Unul dintre cei mai agitați ani din punct de vedere politic din ultimul deceniu, anul 2012 a fost marcat de schimbarea a trei guverne, de 3 scrutine electorale în mai puțin de 6 luni, dar și de mișcări sociale de amploare sau de scandaluri cu privire la integritatea unor miniștri sau a unor persoane propuse pentru funcții de înaltă demnitate publică.

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat o cercetare cu privire la modul în care cetățenii au perceput evenimentele majore de pe scena politică în anul 2012.

În opinia respondenților participanți la studiul menționat, principalul eveniment politic al anului 2012 a fost referendumul pentru suspendarea Președintelui Traian Băsescu (35%).Următoarele evenimente cotate de respondenți drept marcante pentru scena politică în anul care a trecut au fost: învestirea noului guvern după alegeri (19%), de alegerile parlamentare (18%) și de schimbarea guvernului Ungureanu (13%).

Responsabilitatea pentru felul în care au mers lucrurile în România anului 2012 revine, potrivit respondenților participanți la acest studiu: autorităților române (la modul general) – 48%, poporului (18%), FMI (11%), dar și UniuniiEuropene (9%).

Traian Băsescu este indicat de jumătate dintre respondenți drept vinovat, dintre oamenii politici, pentru ce a mers prost în anul 2012, urmat fiind de Victor Ponta – 13%, Emil Boc – 11% și Crin Antonescu – 6%.

Respondenții notează activitatea Guvernului Ungureanu cu note care ajung la o medie de 4,86, în timp ce notele pentru activitatea guvernării Ponta ating o medie de 6,15.

Din perspectiva stării de spirit a populației, datele analizate de prezentul studiu arată că în 2012 evenimentele cheie care au marcat anul politic – alegerile locale și alegerile parlamentare – cresc proporția respondenților care apreciază pozitiv direcția în care merge țara. Totuși, optimismul general al românilor cu privire la viitor nu cunoaște variații semnificative în 2012 – media celor care se declară optimiști fiind de 47%.

Totuși, când vine vorba despre predicțiile privind propriul nivel de trai de peste un an, 32% dintre persoanele intervievate consideră că peste un an vor trăi mai bine comparativ cu 20% câți spuneau acest lucru în decembrie 2011 cu privire la anul 2012. În același timp, crește și aprecierea respondenților privind felul în care a fost anul încheiat pentru România: 21% dintre respondenți consideră că, în comparație cu 2011, anul 2012 a fost unul mai bun, în timp ce în 2011 doar 13% dădeau același răspuns când făceau o comparație cu anul precedent. Procentul românilor care consideră că anul care urmează va fi mai bun decât cel care se încheie se dublează în 2012 comparativ cu 2011, ajungând la 36%.

Dincolo de optimism, românii continuă să fie nemulțumiți de modul în care trăiesc: 72% dintre ei afirmând că sunt mai degrabă nemulțumiți față de doar 28% care spun că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți.

Și în anul 2012, precum în 2011, îngrijorările împărtășite de cei mai mulți români au fost legate de pierderea sau nesiguranța locului de muncă, cu toate că se remarcă o ușoară atenuare a acestei îngrijorări pe parcursul anului scurs între realizarea celor două studii. O îngrijorare care se acutizează în 2012, în schimb, este cea privind starea politicii din România, care este văzută ca fiind în criză de către 17% dintre cei intervievați, această îngrijorare neapărând într-o proporție semnificativă în anul precedent.

În acest context, încrederea în instituțiile statului este una fluctuantă pe parcursul anului. Partidele politice câștigă, la nivelul încrederii, 13 procente din ianuarie până în decembrie. Instituțiile cu rol în siguranța cetățenilor sau a țării beneficiază de cote relative constant de încredere, pe parcursul anului 2012. În timp ce Armata pierde 3 procente la nivelul încrederii, în decembrie față de ianuarie 2012, Poliția și SRI câștigă fiecare câte 7 procente.

58% dintre persoanele intervievate susțin că prioritatea Guvernului USL în anul 2013 ar trebui să fie crearea locurilor de muncă. 16% consideră că prioritară este realizarea de investiții, în timp ce 10% consideră că guvernul ar trebui să își concentreze atenția asupra stării agriculturii.

Cât privește politica externă, Guvernul USL ar trebui să se concentreze pe consolidarea relației cu Republica Federală Germania – 38%, în timp ce 20% dintre respondenți consideră că România ar trebui să aibă o relație mai bună cu Statele Unite ale Americii. Relațiile cu Rusia sunt considerate prioritare de 7% dintre cei intervievați.

În luna decembrie, opțiunile de vot ale cetățenilor sunt îndreptate spre: USL – 64%, PDL – 15%, PPDD – 9%, UDMR – 4%, PRM – 4% sau alt partid 4%.

În ce privește presa, jumătate dintre cei chestionați o văd coruptă și în slujba politicienilor. Doar 42% din cei care au răspuns la sondaj o caracterizează mai degrabă echidistantă și profesionistă.

Sondajul a fost realizat în perioada 19-21 Decembrie 2012 pe un eșantion de 1.383 indivizi de 18 ani și peste această vârstă, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ± 2,7%.

Dupa scandalul creat de cazul politistei Melania Renghea de la Politia Bals, cea care la injunghiat pe fostul sau superior, Gheorghe Barbu, pe care l-a acuzat de viol,  toate angajatele Politiei Romane sunt chestionate de psihologi si sociologi, in legatura cu eventuale acte de hartuire ori discriminare pe criterii sexuale. Chestorul Viorel Vasile, adjunct al sefului Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), declara, joi, intr-o conferinta de presa, ca mai multe echipe, formate din specialisti in resurse umane, control intern, psihologi si sociologi, verifica in ce conditii isi desfasoara munca angajatele institutiei.

Conform agentiei Mediafax insa, mai multe politiste din Cluj sustin ca intrebarile sunt puerile, iar intrebarea „cea mai deranjanta” este daca au avansat profesional in urma unor favoruri sexuale pe care le-ar fi acordat sefilor. Potrivit surselor citate de agentie, intalnirea cu psihologii dureaza aproximativ zece minute, timp in care politistele raspund la zece intrebari, apoi se poarta discutii. Printre intrebari se numara „Ati acordat sau vi s-au solicitat favoruri de acest gen (sexuale – n.r.) pentru a fi promovata sau recompensata profesional?”, „Colegii se poarta corect cu dumneavoastra, va jignesc, incearca sa va acosteze?”, „Ati sesizat la colegi sau la sefi tendinte de hartuire sau discriminare?”, „Daca au existat situatii de acest gen, ati sesizat conducerea si, daca da, ce masuri s-au luat?”.

In Politia Romana lucreaza 8.809 femei, dintre care 2.211 sunt ofiteri, iar 133 au functii de conducere. In acelasi timp, 4.908 au gradul de agent, opt dintre acestea avand functii de conducere, iar 1.690 sunt personal civil.