fiu sincer, nu intră în aptitudinile mele tehnice – dar ce vă pot spune este că adoptarea unei legislaţii fără a informa, anterior, membrii guvernului, fără ca presa să fie prezentă şi aproape în mijlocul nopţii, nu este ceva corect.”
Richard Quest, realizator CNN: Să înţelegem precis: principala dumneavoastră opoziţie este legea însăşi sau modul în care a fost adoptată?
Florin Jianu: „Principala mea opoziţie se referă la faptul că, atunci când vine vorba despre politică, vorbim despre sentimente. Iar dacă faci aşa ceva, după cum v-am spus, fără prezenţa presei, în miezul nopţii, fără a informa şi aşa mai departe, te poţi aştepta, pe de o parte, ca toată lumea să fie nemulţumită, nu numai unele persoane, ci toată lumea va fi nemulţumită. Pe de altă parte, nu te poţi aştepta la un viitor mai bun, pentru că, dacă s-a întâmplat o dată, se poate întâmpla din nou şi a doua oară. ”
Richard Quest, realizator CNN: Cât de mult scăzuse nivelul corupţiei în România şi care sunt riscurile acum, ca rezultat al acestor legi noi?
Florin Jianu: „Sunt sigur că România este o ţară stabilă, puteţi vedea din ceea ce s-a întâmplat în economie, în anii anteriori şi sunt sigur că vom rămâne o ţară stabilă, în viitor. Cu ajutorul populaţiei, cu ajutorul tuturor celor care vor să traiască liber şi să avem o economie stabilă, va fi un loc în care investitorii se pot gândi să vină cu investiţii sigure.”
Richard Quest, realizator CNN: În cele din urmă, dacă guvernul nu dă înapoi şi se pare că nu va face asta, iar dacă modificările nu sunt făcute, aţi cere partenerilor dumneavoastră europeni din Uniunea Europeană să adopte măsuri împotriva guvernului român pentru acest lucru?
Florin Jianu: „Nu, nu va fi cazul. Cred că soluţia se află în interiorul României.””, a fost schimbul de replici dintre cei doi.