Preşedintele Traian Băsescu a afirmat miercuri că el nu exclude varianta unor alegeri prezidenţiale anticipate în 2014, dar a amintit de precedentul existent prin care Curtea Constituţională a respins organizarea simultană a două tipuri de alegeri, locale şi parlamentare.

„Pentru mine nu este o variantă pe care o exclud, dar dacă ea are câteva elemente. Primul, trebuie să fie sustenabilă politic, doi – v-am mai spus că preşedinţii nu au marea posibilitate şi onoare de a abdica, ei trebuie să îşi ducă mandatul aşa cum e şi atât cum este. Avem un precedent constituţional, anul trecut CCR a refuzat comasarea a două tipuri de alegeri. Mă îndoiesc că vreo Curte Constituţională din toată Europa, nu doar din România, privind la acest precedent ar accepta comasarea de alegeri pentru Parlamentul European cu prezidenţialele”, a declarat Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni.

Traian Băsescu a spus că ar accepta varianta organizării alegerilor anticipate „şi mâine” dacă s-ar organiza alegeri parlamentare şi prezidenţiale simultan.

„Ce putem face de comun acord este să stabilim demisia simultană a preşedintelui şi a Parlamentului, după ce revizuim Constituţia şi venim în exigenţele referendumului din noiembrie 2009 şi atunci ne punem toţi mandatele şi revenim la un sistem politic care mie mi s-a părut mai eficient”, a spus Băsescu.

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”30210″]

Iată declaraţia integrală a președintelui Traian Băsescu:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Foarte sincer vorbind nu îmi propusesem să am vreo ieşire publică, dar probabil din eroare, din ştiu eu ce altă conjunctură, au apărut discuţii în spaţiul public, relatate de participanţii la întâlnirea pe care am avut-o ieri seară cu domnul preşedinte Crin Antonescu, cu domnul preşedinte Zgonea şi cu domnul prim-ministru. Aş vrea să ştiţi integral varianta reală a celor ce s-au întâmplat. Acum două zile, făcând o analiză cu consilierii, am constat că sunt foarte multe lucruri care vizează Raportul MCV care, într-un fel sau altul, erau în mâna politicienilor să fie rezolvate. Şi am luat decizia să îi rog pe cei trei demnitari anterior nominalizaţi să avem o întâlnire, pentru că puteam să rezolvăm parte din lucruri. Vreau să fie foarte clar, target-ul nu era atât MCV, cât Schengen-ul. Pentru că, ştim foarte bine, la ultimul Consiliu European, am reuşit să obţin din nou solicitarea Consiliului European să fie pusă pe agenda Consiliului JAI din martie problema Schengen – România – Bulgaria. Or, cunoscând sensibilităţi unor state legat de raportul MCV, mi s-a părut că putem face ceva pentru a nu rata o soluţie pozivită în martie. În acest context, am ridicat câteva probleme pe care le enumăr, fără a încerca să vă spun răspunsul partenerilor de discuţie. Am ridicat problema votului pentru domnul deputat Stan şi problema votului pentru domnul ministru Borbély şi domnul ministru Dobre, toate trei situaţiile fiind legate până la urmă de votul şi voinţa Parlamentului.
De asemenea, constatând că sunt dezbateri serioase şi frământări în CSM, constatând că adesea se invocă probleme de cvorum, în discuţia cu cei trei parteneri am rugat ca în cursul zilei de luni să fie validaţi de Parlament cei doi membri ai CSM care au fost supleanţi şi trebuie să devină membri plini: este vorba de un judecător şi un procuror. De asemenea, mai aveam o problemă: în luna decembrie, eu am întors la Parlament o lege care viza unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea intrării în aplicare a Legii 134/2010, Codul de Procedură Civilă, care a fost iniţial programat să intre în vigoare la 1 iulie 2012 – acesta a fost angajamentul nostru faţă de Comisia Europeană, după care am cerut un nou termen, 1 februarie 2013. Este extraordinar de neplăcut să fim în situaţia să nu ne respectăm angajamentul nici de această dată cu privire la intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă. Acesta a fost motivul pentru care i-am rugat pe şefii celor două Camere să programeze votul la această lege, care vizează de fapt doar votul la Senat, în interpretarea Preşedinţiei. De aceea, am trimis legea înapoi la Senat. De ce? Pentru că era Cameră decizională Senatul, dar, probabil din neatenţie, legea a fost tratată ca având Camera Deputaţilor Cameră decizională şi votul final s-a dat în Camera Deputaţilor. Şi atunci, pentru a preîntâmpina contestarea legii în instanţă, în diverse speţe care apar în probleme comerciale, am întors legea rugând să se dea votul final în Camera decizională, care, în cazul nostru, era Senatul, şi era păcat ca această lege care degrevează instanţele să nu fie votată şi să putem da drumul în acest fel şi la intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă. Şi, în sfârşit, un alt subiect pe care l-am avut legat de problema MCV şi, implicit, de Schengen a fost acesta legat de intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă la 1 februarie, pentru că era şi varianta emiterii unei ordonanţe de urgenţă care să îl amâne din nou, ceea ce ne pune într-o situaţie extrem de dificilă în faţa Comisiei. Ar fi a treia amânare pe care o avem la intrarea în vigoare a unor Coduri, pe care ni le-am asumat, care sunt, au trecut prin Parlament din 2010 şi noi nu le mai implementăm. Sigur am abordat şi problema găsirii unei soluţii, pentru că şi aceasta este o vulnerabilitate pentru Raportul MCV, cu implicaţii posibile asupra deciziilor legate de Schengen, am invocat şi găsirea unei soluţii de desemnare a procurorilor la cele două mari parchete: Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie, tot parte a Parchetului General, dar aşa o tratăm. Acestea au fost problemele pe care eu le-am ridicat şi pentru care am rugat să avem întâlnirea.
Un al doilea set de probleme a fost legat de vulnerabilităţile pe care le avem în legislaţia naţională, cu riscuri legate de posibilitatea ca oameni, cetăţeni fără bune intenţii să treacă, să staţioneze pe teritoriul ţării fără ca instituţiile statului să depisteze acest lucru. Am stabilit că ambele probleme ridicate vor face obiectul unei discuţii în următorul CSAT. Acesta a fost punctajul cu care am plecat de la Cotroceni, asta am spus. Deci din punctul meu de vedere acestea au fost obiectivele întâlnirii. Dacă vreţi şi un detaliu. Când am propus întâlnirea celorlalţi trei demnitari, înalţi demnitari, nu am avut nicio reţinere să le propun ca întâlnirea să aibă loc ori la Cotroceni, ori la Parlament. Dânşii au optat pentru soluţia Parlament. M-am dus acolo, pentru că problemele erau mult prea importante şi nu am o chestiune de orgoliu nejustificat când avem lucruri de foarte mare importanţă. Aş trage însă o concluzie. Dacă priviţi toate problemele pe care le-am ridicat sunt probleme care au fost sau sunt în mâna politicienilor. Şi este păcat ca prin lipsa de voinţă politică să revenim iarăşi la aprecieri negative în Raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Şi ştiu precis două ţări care urmăresc cu mare atenţie conţinutul raportului care va veni pentru a-şi consolida punctul de vedere legat de discuţiile din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din martie. Deci, acestea au fost temele cu care eu m-am dus acolo. Dacă aveţi întrebări vă stau la dispoziţie.

Întrebare: Bună seara. Cum apreciaţi propunerea prim-ministrului de a devansa alegerile prezidenţiale?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Este voarte greu de dat un răspuns. Doar dacă aş face o scurtă analiză a propunerii, nu am încă o opţiune, dar v-aş ruga să vă aduceţi aminte că le-am propus nu câteva luni, doi ani, devansarea alegerilor prezidenţiale cu doi ani. Cred că vă aduceţi aminte de acea scrisoare, care a fost ruptă demonstrativ şi aruncată în gol. Deci pentru mine nu este o variantă pe care o exclud, dar dacă ea are câteva elemente: primul, trebuie să fie sustenabilă politic; doi, v-am mai spus o dată că preşedinţii nu au marea posibilitate şi onoare de a abdica, ei trebuie să îşi ducă mandatul constituţional, aşa cum este şi atât cât este, al doilea lucru este că avem un precedent constituţional. Anul trecut Curtea Constituţională a refuzat comasarea a două tipuri de alegeri: locale cu parlamentare. Mă îndoiesc că vreo Curte Constituţională din toată Europa, nu numai din România, privind la acest precedent, ar accepta comasare de alegeri pentru Parlamentul European cu prezidenţiale. Aici contradicţia este mult mai mare. Tema Parlamentului European este total diferită de tema alegerilor prezidenţiale. Deci, Curtea noastră Constituţională nu a cceptat alegeri naţionale de două tipuri, dar alminteri alegeri care vizează un parlament supranaţional şi alegeri naţionale pentru funcţia de preşedinte. Nu spun că…, cred că singura variantă este cea care a mai funcţionat, şi anume: alegeri simultane pentru Parlamentul României şi preşedintele României. Lucru pe care l-aş îmbrăţişa dacă mi-ar propune şi mâine acest lucru, în speranţa că vor respecta şi referendumul din 2009, adică Parlament unicameral cu 300 de parlamentari, mâine, când… sunt gata să îmi depun mandatul simultan cu cei 588 de parlamentari, să facem simultan alegeri parlamentare şi prezidenţiale pentru resuprapunerea mandatelor. Sigur asta necesită o revizuire rapidă a Constituţiei, un referendum de revizuire şi o depunere simultană a mandatelor de către preşedinte şi cei 588 de parlamentari, ca să facem singura combinaţie posibilă şi care la noi are un precedent. Sigur poţi să combini, şi avem precedent şi aici, un tip de alegeri cu un referendum. Dar mi se pare imposibil tehnic; este o apreciere, deci nu este o reacţie la vreo declaraţie, pur şi simplu apreciez că ar fi extrem de greu să ne imaginăm o acceptare de către Curtea Constituţională a unei astfel de suprapuneri. Da, alegeri pentru Parlament şi pentru preşedinte se justifică simultan şi vă asigur că odată cu cei 588 de parlamentari îmi depun şi eu mandatul. Ca să facem simultan alegerile.

Întrebare: În 2011, J. P. Morgan şi-a propus să ajute România să recupereze creanţele Irakului, iar România a refuzat. Dacă ne puteţi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Staţi puţin, doamna, este deja un interviu?

Întrebare: Doar o scurtă clarificare, dacă ne puteţi lămuri în acest aspect. Dacă mi permiteţi să repet: în 2011…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: N-are legătură cu tema. Din câte ştiu…
Întrebare: … J. P. Morgan s-a oferit să ajute România să…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiţi ce faceţi incorect? Aţi trimis solicitare scrisă şi, din câte ştiu, aţi primit răspuns. Scris. Vi s-a spus în răspunsul scris că nu a trecut J. P. Morgan pe la Preşedinţie şi nu am avut discuţii legate de creanţa Irakului cu J. P. Morgan.

Întrebare: Vă mulţumesc.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci este incorect să o mai ridicaţi, că aţi primit răspuns scris.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Vorbeaţi la începutului declaraţiei dumneavoastră despre nişte discuţii care au apărut dintr-o eroare în spaţiul public, în urma întâlnirii pe care aţi avut-o aseară cu liderii politici.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu cred că nu trebuia să apară în spaţiul public, mai ales că nu a fost o discuţie pe temă, a fost doar un enunţ.

Întrebare: Asta voiam să vă întreb, liderii politici, Victor Ponta, Crin Antonescu, au vorbit despre întâlnirea de aseară. Vream să vă întreb dacă aţi căzut să faceţi publică această întâlnire sau dacă poate fi interpretată ca o încălcare a protocolului semnat la Palatul Cotroceni.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, Victor Ponta nu a încălcat protocolul, pentru că el nu a dus în spaţiul public discuţia, doar părerea mea este că a reacţionat după ce discuţia era în spaţiul public, dar eu nu am acelaşi tip de protocol cu domnul Zgonea şi cu domnul Crin Antonescu. Este doar relaţia între preşedinte şi prim-ministru.

Întrebare: Era ceva în acel protocol, dacă îmi amintesc bine, să mă corectaţi dacă greşesc, că şi persoane din jurul semnatarilor protocolului trebuie să respecte într-un fel…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu, discuţiile noastre niciodată nu se desfăşoară cu persoane în jurul nostru.

Întrebare: Domnule preşedinte, vorbeaţi despre comasarea alegerilor. În cazul în care, să zicem, s-ar modifica Constituţia şi ar fi nevoie, nu ştiu, s-ar ajunge la un acord să se poată desfăşura mai devreme alegerile prezidenţiale, vedeţi mai degrabă alegeri prezidenţiale în mai 2014, cu preluarea mandatului în decembrie sau în acelaşi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, este ridicol. Şi ce faci cu preşedintele ales în luna mai? Sunt nouă luni. Îi dai un cerc cu care să dea rotocoale în jurul Cotroceniului, ce faci cu el până atunci? Se şi plictiseşte în aşteptare. Modelul american este unic în felul lui, dar are în mod real 30 de zile. Că se termină alegerile, numărătoarea, validarea alegerilor la sfârşitul lunii noiembrie, este luna decembrie care este plină de sărbători, după care înainte sau la mijlocul lunii ianuarie, pe 20 ianuarie, se validează preşedintele. Este un timp foarte scurt. Ce te faci cu un preşedinte ales care stă nouă luni? Când îl validează Curtea Constituţională, după validarea alegerilor sau înainte de intrare în funcţie? Nu poţi să ai doi preşedinţi validaţi în acelaşi timp de către Curtea Constituţională – este o copilărie. Din mai până la sfârşitul lui decembrie, mandatul meu se termină, dacă nu mă înşel, pe 22 decembrie. Până pe 22 decembrie se plictiseşte bietul om, fără jurământ depus, că nu poate depune jurământul cât timp alt preşedinte este în funcţie. Deci asta este o copilărie. Ce putem face? De comun acord este să stabilim demisia simultană a preşedintelui şi a Parlamentului, după ce revizuim Constituţia şi venim în exigenţele referendumului din noiembrie 2009 şi atunci ne punem toţi mandatele şi revenim la un sistem politic care mie mi s-a părut mai eficient. L-am trăit şi pe acesta şi cred că este mai eficient ca preşedintele să fie portdrapelul celor care cel mai mai probabil câştigă şi alegerile, pentru că altfel programul preşedintelui poate fi cum este acum, în total dezacord cu Guvernul, să spunem.

Întrebare: Domnule preşedinte, în acest context, le-aţi propus încă o dată, aseară, celor trei cu care aţi discutat, această variantă: comasarea alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu am luat în considerare subiectul. Eu răspund la el pentru că a devenit temă principală, deşi nu a fost, a fost doar enunţată, pur şi simplu, însă eu am spus în discuţie că pentru o astfel de…, ca replică, am spus în primul rând că nu sunt pregătit pentru un răspuns definitiv, cum nu sunt nici acum, acum fac doar nişte aprecieri de om politic relativ experimentat, să spunem, dacă cineva este dispus să-mi recunoască această experienţă, dacă nu, de om politic şi gata. Am spus că nu ne mai putem imagina nici referendumul pentru Constituţie, nici alegerile pentru preşedintele României fără să găsim soluţia ca cei 3 milioane de români care lucrează în străinătate să poată vota, deci votul prin corespondenţă, care trebuie introdus. De asemenea, mi se pare că este extrem de dificil să privim la o soluţie în care lucrurile par a fi împinse doar pentru că avem o majoritate. Majoritatea asta trebuie să se mai oprească în faţa Constituţiei puţin şi au lecţia din vara anului trecut. Nu este aşa uşor să creezi un precedent de genul „ne înţelegem noi” sau „ne înţelegem sau nu ne înţelegem, facem ca noi, scurtăm mandatul unui preşedinte, fie el şi în ultimul an din cei zece”, pentru că se creează nişte precedente pe care nimeni nu le va accepta vreodată. Mâine modificăm, pentru că tot avem 70%, scriem în Constituţie „mandat de 50 de ani la prim-ministru, inamovibil, ca judecătorii”. Ce am făcut? Deci, atenţie că sunt nişte mecanisme ale democraţiei care nu pot fi jucate funcţie de majorităţile parlamentare. De aceea eu spun public, ca o părere, pentru că nu vreau să rămână doar o singură apreciere, avem şi varianta scurtării mandatului meu, cu condiţia unei demisii simultane a celor 588 de membri ai Parlamentului, demisionează şi preşedintele şi facem alegeri simultane, în conformitate, pe o Constituţie revizuită, în acord cu referendumul din noiembrie 2009.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi, apropo de această majoritate și de declaraţiile publice care au ieşit după acea întâlnire de aseară, Crin Antonescu spunea că nu este neapărat nevoie de negociere şi, dacă se va găsi o soluţie constituţională, atunci se va face.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: La asta am şi răspuns, că nu e suficient să ai 70%, 80%, trebuie să mai citeşti şi Constituţia pe care vorbeşti când faci astfel de afirmaţii. Eu nu cred că se pot găsi soluţii constituţionale de reducere a mandatului preşedintelui sau al Parlamentului fără voinţa lor. Nu se poate găsi aşa ceva şi nu ar fi acceptat nicăieri în vreo democraţie, că atunci de ce să mai suspenzi un preşedinte? Tot ai 70%, dai un vot în Parlament şi trimiţi la populaţie o revizuire de Constituţie și faci mandatul nu de la 5 ani la 4 ani şi jumătate, îl faci la 1 an, că nu-ţi place.

Întrebare: Domnule preşedinte, pentru că mecanismul evocat de dumneavoastră presupune până la urmă şi modificarea Constituţiei, aş dori să vă întreb…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Care mecanism?

Întrebare: Acela de simultaneitate, alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Aş dori să vă întreb care este opinia dumneavoastră legată de intenţia exprimată de mai multe ori în spaţiul public de liderii politici de eliminare a pragului de prezenţă de validare la referendum.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Uite, o să fiu foarte deschis – să vă spun că poate fi o soluţie. Sigur, se poate imagina un prag minim de 30%, da? Să fie minim 30% din electorat prezent. Dar asta înseamnă să ai un 30% curat, adică să creezi condiţii pentru cei trei milioane care sunt în listele electorale aici, dar care nu merg şi e corect să nu meargă 500 de kilometri până la prima secţie de votare ca să-şi pună votul, să creezi condiţii ca cei 3 milioane să voteze prin corespondenţă. Deci, cred că este o soluţie, cu condiţia ca, din punct de vedere electoral, chiar să materializăm ceea ce scrie în Constituţie, că statul este obligat să creeze condiţii ca oamenii să voteze. Ce condiţii le creez eu când pentru 3 milioane fac 300 de secţii de votare şi când 90% dintre ei trebuie să parcurgă sute de kilometri ca să ajungă la secţia de votare. Iar noi, aici, cei care trăim în ţară, de multe ori nu ne ducem la 100 de metri de casa noastră până la secţia de votare. Deci, cred că se poate coborî pragul, se poate desfiinţa pragul sau să faci un prag rezonabil, 30% din lista electorală, dar să creezi condiţii celor 3 milioane să voteze.

Întrebare: Şi a doua chestiune, dacă îmi permiteţi. A fost adoptat, ieri, ştiţi bine, statutul modificat al parlamentarilor, cu modificări sensibile pe zona de imunitate şi de incompatibilităţi. Aş dori să aflu opinia dumneavoastră despre aceste modificări.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiţi că nu am obiceiul să mă pronunţ pe legi votate care nu-s sosite încă la promulgare. Vă asigur că, după ce va veni la promulgare, voi analiza cu atenţie şi voi lua decizia corectă, atât din punct de vedere constituţional, cât şi din punct de vedere al independenţei justiţiei şi al egalităţii în faţa legii.

Întrebare: Domnule preşedinte, spuneaţi că aţi discutat la acea întâlnire şi despre o soluţie pentru numirea unor procurori generali la DNA şi la Parchetul General. Aţi găsit sau aveţi speranţe că veţi găsi curând o asemenea…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: V-am spus că în principiu am enunţat problemele. Nu vreau să vă spun ce a spus unul sau altul din parteneri. După cum observaţi, m-am limitat legat de întâlnire să spun exact ce am susţinut eu. Ce va ieşi vom vedea.

Întrebare: Atunci puteţi detalia puţin cerinţele acelea de transparenţă despre care vorbeaţi atunci când aţi respins candidaţii propuşi de Mona Pivniceru?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, asta pot. Transparenţă nu înseamnă neapărat să o faci cu televiziunea. Am văzut abordarea asta, să faci examinarea procurorilor cu televiziunile. Transparenţă înseamnă în primul rând ca prin mecanismul de evaluare pe care îl stabileşti să dai procurorilor sentimentul că va fi o decizie cinstită. Doi: să dai potenţialilor candidaţi sentimentul că nu se va opta pentru oameni uşor de manipulat şi că voinţa ta este să găseşti un procuror, doi procurori sau cinci procurori care să fie recunoscuţi ca procurori care au avut dosare grele şi le-au rezolvat fără mamă, fără tată. Şi transparenţă mai înseamnă nu să ne forţăm mâna unul altuia. Transparenţă poate să însemne şi să ne întâlnim, cei trei factori implicaţi, unii mai mult, alţii mai puţin – ministrul Justiţiei, CSM şi Preşedinţie – şi să stabilim mecanismul sau omul.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte!

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună!

Întrebare: Vizita dumneavoastră, ieri, la Parlament, a venit la scurt timp după ce premierul s-a văzut cu reprezentanţii FMI. Aş vrea să vă întreb dacă aţi discutat despre FMI şi dacă dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, veţi avea o întâlnire cu FMI în condiţiile în care există acel acord şi partea economică este la premier.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am discutat despre FMI nimic şi nici nu mă voi întâlni cu FMI. Am transmis acest lucru în mod politicos, pentru că – şi astea sunt probleme pe care să le discutăm, nu cum facem cu preşedintele în 2014; cred că astea sunt urgenţele – am vrut să-i las Guvernului deplină libertate să poată negocia reducerea TVA-ului – ştiţi că l-au susţinut în campanie, reducerea TVA-ului la alimente. Sper să reuşească acest lucru, populaţia aşteaptă, mai ales că au venit scumpiri la electricitate, de la 1 ianuarie, la gaze s-au scumpit toamna trecută, se scumpesc şi anul acesta, se introduc taxe noi pe combustibil, deci cred că populaţia aşteaptă cu nerăbdare finalizarea negocierilor, să audă că Guvernul a reuşit să scadă TVA-ul la alimente. De asemenea, sunt convins că Guvernul este extrem de încordat în negocierea pe reducerea CAS-ului, de asemenea promisă şi care, de asemenea, creează venit suplimentar la populaţie. Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceţi aminte: maximum 16%, cât e acum cota unică, şi promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii şi la 8% pentru populaţia cea mai săracă. Sunt convins că orice intervenţie a mea ar fi putut altera obţinerea acestor obiective sau – de ce nu? – ar fi putut să creeze dubla abordare, iar eu aş vrea să nu existe niciun dubiu că Guvernul a avut toată libertatea să rezolve şi problema Oltchim-ului. Ştiţi că m-aştept să anunţe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Aşa îmi aduc aminte că era mesajul. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătăţii, legea reorganizării administrative, deci toate lucrurile astea, privatizare CFR Marfă, trebuie să stabilească nişte condiţii şi eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezenţa mea în vreo discuţie cu Fondul. Sunt convins că vor reuşi şi vor anunţa acest succes.

Întrebare: Partea de politică externă vă revine dumneavoastră şi, potrivit acelui acord de colaborare, n-aţi avut până acum nicio reacţie pe criza ostaticilor din Algeria.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Pe criza ostaticilor?

Întrebare: Da. Şi atunci v-aş întreba cum consideraţi că a fost gestionată? Mă refer aici şi la prima apariţie publică a premierului, a anunţat un mort, a mai apărut încă unul după aceea…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, aici, în primul rând, venind vorba de criza ostaticilor, nu pot decât să transmit condoleanţe celor care şi i-au pierdut pe cei dragi. Au murit doi români acolo; singurii doi români care au fost luaţi ostatici de terorişti au murit. Să-i felicit pe ceilalţi trei care, doi au sărit gardul, altul a stat ascuns în zona de atac a teroriştilor, sub paturi, până când focarul terorist a fost lichidat. Au fost oameni tari. N-au fost capturaţi, dar au avut tăria unul să se ascundă, alţi doi să părăsească zona fără a fi ostatici şi ei şi îi admir pentru tăria lor, mai ales că şi eu, ca şi dumneavoastră, am văzut povestea inginerului care a plecat, şi-a lăsat prietenul, s-a întâlnit cu jandarmii la şosea, toată epopeea aceea care, în deşert, poate fi groaznică pentru un om mai slab de înger. Îi felicit pe cei care au avut tăria să reziste fără să fie capturaţi de terorişti. Şi încă o dată condoleanţe pentru cei care şi-au pierdut viaţa în această nenorocire. Trebuie să vă spun că este o nenorocire internaţională şi, aşa cum spuneam şi la întâlnirea cu ambasadorii, statele noastre au obligaţia să-şi asume parte din responsabilităţi de securitate, în primul rând obligând firmele naţionale să găsească soluţii de garantare a securităţii cetăţenilor pe care îi angajează, indiferent că sunt români, britanici, norvegieni, japonezi, dar sunt firme care ne reprezintă, că-i BP sau State Oil sau orice companie, ne reprezintă în zonele acestea, sunt firme care la guvernele noastre vin, când au nevoie de sprijin şi, ca atare, trebuie să îndeplinească nişte condiţii, prin care să garanteze securitatea cetăţenilor noştri care lucrează pentru ele. Deci trebuie găsite soluţii din acest punct de vedere.

Întrebare: Şi felul în care a gestionat Guvernul criza?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Aici, ştii cum e? Îmi vine să şi râd. Am ştiut că doi sunt ostatici, de doi ştiam că au fugit, un al treilea nu se ştia unde şi erau în dubiu dacă este ostatic şi el sau nu, până la urmă s-a dovedit că nu este. Aici nu era nimic de făcut, că nu trebuie comparată situaţia din Algeria cu Irak 2005. În Algeria, Guvernul nu a avut decât posibilitatea de a culege informaţii printr-un singur serviciu, prin SIE. În Irak a fost cu totul altceva: acolo aveam armată pe teritoriul Irakului, aveam trei servicii de informaţii care activau pe teritoriul Irakului, originea actului terorist era din România, am putut să ne trimitem o echipă pentru recuperarea ziariştilor, pentru negocieri, pentru ce vreţi dumneavoastră. Aici nu era decât o chestiune de procesare a informaţiilor pe care ţi le dădeau alţii. Că au fost mai mult sau mai puţin corect procesate, nu ştiu, dar oricum nu aş vrea ca emblema a ceea ce s-a întâmplat în Algeria să rămână ori un ministru în cămaşă şi fără cravată sau un purtător de cuvânt cu pulover pe gât care iese să spună despre ce s-a întâmplat acolo. Însă mai mult nu aş comenta lucrurile. Dar am văzut în presă unele comparaţii. Nu se compară cele două situaţii! Aici statul român nu a avut posibilitatea de intervenţie directă.

Întrebare: Puteau fi salvaţi cei doi ostatici în viaţă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu nu fac astfel de aprecieri. Eu spun: au fost doi ostatici şi amândoi şi-au pierdut viaţa.

Întrebare: Aş avea o întrebare legată de MCV şi două clarificări, dacă se poate. Legat de MCV, aţi precizat care ar fi procedura transparentă, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru numirea celor doi procurori, cel general şi şeful DNA. Care ar fi criteriile pe care să le îndeplinească cei doi ca dumneavoastră să nu aveţi niciun fel de obiecţie la momentul numirii?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Criteriul ar fi să-l văd că omul acela a avut dosare consistente şi le-a rezolvat. Da? Dosare… Discutăm de corupţie, de spălare de bani, de crimă organizată. Să-l văd că a fost un procuror care are câteva dosare grele pe an, pe care le rezolvă, care sunt confirmate în instanţă şi asta ar fi pentru mine semnalul că respectivul procuror este şi apreciat în sistem, pentru că cei care au succese sunt şi apreciaţi, şi recunoscuţi ca fiind procurori valoroşi şi responsabili pentru munca lor. Eu nu-i pot judeca profesional, pentru că nu dă nimeni un extemporal cu mine, dar vreau să văd şi eu dosarele pe care cineva, care vrea să fie procuror general al României, procuror-şef DNA, procuror general adjunct la Parchetul General, procuror-şef adjunct la DNA, şef de secţie la Parchetul General sau la DNA. Vreau să văd că este un procuror care are performanţă.

Întrebare: Am înţeles. Vă mulţumesc pentru răspuns.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Şi cred că şi românii tot asta vor. Nu vor unul care să fie un experiment care poate fi eventual nereuşit.

Întrebare: Potrivit informaţiilor publice oferite, este adevărat, de premierul României, CFR Marfă nu s-a mai privatizat ca urmare a unei decizii a CSAT, spune premierul, care ar urma să fie reevaluat în această lună sau luna următoare. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vreau să ne înţelegem foarte bine. CFR Marfă a fost respins la privatizare pentru că se propunea privatizare cu strigare, ca la OLTCHIM. Or, să vii să vrei să validezi cea mai riscantă variantă de privatizare pentru o companie de talia CFR Marfă mi s-a părut inadmisibil. Deci, CFR Marfă este o companie care poate fi privatizată, dar nu prin privatizare cu strigare. O văd cu un investitor strategic, o mare companie feroviară europeană, va opera pe teritoriul României, o companie care să îi ridice valoarea ca şi companie. Pentru asta facem privatizare, nu ca să vină, ştii că la privatizare cu strigare, când pot să merg şi eu şi dumneavoastră şi oricine vrea să facă un show televizat.

Întrebare: Şi o ultimă chestiune. Ca un om politic vechi de 23 de ani, ce şanse daţi acestei variante ipotetice pe care aţi spus-o astăzi pe masă: demisie simultană a preşedintelui şi a 588 de parlamentari?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi este cea rezonabilă. Ce se întâmplă acum în Parlament este în contradicţie totală cu ce au votat Românii în noiembrie 2009. În loc de 300, avem 600, da. Or, eu cred că bunul simţ politic, şi eu sunt de acord să contribui la restabilirea bunului simţ politic, prin punerea demisiei o dată cu parlamentarii, în aşa fel încât, după revizuirea Constituţiei, deci nu spune nimeni mâine, dar dacă mâine se face revizuirea Constituţiei şi ea reflectă referendumul, a doua zi sunt gata să trecem la acele alegeri care să ne aducă şi în referendum şi în bunul simţ al preşedintelui, să spunem, pentru resuprapunerea mandatelor.

Întrebare: Am înţeles intenţiile. Întrebarea simplă era cât la sută şanse daţi acestui eveniment politic să se petreacă în realitate în România?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Din punctul meu de vedere sută la sută. Nu ştiu din punct de vedere al parlamentarilor şi al partidelor. Dar, este o temă, pe care ar putea să o dezbată, pentru că tot vorbim de responsabilitate, de flexibilizarea statului, de reducerea cheltuielilor şi trebuie să vă spun că acum, în acest moment, eu o consider ca nefiind o temă prioritară. Prioritare sunt problemele de care am vorbit mai înainte, cu Fondul: reducerea TVA, reducerea cotei unice degresiv, aşa cum s-a promis, reducerea CAS-ului, privatizarea Oltchimului şi aducerea oamenilor înapoi în combinat, privatizarea Căilor Ferate, management privat la Transgaz, la Transelectrica, la multe alte companii naţionale, ca să terminăm cu căpuşarea companiilor. Pentru că acolo se duc banii. La marile companii de stat sistemul clientelar de numire a conducerilor, valabil inclusiv la guvernele trecute – da, deci nu acuz numai guvernul Ponta-, trebuie să înceteze, prin instalarea unui management privat, cinstit, în marile companii, nu ce s-a făcut de câteva luni încoace: punem tot oameni de partid, dar îi ascundem printr-un consiliu de administraţie.

Întrebare: Odată enumerate aceste restanţe, credeţi că vom avea în mod foarte rapid un nou acord cu Fondul, un acord preventiv? Şi vă mulţumesc.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa cum stau lucrurile acum, nu. Aşa cum stau acum, nu, pentru că din luna mai, anul trecut, practic acordul nu a mai mers înainte, a rămas doar macrostabilitatea pe care a realizat-o guvernul Boc, în rest, procesele de restructurare, de modernizare, de reducere a aparatului bugetar s-au diminuat.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Mulţumesc pentru răbdare. Tot legat de MCV, este pentru a doua oară când cereţi public liderilor USL să rezolve problema parlamentarilor cu probleme. De data aceasta aţi primit un răspuns cât de cât care să fie în regulă, să vă mulţumească?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu vreau să comentez răspunsurile şi ce au spus ceilalţi. Mă limitez să spun subiectele pe care le-am ridicat eu în discuţie, pentru că vă veţi şi dumiri foarte rapid, suntem aproape contratimp. Raportul MCV vine săptămâna viitoare aproape sigur, măcar în proiectul care se trimite Guvernului.

Întrebare: În legătură cu CSAT de luna viitoare, cu ce forţă, care va fi participarea României? S-a vorbit despre o participare în Mali.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Uite, noi vom fi solidari cu Franţa. Dar dacă cineva ne vede trimiţând trupe luptătoare în Mali, se înşală. Noi putem să asigurăm instructori pentru armata statului Mali, putem face transporturi, dacă este nevoie, avem capacitate de proiecţie a forţelor şi a materialelor în teatre de operaţii, dar în niciun caz angajare pe pământ nu va fi, angajarea forţelor româneşti. Vom aproba necesarul de instructori atât cât este, materiale dacă este nevoie, dacă ce avem noi în stocuri sunt utile armatei statului Mali, cu plăcere, pentru că am avut o armată de 360.000, acum are 80.000, deci avem în stocuri armament de infanterie, slavă Domnului, pe care îl putem pune la dispoziţie, şi muniţie şi tot ce ne trebuie, dar nu văd cum am putea să ne angajăm cu trupe luptătoare pe teritoriul statului Mali. În primul rând, este o chestiune de dotare a trupelor noastre.

Întrebare: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi. În PDL se vorbeşte despre o posibilă revenire a dumneavoastră chiar în fruntea partidului, după terminarea mandatului.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Oameni buni, când nu găsesc o soluţie, se gândesc tot la bătrânul Băsescu; hai să fim serioşi! Au generaţia nouă de politicieni; trebuie lăsaţi să se manifeste într-o convenţie.

Întrebare: Ultima întrebare. Anul trecut, în a doua parte s-a blocat şi nominalizarea, numirea de ambasadori, iar acum în Algeria s-a văzut, s-a observat cel puţin lipsa ambasadorului. Domnul ministru Corlăţean spunea că va înainta trei propuneri importante, pe Italia, Grecia, Polonia, şi ar mai fi şi altele care vin la rând în anul acesta. Este trecut şi în acordul de colaborare instituţională şi dialog…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Citiţi-l complet. Citiţi-l complet acordul de colaborare instituţională. Deci mă întrebaţi de Algeria şi îmi vorbiţi de desemnări: Italia, Polonia. Când le vine timpul le voi face. Plecând însă de la premisa că ambasadorii sunt reprezentanţii preşedintelui. Cei de la ICR nu ştiu pe cine reprezintă. Consulii se decid de Guvern, fără nicio consultare cu preşedintele, ambasadorii îl reprezintă pe preşedinte.

Întrebare: Sunteţi mulţumit de propunerile înainte acum în cele trei cazuri?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, hai să lămurim cu Algeria. Nu le-am analizat, vă mărturisesc că nu am făcut analiza dosarelor, sunt încă la departamente, şi nu numai departamentele fac verificarea unor propuneri de ambasadori. Se iau relaţii de la multe alte instituţii. Deci, nu este un proces: mi-a trimis, îl ştiu eu şi îl semnez. Este un proces mai complicat până când semnezi desemnarea unui ambasador. În Algeria am avut ca reprezentant al statului român poate unul din cei mai potriviţi oameni în astfel de situaţii, era fostul adjunct al SIE, domnul Marcel Alexandru. Noi nu am avut o problemă de informaţie neapărat, ci de corectă procesare, da? Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună! Îmi pare rău că a trebuit să fac astăzi o declaraţie de presă legată de întâlnirea de aseară, nu era în programul meu. Cred că parte din dumneavoastră mergeţi cu mine în America Latină, nu? Îmi terminam al doilea mandat şi nu ajunsesem în America Latină. La revedere!