Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat joi, ca daca vor constata nereguli privind incalcarea Constitutiei din partea presedintelui Traian Basescu, va pune in discutie o noua suspendare.

„Suspendarile se produc in urma unor incalcari ale Constitutiei. In momentul in care vom semnala o incalcare a Constitutiei, putem discuta despre suspendare. Nu putem discuta despre suspendare, asa, ca proiect”, a spus Antonescu, inainte de sedinta Biroului Politic Central al PNL.

Referitor la rezultatul referendumului organizat pe 29 iulie, Crin Antonescu a declarat ca prezenta la acest scrutin a fost una “semnificativa”, iar “marea drama legata de acest scrutin este ca vointa electoratului roman, in mod majoritar, a fost calcata in picioare de multe instante si institutii, in frunte cu Curtea Constitutionala”.

Liberalii se reunesc joi in Biroul Politic Central, Delegatia Permanenta si Consiliul National Executiv pentru a discuta despre rezultatele la referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu.

Consiliul Național de Etică (CNE) a stabilit, miercuri, că fostul ministru al Educației Ioan Mang a plagiat în mai multe articole științifice, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale, decizia urmând să fie făcută publică după ce va primi avizul Direcției Juridice din Ministerul Educației.

Hotărârea a fost luată după analizarea mai multor articole semnate de Mang pentru care s-au primit sesizări cu privire la posibile cazuri de plagiat, potrivit surselor citate.

Concluzia referitoare la cazul Mang va fi anunțată oficial de către CNE numai după ce va primi avizul de legalitate al Ministerului Educației.

În 9 mai, președintele Asociației pentru Educație și Cercetare EDU CER, Ștefan Vlaston, a trimis o sesizare către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) prin care sesiza „o situație de posibil plagiat”.

„Prin prezenta, vă sesizez o situatie de posibil plagiat, pentru a fi supusă analizei CNE, conform prevederilor legale în vigoare. Este vorba de două articole științifice din domeniul comunicațiilor și codurilor corectoare de erori, sub semnătura domnului profesor Ioan Mang, a doamnei profesor Erica Mang (soția ministrului – n.r.), și a domnului profesor Constantin Popescu, profesori la Universitatea din Oradea”, se arăta în sesizare.

Ioan Mang a fost acuzat că ar fi copiat articole științifice ale unor autori străini, pentru validarea unei decizii într-un astfel de caz fiind nevoie de votul a opt dintre cei 11 membri ai CNE – organism consultativ care funcționează pe lângă Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), fără personalitate juridică.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă împotriva concernului rus Gazprom, bănuit că ar folosi exportul de gaze și prețul acestuia în scopuri politice, că ar împiedica libera circulație a gazelor între țările Uniunii și ar submina eforturile țărilor europene de diversificare a surselor de energie. Potrivit Radio Europe Liberă, acuzațiile se bazează pe documente, confiscate într-un raid anul trecut, în peste 20 de reprezentanțe Gazprom din Europa, raid făcut în urma unei plângeri a Lituaniei – țară dependentă sută la sută de gazul rusesc.

Abia ce anunțase Bulgaria, triumfător, acordul cu Gazprom în legătură cu construirea viitoarei conducte Southstream și prețul presupus favorabil al gazului rusesc de care ar beneficia Bulgaria, că la Bruxelles Comisia Europeană a lansat o ancheta pentru a determina dacă Gazprom încalcă legislația europeană anti-trust, „profitand de poziția sa dominantă pe piețele energiei din Europa centrală si de est”.

Ancheta nu a fost determinată de contractul semnat de gigantul rusesc cu Bulgaria, ci vine după un an de inspectii si controale la filiale Gazprom in opt țări foste comuniste si noi membri UE.

Gazprom (un adevărat stat în stat în Rusia și presupus a avea strânse legături cu Vladimir Putin) e suspectat de trei incalcari ale legislatiei UE: ca ar fi împiedicat diversificarea pieței energiei; ca ar fi imbucatățit acea piață in Europa centrala si de est, impiedicand astfel libera circulatie a gazului si ca le-ar fi impus clienților central- si est-europeni tarife mult prea ridicate.

Comisia a ținut să precizeze că deschiderea anchetei nu înseamnă ca Gazprom e considerat vinovat din start, ci doar ca afacerea va fi examinată in mod prioritar. Dacă se dovedeste ca Gazprom a abuzat intr-adevar de poziția sa, asta înseamnă, spune comunicatul Comisiei UE, ca gigantul rusesc al gazului „a restrâns competiția, a împins in mod voluntar la creșterea prețurilor si a cauzat neajunsuri cetățenilor UE“.

Ancheta se duce in cadrul articolului 102 din Tratatul de Funcționare a UE, care împiedica abuzul de poziție dominantă, conform legislației anti-monopol.

Gazprom furnizează o treime din gazul întregii Europe. In Europa de est insa, partea sa de piața e uriașă. Deocamdată UE investigheaza in Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si țările baltice. România nu e luată în cauza pentru moment, deși nu se exclude extinderea anchetei.

Cinci din cele opt tari in care se duce ancheta UE depind în totalitate de gazul rusesc; Cehia depinde la rândul ei in proportie de 70%, iar Polonia și Ungaria in proportie de 83%. Bulgaria, care a semnat recentul acord cu Gazprom, e una din țările care depind in totalitate de gazul livrat de Moscova.

Dependența Europei de gazul rusesc nu este însă unilaterala. La rândul sau, Gazprom își vinde 65% din gaz in Europa. Analiștii estimează că în cazul în care ar fi condamnat, trustul rusesc ar putea primi o amendă de pînă la 6 miliarde de euro.

Premierul Victor Ponta regretă declarațiile făcute în timpul suspendării președintelui referitoare la cancelarul Angela Merkel. Ponta a făcut această afirmație la un eveniment de marcare a 10 de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane. Premierul a subliniat că relațiile României cu Germania nu pot fi stricate nici chiar de el.

În cadrul ceremoniei Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, premierul Ponta a ținut în mod special să își exprime regretul pentru declarațiile la adresa cancelarului Merkel.

„Deși există, sigur, și în România și în lume, oameni politici perfecți, care nu fac greșeli, eu nu sunt unul dintre ei. Atâta timp, însă, cât pot să realizez că am greșit, înseamnă că mai e o speranță. În bătăliile politice din România, de multe ori ne batem și cu cine nu trebuie. Cred că este locul potrivit în care să spun că la un moment dat – acum mi se pare foarte mult timp în urmă, deși sunt doar două luni, cred – am spus că nu doamna cancelar Merkel votează în România. În mod sigur, nu a fost deloc cea mai inspirată frază a mea din politică și am regretat-o imediat”, a afirmat Ponta, citat de Mediafax.

El a adăugat că, dincolo de bătăliile politice interne, crede cu tărie că Germania, prin rolul pe care îl are în Europa și prin tot cea ce a făcut în acești ani pentru România, are în mod sigur dreptul de a-și spune părerea, de a atrage atenția și de a ridica întrebări legitime.

„Nu înseamnă că întotodeauna știm noi să răspundem la aceste întrebări. Prin prezența aici, vreau să spun încă o dată că relațiile între Germania și România nu pot fi stricate nici de oameni politici ca mine, nici de bătălii politice interne”, a conchis premierul Ponta.

Ponta a arătat că a aflat de la investitorii germani că în România „doi plus doi nu fac întotdeauna patru” și obligația autorităților este să încerce cât mai mult ca doi plus doi să facă patru și să spere că rezultatul înseamnă și cvorum.

Premierul a recunoscut că România mai are mult de făcut pentru investitori și a dat ca exemplu introducerea unui sistem de reducere a contribuțiilor sociale, o mai bună funcționare a justiției, respectiv a tribunalelor comerciale, eliminarea birocrației și corupției și asigurarea unor licitații publice cât mai corecte.

În 9 iunie, premierul Victor Ponta declara că nu Angela Merkel votează la referendumul de pe 29 iulie, ci poporul român și că ceea ce vor vota românii nu poate fi schimbat de nimeni.

Liderii aliantei de centru-dreapta au stabilit, miercuri, ca Numele platformei politice pentru alegerile parlamentare din toamna va fi Alianta Romania Dreapta, avand ca sigla inima, au stabilit, miercuri, liderii aliantei de centru-dreapta, relateaza Agerpres.

„Astazi, in urma analizelor sociologice, s-a stabilit denumirea aliantei: Alianta Romania Dreapta. S-a stabilit sigla aliantei, inima, care este si simbol al popularilor europeni. De asemenea s-a finalizat si componenta Comisiei de etica. Comisia de etica este condusa de doamna Monica Macovei, din partea PDL, domnul Theodor Stolojan, din partea PNTCD, criticul literar Alex Stefanescu, din partea Partidului Noua Republica, domnul profesor Stefan Vlaston, iar din partea ICCD, doamna doctor Smaranda Vornicu”, a declarat presedintele PNTCD, Aurelian Pavelescu potrivit caruia saptamana viitoare se vor finaliza protocolul aliantei si programul care vor stabili mecanismele tehnice de functionare a aliantei. Tot pana saptamana viitoare vor fi stabilite criteriile de desemnare pe liste a candidatilor aliantei de centru-dreapta.

„Avem o comisie tehnica care lucreaza la modul de reprezentare si la modul la care partidele vor fi reprezentate pe listele electorale si pe colegii. Aceasta comisie tehnica isi va prezenta concluziile saptamana viitoare. Saptamana viitoare, miercuri, ramane zi pentru intalnirea liderilor aliantei”, a continuat Pavelescu.

Comisia Europeana a anuntat miercuri, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ca ancheteaza acordurile pentru furnizare de electricitate intre Hidroelectrica si producatorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator industrial de energie electrica din Romania, si asteapta comentarii de la partile interesate. „Comisia doreste sa informeze Romania ca, in urma examinarii informatiilor furnizate de autoritatile din tara dvs. cu privire la masurile mentionate mai sus, a decis sa initieze procedura oficiala de investigare prevazuta la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,” se arata in text.

ALRO Slatina (si, eventual, alti membrii ai grupului ALRO din Romania) par sa fi obtinut un avantaj necuvenit sub forma de energie electrica furnizata la preturi inferioare celor care ar fi fost incasate de un producator de energie electrica in conditii normale de piata, pe toata perioada 1.1.2007 – 2010 pana in prezent. In special, Hidroelectrica ar putea fi eventual obtine un profit mai ridicat decat cel obtinut din 1.1.2007 pana in prezent, pe baza contractului din 2005 si a modificarilor succesive ale acestuia.
In ianuarie 2011, Comisia a inceput o ancheta ex officio privind un potential ajutor de stat oferit prin intermediul contractului pe termen lung pentru furnizarea de energie electrica negociat direct intre producatorul roman de energie hidroelectrica Hidroelectrica S.A. si producatorul de aluminiu ALRO Slatina S.A. Contractul a fost incheiat in 2005 si modificat in mod succesiv pana in 2010. Comisia a solicitat informatii prin scrisorile din 4 martie 2011, 16 februarie 2011 si 14 aprilie 2011. Romania a raspuns prin scrisorile din 24 martie 2011, 16 mai 2011 si 6 iunie 2011. Potentialul beneficiar al ajutorului, ALRO Slatina S.A., a prezentat observatii prin scrisorile din 30 septembrie 2011 si 9 noiembrie 2011 si prin emailurile din 29 februarie 2012 si 8 martie 2012.

In 2005, Hidroelectrica a incheiat cu ALRO Slatina un contract pentru furnizarea a 3 TWh/an de electricitate „in regim orar liniar” (8 760 de ore pe an). Initial contractul era in vigoare pana la 2013 si permitea o indexare periodica a pretului. Sistemul initial de indexare a pretului, asupra caruia s-a convenit in 2005, a fost modificat de doua ori, prin actul aditional nr. 4 si prin actul aditional nr. 17 din 2010. La 1 ianuarie 2007, cand Romania a aderat la UE, pretul a fost indexat pe baza unei formule intemeiate pe costurile de productie ale Hidroelectrica, conform actului aditional nr. 4. Incepand din 2010, pretul a fost indexat pe baza unei formule intemeiate pe cotatiile aluminiului la Bursa de metale din Londra, introdusa prin actul aditional nr. 17 din 2010.

In luna august, Alro a anuntat ca a incheiat negocierile cu Hidroelectrica pentru furnizarea a 3 TWh/an de electricitate pana in 2018. Cele doua parti au cazut de acord asupra unei formule pentru pretul electricitatii baza pe mai multi factori, inclusiv cotatiile aluminiului la Bursa de metale din Londra si in piata de energie din Romania.

In 25 aprilie, Comisia Europeana a anuntat ca a initiat cinci investigatii aprofundate distincte pentru a vedea daca Hidroelectrica a achizitionat sau a vandut energie electrica la tarife preferentiale mai multor comercianti de energie electrica, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de functionare. Comisia vrea sa stabileasca daca Hidroelectrica a subventionat in mod indirect clientii. „Hidroelectrica este controlata de catre statul roman si exista indicii potrivit carora statul ar fi influentat deciziile de a incheia aceste contracte in conditiile date”, mai arata Comisia. Practic, analizeaza daca Hidrolectrica a vandut energie sub nivelul pietei in paralel cu achizitionarea de energie la preturi peste nivelul pietei. Favorizarea acestor companii ar putea insemna incalcarea normelor UE privind ajutoarele de stat.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, si premierul Victor Ponta au cerut Comisiei de la Venetia opinii asupra functionarii statului de drept in Romania, potrivit Realitatea.net.
„Parlamentarul roman a luat cuvantul, ca reprezentant al opozitiei de la Bucuresti, in cadrul schimbului de vederi dedicat situatiei din Romania, reprezentantul puterii fiind deputatul Tudor Pantiru. Dezbaterea a avut loc in contextul unei eventuale declansari a procedurii de monitorizare fata de Romania, APCE facand apel in ultima perioada catre autoritatile de la Bucuresti sa respecte pe deplin principiile democratice la care tara noastra a achiesat cu doua decenii in urma. (…) Senatorul Badea a declarat de asemenea ca partea romana asteapta in perioada urmatoare opinia Comisiei de la Venetia asupra functionarii statului de drept in Romania, opinie solicitata de Secretarul general al Consiliului Europei si de catre Premierul roman, subliniind disponibilitatea fortelor politice de la Bucuresti de a remedia in cat mai scurt timp orice deficiente constatate”, se arata intr-un comunicat al senatorului Viorel-Riceard Badea, membru al Delagatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.
Contactat de NewsIn, Badea a confirmat ca partea romana, prin Guvern, a sesizat Comisia de la Venetia, insa a punctat ca un punct de vedere al acesteia va veni de abia in octombrie, cand are loc sesiunea plenara a Comisiei de la Venetia.
Seful socialistilor din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Andreas Gross, a declarat pentru Hotnews.ro ca a solicitat un raport despre situatia democratiei din Romania din cauza crizei politice, precizand ca ideea este sustinuta de toate grupurile politice din APCE. Gross a spus ca nu a cerut monitorizarea Romaniei, asa cum sustine un membru PDL in APCE, ci un raport care sa fie elaborat pana in luna ianuarie. „Vom face posibile conditiile realizarii unui raport despre situatia democratiei in Romania. Dorim sa aflam de ce cultura democratica este asa de slaba”, a mai spus Gross.
In timpul crizei politice, Curtea Constitutionala Romana a adresat doua scrisori Comisiei, reclamand presiuni la adresa sa si tentative de a-i diminua prerogativele. Pe 7 august, presedintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio, a raspuns public celei de a doua sesizari a presedintelui CCR, Augustin Zegrean, declarandu-se „socat” de faptul ca a primit de la CCR noi „informatii” privind amenintari la adresa judecatorilor si a cerut autoritatilor publice si partidelor din Romania „sa respecte in totalitate” independenta Curtii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii afirma ca atacurile din mass-media asupra membrilor CSM si judecatorilor – in special cele de la Antena 3 – incalca normele democratice si principiile statului de drept si solicita instituirea unui mecanism de responsabilizare a reprezentantilor celorlalte puteri in stat.

”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reunit in sedinta din data de 5 septembrie 2012, constata ca atacurile concertate din zona mass-media, precum si din anumite zone ale politicului, la adresa puterii judecatoresti, a Consiliului Superior al Magistraturii si personal a membrilor acestuia, provin din ratiuni straine de scopul asigurarii stabilitati institutionale a Romaniei, care vizeaza interese personale sau politice contrare statului de drept si conduc la deteriorarea imaginii tarii si la izolarea Romaniei ca stat membru al UE. Astfel, se incalca normele democratice si principiile statului de drept”, se arata intr-un comunicat al CSM.

De asemenea, CSM solicita ca, in baza art. 1 alin (4) din Constitutie, ce reglementeaza principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, autoritatile legislativa si executiva sa se preocupe de instituirea unui mecanism de responsabilizare a reprezentantilor celorlalte puteri, similar sistemului de raspundere a magistratilor.

, sustine CSM.

De altfel, pentru prima data in ultimii ani, ziaristii acreditati la CSM nu au avut miercuri acces la sedinta Consiliului, desi aceasta fusese declarata publica.

Pe 30 august, CSM a sesizat Consiliul National al Audiovizualului (CNA) si Inspectia Judiciara cu privire la incalcarea dreptului la imagine si viata privata a trei membri ai Consiliului in cadrul a doua emisiuni difuzate de postul Antena 3.

Sesizarile vizau difuzarea pe postul de televiziune Antena 3, in cadrul emisiunii ‘Sinteza Zilei’, din 23, 28 si 29 august 2012, si a emisiunii ‘Panorama’, din data de 25 august, a unor dezbateri si comentarii tematice in legatura cu informatii privind traseul profesional si aspecte din viata privata a presedintelui CSM, Alina Nicoleta Ghica, a vicepresedintelui CSM, Oana Andrea Schmidt-Haineala, si a judecatorului Cristi Danilet.

In sesizarea trimisa Inspectiei Judiciare, CSM solicita apararea reputatiei celor trei membri ai Consiliului si efectuarea de verificari pentru a constata ca aspectele dezbatute in emisiunile de la Antena 3 ‘au fost de natura a atinge grav reputatia profesionala si personala a sus-numitilor’.

Ciclistul Carol Eduard Novak a cucerit medalia de argint in proba de contratimp individual pe sosea din cadrul Jocurilor Paralimpice de la Londra, informeaza site-ul oficial al competitiei. In urma cu doar cateva zile, Eduard a castigat prima medalie de aur a delegatiei Romaniei la Jocurile Paralimpice.

Proba s-a desfasurat pe distanta de 24 de kilometri, iar Eduard a oprit cronometrul la 33’06″93/100.

Aurul a fost castigat de Jiri Jezek (Cehia), in timp ce bronzul i-a revenit lui Jiri Bouska (Cehia).

La startul probei de contratimp individual s-au aflat 14 rutieri.

Cum a inceput cariera din ciclism

In urma cu 12 ani (la varsta de 20 de ani), Eduard si-a pierdut laba piciorului intr-un accident de masina. A fost practic finalul carierei din patinaj viteza, un sport pe care il practica de aproximativ 15 ani.

„In Romania e ca in Sparta, daca nu esti intreg ar trebui sa fii aruncat de pe o stanca”, a declarat Eduard, citat de gsp, imediat dupa ce a cucerit bronzul la Jocurile Paralimpice de la Beijing.

Pentru medalia de la Beijing, Eduard Novak a fost recompesat cu 16.000 de euro de statul roman.

Consiliul National de Etica din subordinea Ministerului Educatiei discuta, miercuri, cazul de plagiat al fostului ministru al Educatiei, Ioan Mang. Pe ordinea de zi a Consiliului se afla raportul preliminar in cazul Mang, urmand ca, dupa obtinerea cvorumului, raportul sa fie trimis Directiei Juridice din cadrul Ministerului Educatiei pentru a fi avizat si, mai apoi, facut public.

Componenta Consiliului National de Etica (CNE) a fost schimbata in totalitate de catre ministrul Liviul Pop, in luna iunie, inainte de a da verdictul in cazul de plagiat al fostului ministru Mang. Acelasi Consiliu a considerat ca Premierul Victor Ponta nu a plagiat in lucrarea de doctorat, desi atat Consiliul National de Atestare a Titlurilor si Diplomelor Universitare, precum si Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti au decis contrariul.

Ioan Mang a declarat, in data de 18 iulie, la audierile de la CNE, ca sesizarile de plagiat sunt „aberante”, iar in cazul in care raportul va indica un plagiat, este dispus sa isi dea demisia din invatamantul superior.

„Sunt dispus sa accept sanctiunile care mi se dau, chiar si sa demisionez din invatamantul superior. (…) Au fost trei sesizari pentru sapte lucrari. Toate pleaca in schimb, sper, de la fostul consilier prezidential. Sesizarile erau aberante. Lucrarile, bibliografia au fost trecute, referintele au fost trecute la paragrafe. Trebuia sa avem niste motivatii de a ataca guvernul USL, pe mine personal. A fost razbunare politica”, a sustinut Mang.

Ioan Mang a fost investit in functia de ministru al Educatie in data de 7 mai, zi in care au aparut si primele suspiciuni de plagiat la adresa sa. Acuzele au continuat si in zilele urmatoare, ajungandu-se la un numar de sapte lucrari suspectate de plagiat. In plus, trei cercetatori si profesori de talie internationala au sustinut ca fostul ministru a preluat, fara a preciza sursa, pasaje din lucrarile lor si le-a integrat in articolele sale. Mang a negat toate acuzatiile, insa in data de 15 mai si-a depus demisia din functia de ministru al Educatiei.

Peste jumătate dintre români tind să aibă încredere în mass-media, dar și în profesia de ziarist, relevă un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada 21 – 24 august.

Conform cercetării sociologice, 21% dintre persoanele intervievate au foarte multă încredere în profesia de ziarist și 33% – multă încredere, în timp ce 28% au susținut că au puțină încredere, iar 15% – foarte puțină în această profesie.

51% dintre respondenții cercetării au afirmat că tind să aibă încredere în presa scrisă, 66% au spus că tind să aibă încredere în radio, 61% – în televiziune și 58% în internet.

În ceea ce privește presa scrisă, 48% dintre persoanele intervievate au susținut că tind să nu aibă încredere în ea (2% – nu știu/ nu răspund), 30% tind să nu aibă încredere în radio (3% – nu știu/ nu răspund), 38% au afirmat că tind să nu aibă încredere în televiziune (1% – nu știu/ nu răspund) și 29% tind să nu aibă încredere în internet (în acest caz 13% nu știu/ nu răspund).

Sondajul a fost realizat pe un eșantion multi-stratificat, probabilist, de 1.541 de persoane, de 18 ani și peste, prin metoda CATI, și are o marjă de eroare de plus/ minus 2,5% la o probabilitate de 95%. Cercetarea sociologică a fost realizată în perioadă 21 – 24 august, beneficiar fiind ARES.

Prim-vicepresedintele PDL Cezar Preda a declarat ca Victor Ponta nu mai are nicio sansa sa mai ramana premier dupa alegerile din decembrie, acesta adugand ca USL ar trebui sa-si caute un nou lider credibil pentru ca toata Europa a aflat ca presedintele PSD a plagiat.

Intrebat ce sanse are Victor Ponta sa mai ramana premier dupa 9 decembrie, Cristian Preda a replicat: „Nici o sansa! Si eu nu sunt un om care sa spuna niste lucruri ca sa atace sau ca sa arate ca este in Opozitie. Domnul Ponta nu mai are nici o sansa!”.

„Am spus acum doi ani de zile, cand discutam cu lideri politici ai PSD-ului, ca Adrian Nastase in plan european este un om mort, cu ghilimelele de rigoare. El este viu inca in Romania. S-a dovedit pana la urma ca am perfecta dreptate, pentru ca eu stiu care e perceptia diplomatiei europene si a politicii europene. Iar acum va spun, Victor Ponta nici nu mai exista in Europa! Si nu o spun ca sa ma bucur, ca e un om tanar si mie pana la urma imi pare rau de oamenii care incearca sa-si construiasca o cariera. Dar modul cum s-a pozitionat el, cu plagiatul pentru care nu-l iarta nimeni in Europa… poate sa mai faca sapte comisii in Romania! Toata Europa e convinsa ca el a plagiat si ca trebuie sa plece, iar eu cred ca USL-ul trebuie sa-si caute un nou lider”, afirma prim-vicepresedintele PDL, intr-un interviu acordat RFI.