Fostul candidat la Presedintia Romaniei, avocatul Gheorghe Dinu, a dezvaluit in exclusivitate pentru emisiunea Nasul un episod petrecut pe vremea cand se afla la sefia unui Serviciu Secret din Ministerul de Interne din zona judetului Constanta.
„In 1995 am evitat un atentat la centrala nucleara Cernavoda.”
[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”37238″]
Meteorologii au emis prognoza pentru fiecare zona a tarii, pentru perioada 29 aprilie – 6 mai. La inceputul intervalului, vom avea maxime demne de vara, urmand ca, treptat, temperaturile sa scada si ploile sa puna stapanire pe majoritatea regiunilor.
Banat
In primele zile ale intervalului, temperaturile medii se vor mentine cu mult peste valorile normale climatologic, maximele situandu-se intre 28 si 30 de grade, iar minimele fiind in crestere spre 14-15 grade. Incepand cu data de 3 mai se va produce o racire usoara, dar vremea se va mentine calda pana spre 6 mai, cand mediile maximelor vor atinge 24 de grade.
Crisana
Pana pe data de 2 mai vremea se va mentine deosebit de calda, cu maxime care ating, in medie, 28-30 de grade si minime nocturne de 12-14 grade. In intervalul 3 – 6 mai, o usoara racire va determina scaderea valorilor termice cu aproximativ 4 grade. Dupa data de 2 mai, vor fi precipitatii, mai ales averse, insotite si de descarcari electrice.
Transilvania
In primele 4 zile ale intervalului, valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de calda, cu temperaturi maxime ce vor atinge, in medie, 28-29 de grade si minime ce vor urca spre 12 grade. Ulterior, in intervalul 3 – 6 mai, o usoara racire va conduce la temperaturi maxime cu 3-4 grade mai scazute, in timp ce minimele se vor mentine relativ constante.
Maramures
Maximele termice se vor situa intre 26 si 29 de grade in primele zile ale intervalului, cand si minimele nocturne vor marca o crestere de la 10 la 13 grade. Dupa data de 3 mai, temperaturile mai scad si ajung la o medie de 24 de grade. Probabilitatea de aparitie a averselor, posibil insotite si de descarcari electrice, va creste dupa 1 mai, dar cantitati de apa mai importante sunt de asteptat in zilele de 3 si 6 mai.
Moldova
In intervalul mentionat, temperaturile maxime se vor situa, in medie, intre 25 si 29 de grade, iar minimele nocturne vor fi de 12-14 grade. Precipitatiile vor fi putine si slabe cantitativ, dar cu o probabilitate mai mare de aparitie in ziua de 6 mai.
Dobrogea
Regimul termic se va mentine relativ constant, cu medii ale temperaturilor maxime de 23-24 de grade si ale minimelor de aproximativ 14 grade. Ploi slabe cantitativ si pe arii restranse sunt posibile dupa data de 6 mai.
Muntenia
In prima jumatate a intervalului, vremea se va mentine deosebit de calda, cu temperaturi maxime ce vor atinge in medie 26-29 de grade si minime de aproximativ 13 grade. Ploi slabe de scurta durata se vor semnala cu o probabilitate mai mare in ziua de 6 mai.
Oltenia
Temperatura aerului va fi cu mult mai mare decat in mod normal in aceasta perioada a anului, maximele diurne atingand, in medie, 28-29 de grade, iar minimele nocturne situandu-se in jurul a 14 grade. Dupa data de 6 mai, o usoara racire a vremii va determina temperaturi de aproximativ 20 de grade ziua si 10 grade noaptea, valori apropiate de mediile multianuale ale perioadei. Probabilitatea de precipitatii, mai ales averse insotite si de descarcari electrice, va fi mai mare dupa data de 5 mai, dar cu precadere in ziua de 6 mai.
La munte
In prima jumatate a intervalului vremea va fi deosebit de calda, cu temperaturi diurne ce vor atinge, in medie, 17-20 de grade dupa care regimul termic va scadea in medie cu 6 grade. Probabilitatea de aparitie a averselor insotite de descarcari electrice va fi mai mare dupa data de 2 mai, indeosebi in intervalul 5 – 6 mai.
Discursul de vineri-seara al presedintelui Traian Basescu, presarat de vesti bune legate de situatia economica a Romaniei, nu face decat sa intareasca ideea ca politicul nu poate sa inteleaga si sa transmita un mesaj coerent din punct de vedere economic, spun analistii si profesorii de economie.
Presedintele Basescu a anuntat ca datele recente ale Eurostat – nivelul datoriei externe a Romaniei de 37,8% din PIB si deficitul pe ESA (metodologia europeana) de 2,9% in 2012 – readuc Romania in randul tarilor cu un deficit in parametrii acordului de la Maastricht, iar tara redevine credibila pe pietele internationale de capital.
El a pus aceste reusite pe seama politicilor adoptate de guvernul Boc si continuate de guvernele Ungureanu si Ponta, reamintind totodata ca principalul motiv al imbunatatirii acestor indicatori a fost reprezentat de masurile de austeritate adoptate in 2010, printre care se afla taierea salariilor bugetare cu 25%. Analistii spun insa ca discursul presedintelui a fost unul cu o logica exclusiv politicianista, iar indicatorii economiei reale nu sunt deloc imbucuratori. „Economia nu o duce bine, iar cei care se afla la conducerea tarii stiu acest lucru foarte bine, de acest lucru isi pot da seama daca se uita la propriile afaceri sau la afacerile rudelor. Politicienii nu stiu si nu inteleg economie, iar jumatate din discursul presedintelui a fost menit sa apere ce a fost pe vremea lui si sa arate ca guvernului Ponta ii merge bine ca urmare a masurilor dure luate de guvernul Boc. Mesajul presedintelui catre Ponta a fost ceva de genul: nu critica discursul asta, pentru ca vei critica si partea care te lauda pe tine“, este de parere Adrian Moraru, directorul general adjunct al Institutului pentru Politici Publice. In opinia sa, Traian Basescu impreuna cu gruparea de politicieni care a ramas in jurul lui si cei din PSD si-au dat seama ca daca se ataca unul pe altul este contraproductiv, iar prin astfel de discursuri ei se aliaza intr-un fel pentru a submina puterea PNL-ului.
Restrangerea activitatii anuntate de marile combinate din tara – Oltchim si ArcelorMittal-, ritmul scazut al absorbtiei de fonduri europene, lipsa unor investitii masive, inchiderile de fabrici, sunt doar cativa dintre indicatorii care arata ca situatia economica a tarii nu este foarte buna, spune Adrian Moraru.
Discursul presedintelui se inscrie intr-o logica exclusiv politicianista, crede si profesorul Dumitru Miron, decanul Facultatii de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice. „Presedintele cauta sa se reinventeze, cauta valente magice, vrea sa transforme negrul in alb si intunericul in lumina. Nu prea ii ieseau cifrele, desi a incercat sa inalbeasca o realitate economica sumbra. El incerca sa justifice masurile radicale greu de uitat de oameni. Poporul ar trebui sa ii multumeasca pentru ca a reusit sa mentina in cote controlabile indicatorii macroeconomici, insa nu cred ca acestia au fost rezultatul unei interventii magice a presedintelui“, a spus acesta.
„Sa nu uitam ca masurile luate atunci – taierea salariilor si cresterea TVA – erau din alta poveste, insa rolul de magician presupune lipsa de atentie a celorlalti“, a spus profesorul Dumitru Miron.
Analistul economic Aurelian Dochia considera ca unele din masurile adoptate de guvern pentru stimularea cresterii economice au fost corecte, desi unele programe nu au avut randamentul asteptat. Totusi, analistul apreciaza ca evolutia Romania in ceea ce priveste reducerea deficitului bugetar este notabila.
„Declaratia presedintelui cu privire la scaderea deficitului are doua componente, una politica si una care tine de datele statistice. In ceea ce priveste datele statistice este clar si de necombatut ca Romania a inregistrat o performanta buna in ceea ce priveste evolutia deficitului bugetar in perioada de criza. S-a reusit sa se reduca controlat deficitul, chiar daca datoria publica s-a dublat in aceasta perioada. Totusi, trebuie sa recunoastem ca performanta este notabila“, a spus Dochia.
Ce a spus Traian Basescu, presedintele Romaniei, si care este realitatea
Eurostat a publicat cifrele anului 2012 si este foarte important ca Romania este inregistrata cu o datorie publica de 37,8% din PIB si cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%. Saltul de la 9% (in 2008) la 2,9% este enorm si nu exista niciun stat in Uniunea Europeana care sa fi avut deficit de 9%, sa-l reduca in interval de practic doi ani si jumatate. A fost un efort urias pe care l-au facut romanii.
De fapt, deficitul bugetar de 9% din PIB nu a fost atins in 2008, ci in 2009, cand au fost alegerile pentru presedintie. Este adevarat ca a derapat deficitul si in 2008 pana la 5% pe ESA, mai ales ca a fost un an de crestere economica de 7,3%.
Masurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte si din punctul de vedere al pietei fortei de munca. Romania are unul din cele mai scazute niveluri ale somajului. Tot din Eurostat – aceasta cifra e pentru februarie, daca nu ma insel – deci 6,7% somajul, in timp ce somajul mediu la nivelul UE e 10,9%.
Desi somajul a scazut in statistici, numarul de locuri de munca nou- create nu a crescut foarte mult, economia reusind sa recupereze in ultimul an doar 100.000 din cele 600.000 de joburi pierdute in criza. In decembrie 2008 erau 4,8 milioane de angajati, iar in februarie 2013 mai sunt doar 4,2 milioane de angajati.
Afirm fara retineri ca Romania are toate conditiile sa aiba o crestere economica de peste 2 procente anul acesta. Fara sa ma bazez neaparat pe recolta care se prefigureaza a fi buna in agricultura, dar avem foarte multi bani la dispozitie de la Uniunea Europeana.
Prognoza de crestere economica a presedintelui este mai optimista decat cea a analistilor locali, dar si a Guvernului, care spun ca PIB va creste cu 0,5 – 1,6% anul acesta.
Miza pe o eventuala crestere economica provenita din absorbtia de fonduri UE este destul de nerealista, avand in vedere ca, in primele trei luni ale anului, rata de absorbtie a fondurilor structurale a crescut cu doar 1,58% (303 mil. euro).
Romania are nevoie de un efort spectaculos pentru ca rata totala de absorbtie sa atinga 45-50% la finele anului, de la 13% in prezent.
Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a anuntat ca Romania va relua, in toamna, negocierile pentru recuperarea tezaurului din Rusia. El a precizat ca vrea sa isi respecte juramantul depus la preluarea functiei: recuperarea celor 90 de tone de aur evacuate la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial.
„In toamna vom avea in cadrul comisiei din nou intalniri cu partea rusa, in cadrul comisiei bilaterale in care se discuta problema tezaurului BNR”, a afirmat Isarescu, citat de Digi 24.
Statul Roman incearca de 19 ani sa recupereze tezaurului din Rusia, ce consta in aproximativ 90 de tone de aur, documente si tablouri in valoare de miliarde de euro.
Luni, in cadrul simpozionului anual de istorie si civilizatie bancara „Cristian Popisteanu”, Guvernatorul Isarescu a vorbit despre rezerva de aur a Romaniei, care ar trebui sa ramana la circa 100 de tone pentru ca ori de cate ori a trecut peste acest nivel tara a patit ceva.
„Eu am o invatatura. Este cam pesimista. Deci eu nu vreau sa mai creasca rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt superstitios. De cate ori am trecut peste 100 de tone, Romania a patit ceva. De data asta sa ramanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone. (…) De ce? Ca sa ating aurul, era si ultima rezerva tangibila a Romaniei si ca sa capat incredere. (…) M-a intrebat cineva cum am rezistat (atat de mult timp ca guvernator al BNR – n.red.). Probabil ca am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci, nu aveam decat vreo 64 tone de aur, suficient ca sa imi dea incredere pentru cativa ani buni, cel putin. In prezent suntem la al doilea ciclu pe care il traiesc de explozie a pretului aurului”, a declarat Mugur Isarescu.
Intr-un interviu acordat Evz, presedintele Traian Basescu i-a laudat pe romani pentru ca au suportat masurile de austeritate si a aratat ca iesirea tarii din procedura de deficit excesiv reprezinta un succes.
Domnule presedinte, de ce ati tinut sa impartiti cu toate cele trei guverne, Boc, Ungureanu si Ponta, succesul restabilirii echilibrelor macroeconomice ale tarii?
Traian Basescu: Este simplu: Boc si-a asumat masurile grele de austeritate, iar ceilalti doi nu au deteriorat procesul. Ganditi-va numai cu ce angajamente s-a instalat guvernul Ponta in mai 2012. Daca si-ar fi propus sa le implementeze imediat ar fi fost un dezastru. Tot procesul de iesire rapida din criza s-ar fi prabusit. Faptul ca a mentinut in linii mari politicile lansate de Boc in 2010 a fost pentru mine o surpriza placuta, dar, mai ales, a fost salutar pentru atingerea tintei. Artizanul reusitei ramane insa Boc, pentru ca el a implementat masurile de austeritate si el a platit costul politic.
A platit Boc, alaturi de PDL…
A platit Boc, alaturi de membrii PDL ai guvernului. In rest, cu exceptia catorva oameni politici, partidul s-a cam pitit in transee, asteptand vremuri mai bune. S-a vazut acest lucru si la alegerile parlamentare cand multi dintre marii lideri nationali si locali ai PDL au preferat sa mearga pe aranjamente sau sa se dezica de propriul lor guvern.
Ajungand la celebra zi de 6 mai 2010, va intreb de ce ati fost dumneavoastra, presedintele Romaniei, cel care a anuntat programul de austeritate si nu Guvernul, prim-ministrul Boc?
Este o intreaga poveste, dar incerc s-o fac scurta. In primul rand, reprezentantii partenerilor nostri – UE, FMI si BM – aveau alt mandat decit planurile pe care le facusem noi. Ei vizau o crestere consistenta a fiscalitatii asupra veniturilor societatilor pentru o iluzorie crestere a veniturilor in buget, in timp ce noi consideram ca o crestere a fiscalitatii in timp de criza crea riscul cresterii somajului si diminua sansele reluarii cresterii economice. In al doilea rand, nu uitati ca era un guvern de coalitie in interiorul caruia era destul de greu sa obtii consens pe masuri de austeritate. In aceasta situatie, si pentru finantatori, si pentru coalitia de guvernare, asumarea publica de catre presedinte Romaniei a solutiilor economice nu a mai lasat dubii cu privire la calea de urmat. Si mai este un amanunt: oare cum aratam daca stateam ascuns la Cotroceni, in timp ce guvernul si romanii se aflau in dificultate? Trebuia sa-mi asum cele ce urmau sa se intample alaturi de ei, pentru simplul motive ca asta trebuie sa faca un presedinte ales de popor in momentele dificile ale tarii lui.
Cum va raportati la restabilirea echilibrelor macroeconomice si la eventuala iesire a Romaniei din procedura de deficit excesiv? Este un succes al tarii ?
Categoric este un mare succes al Romaniei, daca privim la faptul ca am pornit de la un deficit bugetar de 9% in 2009 si am reusit sa revenim in numai doi ani in parametrii criteriilor de la Maastricht. In UE sunt 17 tari aflate in procedura de deficit excesiv si doar doua, una fiind Romania, au reusit sa indeplineasca conditiile pentru iesirea din aceasta procedura. Si pentru a va raspunde la intrebare trebuie sa va spun ca am un sentiment de mandrie pentru ca Romania a reusit acolo unde alte tari nu au reusit inca! De altfel, aceasta reusita va scoate Romania din randul tarilor asistate, plasand-o in randul tarilor aflate pe picioarele lor, care-si pot stabili singure prioritatile. Este pana la urma o chestiune de demnitate nationala.
„Autorii succesului sunt romanii”
Cat va asumati din succesul iesirii din procedura de deficit excesiv?
O sa fiu foarte sincer. Aproape nimic, in afara faptului ca m-am simtit solidar cu guvernul. Adevaratii invingatori, autorii acestui succes sunt romanii, care au suportat masurile ce au dus la revenirea pe linia de plutire. De fapt, romanii ar trebui sa fie mandri ca au reusit ceea ce alte 15 popoare din UE inca nu au izbutit, si astazi guvernele lor cer reevaluari ale programelor de asistenta. Eu romanilor le multumesc. Sunt convins ca nu va dati seama cat a castigat Romania in prestigiu prin acest efort al unei natiuni intregi, care a dovedit ca poate fi demna chiar in conditii de austeritate. Si mai este un adevar, anume acela ca romanii nu au iesit in strada, ca in Grecia, Spania sau Portugalia.
Am iesit din deficitul bugetar excesiv, care sunt avantajele?
Tara se poate imprumuta de pe piata libera cu dobanzi mai mici pentru propria dezvoltare, ceea ce inseamna locuri de munca, scaderea somajului, salarii, contributii crescute la bugetul de stat etc. Pe de alta parte, este o chestiune de demnitate, de credibilitate si de prestigiu. Una este sa fii dependent – la plata cheltuielilor cu pensiile, cu salariile sau cu functionarea institutiilor statului – de imprumuturile de la institutii financiare, si cu totul altceva sa te poti finanta din venituri proprii si de pe piata libera, fara preconditii sau conditii impuse printr-un program. Inseamna ca prioritatile ni le stabilim noi. Daca in luna mai si Comisia Europeana va decide ca Romania iese din procedura de deficit bugetar excesiv, va asigur ca altfel va fi privita tara noastra si implicit romanii, cu atat mai mult cu cat, desi s-au aplicat masuri severe de austeritate, somajul a scazut cu aproape un procent.
Sunt tari ca Spania, Portugalia, Grecia, in care austeritatea nu a functionat, oamenii organizeaza manifestatii si cer schimbarea guvernelor. De ce credeti ca austeritatea este in continuare o solutie?
Eu nu stiu in detaliu care sunt programele de redresare a acestor tari. Stiu insa, cu certitudine, cateva lucruri, si anume: nici o natiune nu-si poate asigura la nesfarsit prosperitatea din bani imprumutati. De asemenea, stim cu totii ca banii imprumutati trebuie platiti inapoi, stim ca orice program de austeritate trebuie aplicat rapid si pentru o perioada rezonabila de timp – altfel natiunea il va respinge dupa doi-trei ani. Orice incercare de a iesi din dificultate pe seama cresterii fiscalitatii duce la esec garantat, pentru ca stim precis ca incercarea de a iesi dintr-o criza a datoriilor, facand alte datorii, nu este posibila in primul rand pentru ca nu te mai poti imprumuta de pe piata, ci doar de la institutii financiare care iti pun pe masa un program de redresare ce trebuie respectat.
Falimentul, cel mai mare rau posibil pentru o tara
Si, totusi, in ultima perioada se aud voci autorizate, fie ca vorbim de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso sau despre declaratia presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, care se dezic de programele de austeritate.
Din cate stiu, declaratia domnului Jose Manuel Barroso a fost putin scoasa din context, dar, oricum ar fi, nici domnul Jose Manuel Barroso si nici domnul Martin Schulz nu au responsabilitatea directa pentu o tara anume. Ei pot spune orice in timp ce tu constati in tara ta ca n-ai bani. Lipsa de bani la buget nu poate fi substituita cu declaratii precum ca austeritatea nu-i chiar cel mai bun lucru. Eu spun mai mult decat ei, spun ca austeritatea este un lucru foarte rau pentru oameni si pentru economie, dar atunci cand bugetul statului nu are bani suficienti nu-ti ramane altceva de facut decat sa reduci cheltuielile si sa realizezi un echilibru cu veniturile. Altfel, iti impingi tara in incetare de plati, in faliment, si asta este un dezastru pentru oameni, pentru economie, si pentru credibilitate nationala. Atunci risti sa nu mai poti plati nimic, nici datorii, nici pensii, nici salarii.
Pareti a fi un sustinator al abordarii cancelarului german Angela Merkel cu privire la austeritate.
Aici gresiti. Eu sustin in primul rand solutiile corecte pentru Romania. Daca, in cele din urma, abordarile sunt similare cu cele ale doamnei cancelar Angela Merkel, este o coincidenta care ma onoreaza. Pana la urma, problemele financiare ale unei tari sunt similare cu cele ale unei familii: cheltuiesti cat ai, iar daca te-ai imprumutat de la vecini, trebuie sa le dai banii inapoi. Asta se traduce la nivel european prin termenul „disciplina fiscala”. Sigur, cand noi latinii auzim cuvantul „disciplina”, tresarim si ne gandim imediat la nemti, dar in realitate aplicam aceasta disciplina in casa fiecaruia dintre noi, atunci cand este vorba despre bani.
Solutia Cipru, inacceptabila
Si totusi, credeti ca solutia aplicata de UE in cazul Cipru este o masura acceptabila?
In ce ma priveste, am mai spus-o, n-as accepta niciodata o astfel de solutie pentru Romania, ca tara care isi bazeaza dezvoltarea intr-o masura importanta si pe investitiile straine directe. In acelasi timp nu putem sa nu observam ca taxarea depozitelor din bancile cipriote a fost acceptata si de Guvernul si de Parlamentul acestei tari. Ca atare, lucrurile merg inainte. Va pot spune insa ca solutia cipriota a avut si un efect pozitiv neasteptat, demonstrand ca UE poate lua orice masura pentru a mentine moneda unica. Daca vreti, a fost demonstratia maxima ca moneda europeana va fi mentinuta. Confirmarea a ceea ce va spun vine din faptul ca pietele finaciare au reactionat pozitiv la masurile luate in Cipru.
Pretindeti ca Romania este o tara ale carei echilibre macroeconomice au fost restabilite. Ce urmeaza?
Nu spun ca suntem perfect sanatosi, ci doar ca s-au creat conditii sa reluam o crestere economica durabila, bazata pe investitii care sa creeze locuri de munca si pe o stimulare prudenta a consumului. Sunt multi care pledeaza pentru crestere prin stimularea masiva a consumului, dar ar fi o mare greseala. La noi, stimularea excesiva a consumului ar deteriora imediat situatia deficitului de cont curent, pentru ca s-ar materializa in cresterea masiva a importurilor pentru consum .
Care ar fi sursele de finantare a cresterii economice?
In principal patru, si le enumar in ordinea importantei: prima sursa o reprezinta banii europeni neram bursabili. Spre exemplu, anul acesta avem alocate 6,5 miliarde euro de la UE. Problema este daca reusim sa-i atragem. A doua sursa ca importanta ar trebui sa fie banii alocati investitiilor din bugetul de stat. Aici, problema noastra este legata de capacitatea guvernului de a prioritiza investitiile si de a rezista presiunilor administratiilor locale, presiuni carora nu le-a rezistat prea bine nici guvernul Boc. A treia sursa pentru investitii o reprezinta investitiile straine directe.
Crestere din absorbtia fondurilor europene
Care credeti ca sunt problemele care limiteaza fluxul investitiilor straine in Romania?
Din acest punct de vedere, trebuie spus ca avem un cadru fiscal destul de atractiv, problema noastra aici fiind birocratia excesiva si, uneori, coruptia. Si, in sfarsit, a patra sursa de finantare o reprezinta creditele pentru dezvoltare de la BEI, pentru care insa trebuie sa cream spatiu fiscal in bugetul de stat, lucru care acum n-ar mai fi foarte dificil. Toate aceste surse de finantare ar putea crea sute de mii de locuri de munca. Important ar fi insa, sa ne concentram pe valorificarea lor si sa avem vointa politica de a ne pune ordine si disciplina in administratia centrala si locala, iar aceasta este o responsabilitate majora a Guvernului si a Parlamentului.
– Interviu realizat si publicat de Evz –
Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, luni, in inceputul sedintei conducerii partidului, ca presedintele Traian Basescu se ocupa de „rescris istoria”, insa Guvernul Boc ramane „cel mai incompetent si corupt”, precizand ca eforturile USL trebuie concentrate asupra guvernarii.
„Eu zic sa ne ocupam de guvernare, rescrierea istoriei este treaba domnului Basescu. Cred in continuare ca Guvernul Boc a fost cel incompetent si mai corupt guvern pe care l-a avut Romania si ca noi ne chinuim de un an doar sa reparam ce au stricat ei si sa-i dam la Parchet pe hotii lor. Asta ca sa fie foarte clar apropos de cine pe cine lauda, asta e, am venit dupa niste incompetenti si dupa niste hoti la guvernare. Nu e prima data, e adevarat, dar cred ca avem sanse sa reconstruim Romania”, a declarat Ponta, potrivit Mediafax.
Presedintele Traian Basescu a multumit celor trei guverne Boc, Ungureanu si Ponta pentru situatia economica a Romaniei.
„Am trait cu toate cele trei guverne si incerc sa dau fiecaruia ce-i al lui. Guvernul Boc a pus interesul national deasupra interesului de partid si practic si-a sacrificat voturile pentru a restabili echilibrul macroeconomic al tarii, pentru a da sanse la reluarea dezvoltarii, pentru a reda romanilor demnitatea. O tara care imprumuta bani de la Fond ca sa-si plateasca salariile cu pensiile nu e o tara cu cea mai buna reputatie”, a afirmat Basescu.
Seful statului a adaugat ca multumeste si Guvernului Ungureanu pentru ca „nu a afectat parcursul de recuperare si de recuperare a dezechilibrelor, spunand ca acelasi lucru este valabil si pentru Guvernul Ponta.
„Mi-a fost teama – si va pot spune ca asta a fost perioada care mi-a dat increderea ca se poate coabita cu Guvernul Ponta – ca acest guvern ar fi putut lua masuri populiste, excesive, care sa strice din nou echilibrele, in perspectiva alegerilor din iarna. N-a facut-o si de aceea consider ca si-a adus contributia la atingerea rezultatelor de astazi”, a spus Basescu.
Ministrul delegat pentru Energie Constantin Nita a declarat, luni, ca producatorii de electricitate in panouri solare ar putea sa nu mai aiba voie sa instaleze unitatile pe terenuri agricole, aceasta urmand sa fie una dintre modificarile care vor fi aduse legii de promovare a energie regenerabile.
„Saptamana viitoare dam drumul la ordonanta de urgenta. Vor fi unele modificari, pentru ca am primit mai multe propuneri interesante. De exemplu, de ce sa punem panouri fotovolatice pe terenurile agricole?”, a afirmat Nita.
Intrebat ce se intampla cu investitorii si companiile care au cumparat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Nita a raspuns: „sa fie sanatosi!”.
Pentru producerea unui MW prin panouri solare sunt necesare 2 hectare de teren.
Ordonanta de urgenta despre care Nita spune ca va fi aprobata saptamana viitoare are mai multe prevederi care au nemultumit investitorii in productia de energie din surse regenerabile. Cea mai importanta prevedere este amanarea acordarii unuor certificate verzi pentru producatori, pentru o perioada de cativa ani.
Presedintele PDL Vasile Blaga, a declarat luni, ca Partidul Democrat Liberal se situeaza in acest moment in sondaje la 18% din preferintele electoratului. Acesta a adaugat ca o eventula alianta cu alte partide de centru-dreapta ar putea fi luata in calcul dupa ce se vor valida electoral intr-un tur de scrutin cum este cel de la europarlamentare.
„PDL a spus, nu o data, ca va face aliante cu formatiuni politice care impartasesc valorile de dreapta, la momentul oportun. Noi avem avem analiza foarte serioasa care a iesit din teren azi-noapte (duminica noapte -n.r.), sper sa o finalizam pana marti. PDL este la 18%, e un punct de pornire important. Nu vrem sa fim aroganti, dar va trebui sa vedem in continuare fiecare formatiune politica ce se prezinta la viitoarele alegeri europarlamentare, de exemplu. Va trebui sa se valideze fiecare, pentru ca nu putem merge doar pe declaratii, de altfel corecte, ale colegilor Razvan Ungureanu si altii in privinta pasilor urmatori. Va trebuie fiecare sa se valideze ca formatiuni de dreapta in viitoarele alegeri”, a afirmat presedintele PDL, inainte de sedinta BPN al partidului.
El a comentat astfel afirmatiile presedintelui Forta Civica, Mihai Razvan Ungureanu, care a reluat apelul catre fortele de centru-dreapta in privinta unui candidat unic din partea dreptei la alegerile prezidentiale din 2014.
Vasile Blaga a adaugat ca „discutia este deschisa, in conditiile pe care vi le-am spus”. „Vom discuta despre o alianta la momentul oportun”, a repetat el.
Despre posibilitatea unei liste comune la europarlamentare, Blaga a spus: „Destul de complicat, ca sa nu spun foarte complicat in acest moment”.
„Va trebui sa vedem si pasii pe care-i fac celelalte formatiuni, astfel incat activele de partid ale tuturor acestor partide sa fie implicate foarte serios pentru viitoarea campanie electorala de la europarlamentare. Eu cred ca vom merge singuri la europarlamentare pentru ca, repet, preocuparea noastra este reconstructia PDL, recapatarea increderii electoratului in PDL „, a declarat Blaga.
Intrebat despre posibilitatea stabilirii unui candidat comun al fortelor de centru-dreapta la alegerile prezidentiale din 2014, prim-vicepresedintele PDL Liviu Negoita a declarat: „Noi am spus ca PDL va avea propriul candidat la Presedintie, PDL, deci, subliniez”.
„Am spus ca in dezbaterea interna se pot inscrie si personalitati care nu fac actualmente parte din PDL, in campania interna, in dezbaterea interna pe care o vom demara in toamna. Personalitati care nu sunt angajate politic, retineti. Domnul Ungureanu este angajat politic, are un partid”, a declarat Negoita.
Senzatia de lehamite pe care cei mai fideli sustinatori ai lui Traian Basescu o incearca de cateva luni, convinsi ca pactul de coabitare a evoluat rapid intr-un parteneriat de placere si ca laudele desantate la adresa guvernului Victor Ponta sunt sincere, s-a transformat usor, usor in greata. Iar discursul de joi, in care presedintele i-a multumit liderului PSD pentru contributia sa la stabilizarea macroeconomica a tarii le-a pus capac. Nici cu o galeata de lamai alaturi nu l-ar fi putut digera.
Freamata forumurile si Facebook-ul de indignarea celor care nu isi explica ce se intampla cu omul pe care l-au sustinut atata vreme, inclusiv pentru ca nu scapa nici o ocazie sa-l puna la respect pe Victor Ponta: unde a disparut acel Basescu care nu-l scotea pe urmasul lui Adrian Nastase din plagiator, ”dottore, ha, ha, ha” si incompetent?
Dar Basescu care lovea cu barosul la cateva secunde dupa ce Ponta facea si cea mai mica greseala? Chiar asta a fost intotdeauna presedintele? Un las care in clipa in care a inteles ca nu mai are nici o sansa pentru a-si recupera puterea si-a pierdut si ultima ramasita de demnitate? Un sclav al SISTEMULUI, care se gudura pe langa noii papusari ai acestuia pentru a nu fi alungat de la Cotroceni inainte de finalul mandatului si pentru a nu da cu subsemnatul pentru casa din Mihaileanu?
Iar daca, de fapt, a fost intotdeauna mana in mana cu Victor Ponta si rivalitatea dintre ei a fost regizata, cel putin in ultimii doi ani, pentru a-l ajuta sa creasca politic prin demonizarea celui mai detestat dintre romani, de ce a declansat scandalul plagiatului, riscand sa-si submineze, astfel, propriul proiect secret?
La ultima intrebare, un posibil raspuns complet s-ar putea sa avem peste cateva luni. La primele, insa, explicatiile sunt deja conturate.
In momentul in care a semnat pactul de coabitare si l-a desemnat premier pe Victor Ponta, Traian Basescu a recunoscut public, de fapt, ca s-a decis sa ramana in politica si ca vrea sa mai aiba un cuvant de spus in treburile tarii inca multi ani de aici inainte. Pentru ca acest lucru sa devina posibil, prima sa prioritate a fost recastigarea capitalului politic pierdut. Adica, a unei cote de incredere care sa depaseasca semnificativ nisa din ce in ce mai ingusta a ”basistilor”, care sa-l propulseze din nou printre liderii politici care au si un viitor, nu doar un trecut.
Dupa cum a explicat colegul meu Cristian Campeanu si sociologii pe care i-a consultat in realizarea analizei ”De ce creste Traian Basescu in sondaje”, cartea pe care a mizat presedintele a fost castigarea simpatiei acelor votanti PSD care nu isi mai doresc inca o criza generata de un nou razboi presedinte – guvern si parlament si care cred ca pacea Basescu – Ponta este chiar benefica pentru tara.
Acesta este motivul pentru care intelegerile de culise privind diverse numiri, inclusiv cele de la sefia parchetelor, si care tin de aranjamentul global al coabitarii au fost dublate de numeroase iesiri publice in care presedintele s-a pozitionat ca un politician constructiv, care isi respecta angajamentele, care nu doreste sa mai genereze conflicte si care, semn clar de pocainta, este dispus la compromis. Totul, evident, in numele interesului national.
Sigur, vorbim nu doar de atat ci si de un ritual de curtare a PSD-ului, de recastigare a increderii a acestui partid pe care nu doar o data l-a invins si l-a tras pe sfoara. Asa se explica de ce, de vreo cateva luni, presedintele nu a mai pronuntat numele lui Liviu Dragnea, care, subit, a disparut din arsenalul retoric al presedintelui.
Urmarea: liberalul Relu Fenechiu a ramas singurul ”penal” din guvernul Romaniei si unic inamic al intrarii noastre in spatiul Schengen. Despre Dragnea, mult mai interesant din punct de vedere infractional decat Fenechiu (care inca se zbate la ”tinere sperante tomnatice” in liga mafiota a Romaniei), presedintele nu mai sufla un cuvant.
Tacerea presedintelui este tot strategica. Nu intamplator, Dragnea a fost martor la semnarea pactului de coabitare. Intre timp, seful baronilor PSD a fost uns in mod oficial ca prim locotenent al lui Victor Ponta, iar pretul decuplarii sale de echipa Voiculescu – Antonescu a fost mult prea mare pentru ca presedintele sa-si permita sa strice totul infierandu-l pe cel ce tine in mana curelele de transmisie ale partidului in teritoriu.
Slabiciunea lui Traian Basescu pentru titularii Ministerului Dezvoltarii Regionale nu este deloc noua, dupa cum bine stim, iar faptul ca tranzitia de la Udrea la Dragnea s-a facut fara mari cutremure de personal sau dezvaluiri incendiare, dupa cum sperau tele-justitiarii lui Felix, nu poate fi decat o confirmare ca presedintele executiv al PSD a strans cu caldura mana intinsa de presedinte.
Pana aici, lucrurile par destul de clare si de simple. Traian Basescu se poarta ca si cum a ales sa faca acum, cand simte ca pierde puterea, ceea ce a refuzat sa faca atunci cand a pus mana pe ea: sa cada la pace cu celalalt mare partid, sa inchida ochii si la hotiile si golaniile altora, astfel incat el si ai lui sa-si poata lua linistiti partea leului, fara ca nimeni sa tipe ca a fost taiat miseleste de la portie si sa-l ameninte cu demiterea.
O data cu aceasta optiune si cu multumirile lui Vantu si Voiculescu si-ar fi conservat fara probleme imaginea de carmuitor echilibrat, sfatos si impaciuitor, intocmai cum a facut-o, pentru acelasi pret, Ion Iliescu si o data cu ea si procentele electorale care i-ar fi asigurat nu doar realegerea dar si un loc de patriarh, dirijor din umbra al ”dreptei”, dupa plecarea de la Cotroceni.
Tentanta explicatia, dar cam simplista ca sa i se potriveasca pe deplin lui Traian Basescu. In ciuda faptului ca a obosit si ca refuza in continuare sa inteleaga unde a gresit, presedintele poate mai mult decat atat.
Da, vrea sa ramana in politica. Da, vrea sa recastige capital de incredere, pentru a se asigura ca va mai fi interesant, util, vital pentru orice noua constructie politica pe zona de dreapta. Da, face un joc cinic, acceptand compromis dupa compromis, trecand sub tacere aberatii ale puterii care altadata l-ar fi facut sa urle de indignare. Si da, sacrifica asteptarile ”basistilor”, care au crezut ca va lupta pana la capat.
Dar nu o face pentru ca s-a vandut PSD-ului sau lui Victor Ponta. Nici macar pentru ca a inceput deja sa predea stafeta puterii si ca vrea sa creeze premize maxime de succes pentru cei ce ii vor urma.
O face ca sa nu paraseasca palatul Cotroceni ca un infrant, ca unul care a apucat sa-si incheie mandatul doar pentru ca partenerii externi au cerut asta in mod imperativ. O face pentru a mai avea un cuvant important de spus in desemnarea succesorului si pentru a nu fi constrans sa accepte unul care ii va fi impus. O face pentru ca partidul pe care il moseste sa aiba sanse maxime de succes o data ce el isi va incheie mandatul prezidential si implicit ca el sa ramana, conducand ”onorific” acel partid, in liga mare a politicii. Si da, interesele sale in acest moment nu au foarte mult in comun cu interesul national. In cel mai bun caz, se vor intersecta consistent dupa si daca ii reusesc cateva miscari.
Jucand cu mare verva rolul de pocait, presedintele nu urmareste doar cresterea cotei de incredere. Este un scop, dar unul de etapa. Tinta presedintelui este sa iasa marele invingator din ceea ce urmeaza. Ce urmeaza?
In primul rand, ruperea Uniunii Social Liberale. Singurul mod in care presedintele poate castiga din marele cutremur politic ale carui trepidatii se simt din ce in ce mai tare este sa nu fie considerat artizanul sau. Daca electoratul USL, dar si multi dintre cei ce nu i-au votat, vor fi convinsi ca uneltirile sale au dus la divortul urat dintre PSD si PNL, care va trece inca o data tara printr-un moment de instabilitate puternica, reafirmarea reputatiei sale de om conflictual, de lider care traieste din scandaluri, care sacrifica linistea tarii pentru victorii politice, ii va ruina orice sansa de a recastiga capital de incredere.
Strategia prin care Traian Basescu incearca sa evite un asemenea risc este de-a dreptul hilara. Dupa ce, aproape zece ani, a muncit din greu la imaginea sa de presedinte jucator, presedintele a virat-o acum cu 180 de grade si incearca sa convinga ca nu mai joaca nimic. Ca si-a facut datoria cat a putut bine, ca se pregateste de retragere – ”eu am dus navala chei in siguranta…”, ca le multumeste chiar si fostilor adversari pentru eforturile lor, le multumeste si publicului – ”romani, puteti fi mandri..”. Ai spune ca urmeaza aplauzele si caderea cortinei. Plauzibil, daca nu am sti ca autorul si regizorul scenariului este Traian Basescu.
Cea mai buna dovada ca presedintele vrea mult mai mult decat prietenia cu votantii PSD si cu liderii acestui partid este ca nu ii mai critica nici pe liberali. Traian Basescu nu a suflat o vorba, de exemplu, despre numirea scandaloasa a lui Rusanu in fruntea Autoritatii de Supraveghere Financiara. Logica este cea descrisa mai sus. Un presedinte care nu mai critica nimic, care nu mai acuza pe nimeni, care vorbeste pe toata lumea numai de bine, nu va putea fi considerat raspunzator de urmatoarea criza politica. Gata, eu m-am retras, imi astept linistit incheierea mandatului, nu mai am ambitii, nu mai prezint nici un pericol, par sa tipe actiunile si declaratiile presedintelui.
Singurul care lucreaza din greu pentru a demasca smecheria presedintelui este patronul Antenelor. Chiar si cea mai inofensiva inflexiune in tonul lui Traian Basescu este bagata sub lupa si folosita ca proba demascatoare pentru a-i convinge pe talibanii USL-isti ca dusmanul ii trage pe sfoara, ca nu s-a pocait si ca de abia asteapta sa crape alianta PSD-PNL ca sa-si arate din nou adevarata fata. Efort relativ inutil. Cine are stomac pentru televiziunile lui Voiculescu nu mai trebuie convins. De nimic.
Spre disperarea lui Voiculescu si Antonescu, strategia presedintelui da roade. Pana si CCSB, institutul de casa al trustului Intact confirma o crestere spectaculoasa a increderii in Traian Basescu – 30% dintre romani sunt „destul de sau foarte” multumiti de activitatea presedintelui. Nu cu mult timp in urma, cota sa de incredere nu depasea jumatate din nivelul de azi.
Este evident, insa, ca presedintele nu urmareste doar sa-si conserve cota de incredere dupa ce scandalul ruperii USL va izbucni, ci sa si-o creasca. Cum urmareste sa reuseasca asta? Continuand ce face acum, adica aplicand modelul Iliescu de lasitate si ipocrizie.
Cand tara va fi in apogeul crizei politice, Basescu va arbitra martial, mimand cumpatarea si neutralitatea, dar luand partea PSD-ului si a lui Ponta. Astfel, are o sansa sa culeaga roadele prabusirii increderii in liderii USL. Pentru ca este absolut cert ca atat Ponta cat si Antonescu vor pierde procente in momentul rupturii, iar cel ce va fi perceput de electoratul comun ca principal vinovat va primi o lovitura devastatoare.
Acesta este, de altfel, motivul pentru care divortul se tot amana. Fiecare partener munceste din greu la un eveniment declansator care sa transfere integral raspunderea conflictului pe umerii celuilalt. Traian Basescu nu urmareste acum altceva decat sa fie cit mai departe de suflul exploziei si intr-o pozitie puternica atunci cand PSD ii va cere sprijinul pentru a-i elimina complet pe liberali de la putere.
Dar nu doar pentru dezintegrarea USL si pentru rearanjarea scenei politice se pregateste presedintele ci mai ales pentru ce va urma din punct de vedere economic. Iesirea sa de joi nu a fost menita sa-i mai ridice o oda lui Ponta, dupa cum au interpretat acru unii dintre fostii sai fani, ci pentru a reaminti ca el si-a asumat un sacrificiu politic major prin masurile de austeritatea pe care le-a impus, dar si pentru a trage o linie si a spune ca de acum incolo ce urmeaza nu mai este raspunderea lui pentru ca, spre deosebire de perioada guvernarii Boc, el nu se mai amesteca absolut deloc in treburile executivului.
De fapt, presedintele a vrut sa transmita ca vin vremuri grele – in ciuda cifrelor incurajatoare privind deficitul bugetar si perspectivele de crestere economica – si ca nu mai vrea sa fie asociat cu deciziile care vor fi luate pentru tinerea sub control a cheltuielilor si pentru redresarea economiei.
Tinta politica a unei asemenea pozitionari este complementara celei de neamestec in lupta dintre PSD si PNL. Daca va iesi intarit ca imagine in urma disparitiei USL, capitalul de incredere ii va prinde de minune atunci cand guvernarea PSD-UDMR-si-cine-o-mai-fi va ajunge in impas din pricina problemelor economice. Atunci, de abia, ar putea fi in situatia de a-si negocia dintr-o pozitie avantajoasa atat iesirea din scena si desemnarea succesorului, cat mai ales proiectul politic de viitor.
Pana atunci, insa, toti cei ce ati vazut in Traian Basescu un salvator sosit pe un cal alb pentru a ne scapa de toate cele pe care, in general, ni le cam facem cu mana noastra, intentionat sau prin neimplicare, pregatiti-va sa fiti surprinsi, socati si profund dezamagiti.
– Articol publicat de Romania libera –
Victor Ponta l-a asigurat pe Crin Antonescu de tot spijinul sau in cursa pentru Cotroceni de anul viitor, declarand ca PSD va avea candidat propriu la alegerile prezidentiale din 2019.
Anuntul vine dupa ce Adrian Nastase a declarat ca in PSD exista presiuni, pentru ca social democratii sa dea urmatorul candidat la sefia statului si nu liberalii, asa cum prevede protocolul USL.
„O sa avem un candidat la prezidentiale in 2019. In 2014 eu exclud din punctul de vedere al PSD orice dorinta de a rupe USL. Eu vreau sa ramana USL unit, sa terminam mandatul in 2016 si va dati seama personal am cel mai mare interes sa terminam cu bine, pentru ca e vorba de mandatul meu de premier. Asa incat, atat timp cat exista USL, are un candidat, acela este Crin Antonescu si in mod clar e favoritul castigarii alegerilor prezidentiale la anul”, a spus premierul, intr-o conferinta de presa.
Aceasta declaratie a premierul vine dupa ce Adrian Nastase spunea ca in PSD exista presiuni pentru ca partidul sa aiba candidat propriu la alegerile prezidentiale.
„Exista o anumita presiune, inclusiv din partea in interiorul PSD pentru ca PSD sa aiba un candidat propriu. Evident ca acest lucru ar crea o foarte mare nervozitate in zona liberala. Poate ca liberalii, unii dintre ei, si-ar dori acest lucru, pentru ca in felul asta, daca PSD ar da presedintele, atunci conform intelegerii, ei ar avea seful Guvernului. Dar chestiunea asta ar crea o foarte mare nemultumire, evident, la nivelul lui Crin Antonescu”, a declarat fostul premier.
De asemenea, Adrian Nastase este de parere ca decizia privind candidaturile pe liste separate la europarlamentare arata ca aceste alegeri sunt mai importante decat cele prezidentiale.
„Partidele trebuie sa se hotarasca in definitiv care sunt alegerile cele mai importante. Sunt alegerile europarlamentare, sunt alegerile prezidentiale? Din punctul meu de vedere, daca alegerile prezidentiale erau considerate cele mai importante, tocmai pentru a finaliza schimbarile in cadrul regimului Basescu, atunci la europarlamentare ar fi trebuit sa se mearga impreuna, pentru ca rezultatele de la europarlamentare vor determina tot felul de tensiuni la nivel local”, a mai spus Nastase.
Premierul Victor Ponta a declarat ca Guvernul isi va asuma raspunderea pe proiectul privind regionalizare si descentralizarea administrative numai daca va exista acordul fortelor politice parlamentare si al USMR si PP-DD.
„Numai daca exista un acord al tuturor fortelor politice (isi va asuma raspunderea, n.r.). Adica, daca exista un acord asa cum a fost la legea privind restituirea proprietatilor cu UDMR si cu cei aflati in opozitie, PP-DD, pentru ca PDL nu exista si n-am ce acord sa am cu ei. Cu cine, cu Blaga, cu d-na (Andreea, n.r.) Paul Vass, cu cine sa fac acord?”, a aratat premierul, intr-o conferinta de presa sustinuta la Ruse, in Bulgaria.
El a subliniat ca acest acord trebuie sa existe cu toate fortele politice din Parlament, cu exceptia PDL, numai asa fiind posibila asumarea raspunderii guvernamentale pe regionalizare.
„Daca va exista un acord cu toate fortele politice din Parlament, atunci poate fi folosita (asumarea raspunderii, n.r.), daca nu, nu. Mergem in Parlament, discutam in cele doua Camere, facem amendamente. Regionalizarea e la fel de serioasa ca si modificarea Constitutiei si nu se face prin impunerea vointei USL. (…) Nu vorbim de majoritate, majoritate avem. Daca va exista acordul UDMR si PP-DD, altfel nu”, a mai spus seful Executivului.
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat vineri, la Oradea, ca singura procedura posibila pentru a putea adopta pana la finele anului 2013 legea regionalizarii o reprezinta angajarea raspunderii guvernului.
„Speram sa modificam Constitutia pe la sfarsitul lunii septembrie – inceput de octombrie prin referendum. Daca referendumul se va desfasura in octombrie, pentru a finaliza procesul pana la 31 decembrie 2013 singura procedura posibila pentru a putea adopta legea regionalizarii o reprezinta angajarea raspunderii guvernului. Cred ca daca am intra pe proceduri normale de dezbatere parlamentara s-ar putea sa depasim termenul de 31 decembrie 2013, iar unul din obiectivele importante ca procesul sa fie finalizat inainte de inceperea noului exercitiu financiar sa-l pierdem. Asta a fost motivatia argumentata, pe care o mentin”, a spus Dragnea.
S.C. Nașul, Prietenii de Pretutindeni și Asociații S.A. Calea Victoriei 21-23, Etaj 1, Sector 3, București 030023 E-mail: [email protected]
© 2011-2025 NAȘUL TV ™
00:00 By Alexa – Presa în vremuri de criză" title="00:00 By Alexa – Presa în vremuri de criză" />