UPDATE: Mihai Răzvan Ungureanu a fost ales vineri la Convenția Națională al partidului Forței Civice, președinte al acestui partid, cu 944 voturi „pentru” și 7 voturi „împotrivă”.

La prezentarea candidaturii sale la funcția de președinte al partidului Forța Civică, Mihai Răzvan Ungureanu a spus că acest partid s-a născut prin genorizate și nu va ceda loc intereselor de grup, ci se va angaja la construirea unei Românii „așa cum trebuie” în secolul XXI.

„Prin generozitate s-a născut partidul acesta, prin generozitate va merge mai departe, înțelegând fiecare dintre membrii săi că nu este vorba de a ceda loc intereselor de grup, ci e vorba de a se angaja împreună cu toți colegii de partid la construirea unei Românii așa cum ar trebui să fie în secolul XXI într-o Europă unită”, a spus Ungureanu.

El a arătat că responsabilitatea Forței Civice este să stea împotriva celor care vor răul țării, națiunii și să ofere soluții.

„Nu avem voie să fim inerți. Nu avem voie să asistăm la felul în care o putere dezarticulată încearcă să nenorocească o țară și o națiune, democrația și libertățile cetățenilor. Responsabilitatea noastră este să stăm împotriva celor care vor răul nostru și de a oferi politic. (…) Demnitatea, responsabilitatea civică, loialitatea față de țară și națiune sunt valorile în care credem”, a mai spus Ungureanu.

El a arătat că îi invită pe români să fie alături de partidul Forța Civică și că va încerca să fie așa cum doresc românii.

„Vă invit, dragi români, să fiți alături de noi, voi încerca să fiu așa cum vreți dumneavoastră. În spatele meu se află 22 ani de profesorat, peste 14 ani de activitate politică în țară și străinătate, se află zile întregi de muncă și de forță rezumată în partidul Forța Civică. Vă cer să investiți încredere în partidul Forța Civică”, a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.

Partidul Forta Civica (PFC) isi alege astazi, in cadrul Conventiei Nationale, noua structura de conducere, potrivit unui anunt al presedintelui Initiativei Civice de Centru Dreapta (ICCD), Mihai-Razvan Ungureanu, anunta Agerpres. Conventia Nationala a PFC se va desfasura la Sala Polivalenta din Bucuresti cu incepere de la ora 11.00.

„Forta Civica este vehiculul electoral ce va permite membrilor Initiativei (ICCD – n.r.) sa-si asume un rol activ in viata politica, participand la alegerile parlamentare din acest an. In cadrul Conventiei Nationale vor avea loc alegeri pentru noua conducere a partidului”, a precizat Mihai-Razvan Ungureanu in anuntul sau adresat mass-media.

Presedintele ICCD nu a dat detalii despre PFC si nu a precizat daca este vorba despre un nou partid pe scena politica sau despre reconfigurarea unuia deja existent.

„Am anuntat cu ceva timp inainte ca Initiativa Civica de Centru Dreapta isi alcatuieste propria expresie partinica, nefacand din aceasta o modalitate de a trece ICCD intr-un plan secundar. Dar avem nevoie ca principiile noastre, ideile noastre, modul in care intelegem sa contribuim la guvernarea tarii, cand acest lucru se va impune, sa poata fi sustinute de un argument partinic puternic”, a afirmat presedintele ICCD.

De asemenea, Ungureanu a evitat sa spuna daca este membru al PFC sau daca va candida la o functie de conducere in acest partid. Mihai-Razvan Ungureanu nu a confirmat nici informatiile potrivit carora imnul Partidului Forta Civica este o melodie din repertoriul trupei rock Phoenix, „In umbra marelui urs”, invitand presa sa fie prezenta la evenimentul de vineri.

Liderii USL Crin Antonescu si Victor Ponta au declarat, joi seara, dupa sedinta conducerii Uniunii, ca suspendarea presedintelui Traian Basescu a fost o decizie comuna a USL, ei respingand ideea ca hotararea a fost luata la comanda presedintelui PNL.

Crin Antonescu a spus ca ideea ca actiunea suspendare a presedintelui s-a produs la comanda sa, pentru ca ar fi vrut sa ajunga mai repede la Cotroceni, a fost raspandita de „instrumentele de propaganda ale lui Traian Basescu”.

La randul sau, presedintele PSD a spus ca partidul sau nu a fost dus de nimeni catre suspendarea presedintelui Basescu.

„Nici PSD in ansamblul sau, nici eu personal nu ne-a luat nimeni de mana sa ne duca la suspendare. Suntem un partid puternic”, a spus Ponta.

El a spus ca a fost vorba despre o decizie comuna a USL.

„Deciziile politice luate de USL de a construi USL, de a conduce impreuna la guvernare, de a-l suspenda pe Traian Basescu, de a guverna impreuna (…) Decizia de a-l sustine pe Crin Antonescu la presedintie este o decizie adoptata de PSD in congres si nu poate fi schimbata decat in congres asa cum decizia de a ma sustine pe mine ca premier a fost luata in congresul PNL si nu poate fi schimbata decat in congres. Eu unul imi asum toate deciziile luate in USL”, a adaugat Victor Ponta.

După ce a fost tras pe linie moartă de Crin Antonescu, fostul lider al filialei PNL sector 2, Dan Cristian Popescu, și-a anunțat astăzi demisia din PNL, reclamând că partidul „a devenit prizonierul obsesiilor unui singur om”. Potrivit unor surse din partid, Popescu va fi urmat de alți membri ai filialei, intenția fiind să se alăture fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, care mâine oficializezeză preluarea partidului Forța Civică, parte a alianței de dreapta, alături de PDL.

„PNL a devenit prizonierul obsesiilor unui singur om, Crin Antonescu”, a declarat Popescu, pentru Gândul, precizând că în ultima vreme linia impusă de actuala conducere a partidului s-a îndepărtat de valorile și principiile liberalismului. „Doctrina PNL se rezumă acum la „Jos Băsescu””, a adăugat el.

El a apreciat că „este posibil” ca gestul său să fie urmat și de alți colegi de ai săi de partid, susținând că majoritate membrilor filialei au păreri asemănătoare lui.

Întrebat dacă intenționează să i se alăture lui Mihai Răzvan Ungureanu, Popescu a spus că aceasta „este una dintre opțiuni”, însă ia în calcul și să se manifeste politic ca ca independent. El a precizat că, până în acest moment, nu a avut o discuție concretă cu fostul premier în privința unei colaborări politice.

Cu toate acestea, pe blogul personal, Dan Cristian Popescu, scrie că speră să se reîntâlnească cu „liberalii de valoare” într-o construcție politică de dreapta.

„Am convingerea că va veni momentul când mă voi reîntâlni cu liberalii de valoare, oameni cu greutate sau simpli membri, acolo unde ne este locul: pe partea dreaptă a spectrului politic, într-o construcție care respectă libertatea, democrația și legile țării”, susține fostul lider al filialei PNL sector 2.

La începutul lui aprilie, Dan Cristian Popescu a fost înlocuit de la șefia PNL sector 2, în aceeași ședință în care președintele liberalilor din București, Andrei Chiliman, a fost înlocuit cu Eugen Nicolăescu. Crin Antonescu a susținut că Popescu a acreditat ideea că este candidatul la primăria sectorului 2, îngreunând negocierile din USL în privința impunerii candidaturii lui rareș Mănescu la sectorul 6. La rândul său, Popescu a spus că a fost înlocuit fără motiv, fiind victima unui troc între PNL și PSD care avea ca scop câștigarea primăriei de către Neculai Onțanu de la UNPR, formațiune care acum a făcut alianță cu social-democrații.

Liberalul Ludovic Orban a lansat, joi, un atac dur la adresa PSD, spunând că PNL a pierdut tot timpul pe mâna social-democraților. „M-am săturat să pierd pe mâna PSD ca în 2008, ca în 2009 la prezidențiale și acum la referendum”, a spus Ludovic Orban în ședința conducerii de joi a PNL.

Crin Antonescu i-a răspuns lui Orban, spunându-i: „Dacă ai propuneri concrete, fă-le. Ce vrei? Să rupem USL?”

După ședință, Ludovic Orbvan a declarat că nu i se pare normal ca „Antonescu și PNL, mai ales în discursul unor lideri ai PSD, să fie considerat țap ispășitor pentru rezultatul de la referendum”.

„Că de fapt noi am susținut un demers care nu a fost inițiat de noi și nu mi se pare normal ca unii lideri PSD să pună în spatele PNL și al dlui Antonescu un rezultat care nu poate fi considerat un eșec. E un eșec numai prin prisma faptului că CCR a refuzat să țină cont de voința cetățenilor”, a spus Orban.

Orban a precizat că esențial pentru PNL și PSD acum e să pregătească cu seriozitate și minuțiozitate alegerile parlamentare.

„Românii trebuie să înțeleagă că, dacă vor să scape de Băsescu și de dictatura arbitrariului nesimțirii și lipsei de respect, la alegerile parlamentare este esențială și o prezență masivă în avoarea USL pentru a da legitimitate USL. Evident că am discutat și despre natura relațiilor cu PSD, să înțeleagă PSD că nu poate să-și permită să lanseze vorbe ostile la adresa PNL și să înțeleagă că au niște parteneri pe care trebuie să-i respecte”, a adăugat Orban.

Întrebat dacă l-au deranjat declarațiile lui Ioan Rus, Orban a răspuns: „Nu numai ale lui, ci și altele care au fost făcute. Sigur că vin în întâmpinarea unei percepții false a ceea ce s-a ntâmplat la referendum. Nu graba lui Antonescu de a ajunge președinte ne-a dus la referendum”.

În ședința conducerii PNL de la Palatul Parlamentului, Crin Antonescu a spus că nu el a vrut suspendarea lui Traian Băsescu și că ideea a aparținut celor de la PSD.

Președintele interimar al PDL București, Adriean Videanu, a acuzat Guvernul și pe premierul Victor Ponta de ‘ipocrizie’ și ‘lașitate’ pentru măsura tăierii unor sume de bani de la investiții, precum linia de metrou Drumul Taberei-Universitate sau Centura Capitalei, și a criticat, în context, proiectul ‘aberant’ al primarului general privind construirea autostrăzii suspendate.

‘La recenta rectificare bugetară (…) îi anunț pe bucureșteni că din punctul de vedere al Guvernului Ponta centura Bucureștiului și metroul pe relația Drumul Taberei-Universitate sunt proiecte inutile pentru Guvernul României’, a afirmat liderul democrat-liberal, într-o conferință de presă.

Videanu a prezentat și sumele care au fost tăiate de Guvern în cazul celor două investiții de infrastructură.

‘La Centura de vest au fost alocate inițial 170 de milioane de lei, au mai rămas 5 milioane de lei. La Centura de nord a Capitalei au fost alocate inițial 33 de milioane de lei au rămas 5,7 milioane de lei. La Centura de sud au fost alocate 5 milioane de lei și au fost tăiați toți banii, iar la lărgirea Centurii de sud au fost 39,4 milioane de lei au rămas 7,3 milioane de lei. La metrou, la magistrala IV, extinderea spre Bazilescu, au fost tăiate 22 de milioane de lei din cele 66 de milioane de lei alocați inițial, iar cea mai mare tăiere este la Drumul Taberei-Universitate, unde din 390 de milioane de lei au fost tăiate 212 milioane de lei’, a afirmat Videanu.

Potrivit lui Videanu, acest lucru demonstrează ‘ipocrizia’ Guvernului și a lui Victor Ponta care, de curând, anunța că investițiile reprezintă o prioritate pentru Executiv.

‘Și am vrut să demonstrez lașitatea domnului Ponta spunând că taie investițiile ineficiente sau cele care aduc bani publici clientelei politice’, a adăugat el.

Videanu s-a arătat nemulțumit și de lipsa de reacție a primarului general și a primarului sectorului 6 față de măsura diminuării fondurilor alocate metroului Drumul Taberei-Universitate.

El a precizat că amânarea construirii rețelei de metrou Drumul Taberei-Universitate va crește costurile investiției și ”condamnă 300 de mii de bucureșteni la izolare”.

Videanu l-a criticat și pe primarul general Sorin Oprescu pentru proiectul privind autostrada suspendată.

‘Ca un moft, domnul primar general și-a aprobat așa zisă autostradă suspendată care practic nu este nimic altceva decât realizează niște inele de trece supraterane pe inelul median al Bucureștiului’, a adăugat democrat-liberalul.

Potrivit lui Videanu, costul autostrăzii suspendate ‘va ajunge undeva la 193 de milioane de euro pe kilometru, în condițiile în care inelul median al Bucureștiului există’.

‘Pentru prima dată în istoria municipiului București s-a aprobat (în cadrul ședinței CGMB -n.r.) începerea demersurilor pentru un împrumut de 800 de milioane de euro fără a se spune ce se va face cu acești bani. (…) Aceasta este perspectiva pe care ne-o oferă, nouă bucureștenilor, Guvernul Ponta legat de dezvoltarea infrastructurii în acest oraș’, a conchis acesta.

Adriean Videanu a subliniat că în cadrul CGMB consilierii generali ai PDL vor susține doar ‘proiectele raționale de care Bucureștiul are nevoie, proiecte fundamentate în decursul timpului’, dând exemplu, printre altele, studiul JAICA.

Aproximativ o sută de membri ai Blocului Național al Revoluționarilor 1989 protestează la Palatul Victoria și solicită înlocuirea actualului șef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Sorin Vintilă Meșter. Într-o adresă către premierul Victor Ponta, revoluționarii își exprimă indignarea față de „tergiversarea” intrării în plată a indemnizațiilor pentru revoluționari conform Legii 324 din 2004.

Președintele Blocului Național al Revoluționarilor 1989 pentru zona București-Ilfov, Dragoș Militaru, a declarat că revoluționarii cer ca în fruntea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor să fie desemnat Dorin Lazăr Maior. Potrivit lui Militaru, acesta este propunerea revoluționarilor pentru funcția menționată.

Dorin Lazăr Maior, care este chiar președinte al Blocului Național al Revoluționarilor, s-a numărat printre participanții la mitingurile anti-Băsescu din august, de la Universitate. În iunie, acesta a fost ales secretar executiv al PSD însărcinat cu problemele revoluționarilor.

Presedintele Traian Basescu a trimis, joi, o scrisoare de multumire adresata liderilor europeni si aliatilor transatlantici in care isi arata recunostiinta pentru sprijinul acordat „institutiilor statului roman pe tot parcursul crizei politice severe din perioada 3 iulie – 27 august 2012”.

„Comunicat de presă
(6 septembrie 2012)

Ref.: Scrisoarea de mulțumire transmisă de președintele României, domnul Traian Băsescu, liderilor europeni și aliaților transatlantici

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis joi, 6 septembrie a.c., o scrisoare de mulțumire liderilor europeni și aliaților transatlantici care s-au pronunțat în favoarea României în timpul crizei politice din această vară.

Vă transmitem mai jos textul în limba română al scrisorii:

„Stimate Domnule / Stimată Doamnă,

Îmi face plăcere să vă adresez cele mai sincere mulțumiri pentru sprijinul ferm pe care l-ați acordat instituțiilor statului român pe tot parcursul crizei politice severe din perioada 3 iulie – 27 august 2012.
Pozițiile publice pe care le-ați exprimat în sprijinul apărării independenței instituțiilor statului, în special în ceea ce privește funcționarea justiției și respectarea deciziilor Curții Constituționale, au avut un rol important în menținerea acestora pe cursul funcționării lor corecte.
Instituțiile statului român democratic au ieșit întărite din această criză și au demonstrat că au capacitatea de a aplica prevederile Constituției și ale legii, în condițiile în care au fost supuse unor presiuni politice deosebite. Acest rezultat nu ar fi fost posibil fără susținerea dumneavoastră constantă, pentru care doresc încă o dată să vă mulțumesc.
Vă rog să primiți, stimate Domnule / stimată Doamnă, expresia considerației mele foarte înalte, alături de marca aprecierii mele personale deosebite.

Traian Băsescu
Președintele României”

6 septembrie 2012

Nr. 647/VIII/3

COMUNICAT

Ca răspuns la solicitări ale reprezentaților mass-media, formulate în baza Legii nr.544/2001, Biroul de informare și relații publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de DRAGNEA NICOLAE LIVIU, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:

– folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,
– asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,
– instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane,
– instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

În rezoluția de începere a urmăririi penale, procurorii au reținut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al unui partid politic, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu și-a folosit influența și autoritatea funcției în vederea obținerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezențe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia. Astfel, acesta a inițiat o asociere formată din numeroase persoane (președinți și membri ai secțiilor de votare coordonați de responsabili locali și județeni, președinți de organizații județene și locale, precum și primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârșirea de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obțină, în timp real, informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în secțiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenței la urne, identificând secțiile de vot cu prezență slabă.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine și recomandări cu conținut ilicit, destinate coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanți.
De asemenea, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile publice centrale, județene și locale aflate sub controlul politic al formațiunii politice, de a se implica în:
– exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
– folosirea unei urne mobile în condiții contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate corespunzător);
– obținerea pe căi ilicite de informații, în fiecare oră, despre numărul de persoane care și-au exercitat dreptul de vot și despre modul în care s-a votat în unele secții de votare;
– practicarea votului multiplu;
– denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
– practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secția de votare la care au fost arondați, cât și la alte secții de votare din țară;
– falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
– falsificarea de semnături ale multor alegători, plecați din țară în momentul referendumului;
– votul exercitat de minori, interziși judecătorești și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
– neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „VOTAT” pe cărțile / buletinele de identitate ale votanților.

La data de 6 septembrie 2012, învinuitului Dragnea Nicolae Liviu i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Liviu Dragnea, urmărit penal de DNA in cazul privind referendumul

UPDATE: Procurorii au dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea în cazul fraudelor la referendum. Dragnea este acuzat că și-a folosit influența de lider politic pentru a obține foloase în interes personal și  a încercat să mobilizeze populația pentru a veni în număr cât mai mare la vot.

Presedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu, s-a aratat vizibil iritat de intrebarile reporterilor privind absenta sa de la lucrarile Parlamentului. El le-a raspuns taios jurnalistilor ca nu va lua in seama aceste critici si ca a fost plecat din tara.

„Eu raspund unor intrebari legitime, nu raspund unor critici. Este dreptul fiecaruia sa critice. Exista oameni care critica orice ai face, exista oameni care critica indreptatit. Nu e tema mea acum asta. (…) Si ce s-a intamplat la sedinta Senatului? Puteti raspunde ce s-a intamplat la sedinta Senatului? Stiu cine sunt. Puteti raspunde ce s-a intamplat la sedintele Senatului? Discutam dupa sedinta”, a precizat Antonescu, inainte de a intra in sedinta conducerii PNL.

Crin Antonescu a plecat intr-o vacanta in Italia cu familia, imediat dupa ce Traian Basescu a revenit la Palatul Cotroceni, intorcandu-se in tara in cursul zilei de miercuri. Ultima participare a liderului PNL la o sedinta a partidului a fost in data de 22 august, cand inca era Presedinte interimar al Romaniei. Atunci el a precizat ca dupa terminarea interimatului va reveni la functia de presedinte PNL, functie ocupata momentan de catre Daniel Chitoiu.

In ceea ce priveste sefia Senatului, Crin Antonescu i-a prelungit delegarea vicepresedintelui Petru Filip pentru zilele de 4 si 5 septembrie, decizie publicata marti in Monitorul Oficial.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu a fost adus joi dimineata la Parchetul instantei supreme pentru preyentarea materialului de urmarire penala in dosarul privin prabusirea Fondului National de Investitii (FNI), relateaza Mediafax.

Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au extins in 19 iulie 2012 extins cercetarile si au inceput urmarirea penala fata Vintu sub aspectul savarsirii infractiunii de spalare a banilor. „Din probele administrate pana in acest moment al urmaririi penale, s-a stabilit ca, dupa ce in perioada 1999-2000, a realizat mai multe rascumparari de unitati de fond FNI si a utilizat aceste sume la achizitionarea unor bunuri imobile (altele decat cele retinute in starea de fapt din rezolutia de incepere a urmaririi penale)”, informa, printr-un comunicat de joi, Parchetul instantei supreme.

De asemenea, spunea sursa citata, materialul probator administrat dupa inceperea urmaririi penale, demonstreaza faptul ca o parte din imobilele intrate in proprietatea SC IMOBILIAR NETWORK 2002 SA, societate controlata de catre invinuitul Vintu Sorin Ovidiu, au fost inchiriate pentru diferite sume de bani.

„In raport de starea de fapt descrisa, probele au relevat faptul ca invinuitul Vintu Sorin Ovidiu a savarsit aceleasi infractiuni si in privinta acestor bunuri si este necesar a se dispune extinderea cercetarilor pentru faptele noi constatate in sarcina sa. In aceste conditii, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit ca invinuitul Vintu Sorin Ovidiu a supus procesului de spalare a banilor, pe langa sumele retinute in starea de fapt initiala (respectiv suma de peste 700.000 lei provenita din infractiunea de delapidare si peste 9,6 milioane lei provenita din infractiunea de inselaciune) si alte sume mari de bani. Astfel, potrivit probelor administrate pana in acest moment al urmaririi penale, a rezultat ca si suma de peste 130.000 lei a fost supusa procesului de spalarea banilor, fiind rezultata tot din infractiunile savarsite, adica peste 5,47 milioane de dolari la data prabusirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari si 786.060 euro, provenite din chirii”, arata sursa citata.

Totodata, Parchetul ICCJ arata ca, la propunerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, in considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, in care se efectueaza cercetari cu privire la savarsirea infractiunii de spalare de bani de catre Sorin Ovidiu Vintu, precum si a solicitarii de redeschidere a dosarului Fondului National de Investitii formulate de condamnatul Nicolae Popa, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, au fost analizate cauzele solutionate anterior de Ministerul Public, iar prin ordonanta din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a dispus infirmarea solutiilor de neurmarire din dosarele mentionate si continuarea cercetarilor in cadrul aceleiasi cauze, intr-o abordare unitara.

Sorin Ovidiu Vintu a fost pus sub acuzare, pentru spalare de bani si instigare la delapidare, dupa ce a fost adus in tara Nicolae Popa.

Nicolae Popa a fost condamnat, in lipsa, la 15 ani de inchisoare pentru frauda, in anul 2006, alaturi de Ioana Maria Vlas, in legatura cu prabusirea Fondului National de Investitii, in 2000, in urma careia mai mult de 100.000 de romani si-au pierdut banii investiti, iar statul roman, care garantase, a fost obligat sa plateasca aproximativ o suta de milioane de euro compensatii. Decizia a ramas definitiva in 2009.

Popa a fost adus in tara din Indonezia in 22 aprilie 2011 si incarcerat.

Fostul director al societatii Gelsor a depus in 24 mai 2011, la Tribunalul Bucuresti, o cerere de rejudecare a dosarului privind prabusirea FNI. In 22 septembrie 2011, instanta a respins ca inadmisibila cererea lui Nicolae Popa. Solutia a fost contestata de Popa la Curtea de Apel Bucuresti, cererea fiind respinsa in decembrie 2011. In 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanta suprema, cererea fiind respinsa definitiv la sfarsitul aceleiasi luni.

In august 2011, prin ordonanta emisa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost infirmate solutiile de neurmarire date in dosarele privind FNI, Banca Agricola, Banca de Investitii si Dezvoltare (BID), dar si in cazul falimentului Bancii Romane de Scont (BRS), fiind dispusa continuarea cercetarilor in cadrul aceleiasi cauze, intr-o abordare unitara.

In mai 2012, procurorii Parchetului instantei supreme au inceput urmarirea penala in cazul lui Sorin Ovidiu Vintu, in dosarul privind prabusirea Fondului National de Investitii, fiind acuzat de spalare de bani si instigare la delapidare.

Cercetarile efectuate au stabilit ca Sorin Ovidiu Vintu a supus procesului de spalare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniti din infractiunea de delapidare si peste 9,6 milioane de lei proveniti din infractiunea de inselaciune, adica peste 5,4 milioane de dolari la data prabusirii FNI.

„Invinuitul Vintu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa sa comita infractiunea de delapidare savarsita in dauna Fondului National de Investitii, pentru care autorul a si fost condamnat la pedeapsa de 15 ani inchisoare printr-o hotarare ramasa definitiva in a carei executare se afla in prezent. Totodata, invinuitul Vintu Sorin Ovidiu i-a inlesnit lui Nicolae Popa savarsirea infractiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta sa nu fie tras la raspundere penala si sa nu execute pedeapsa, precum si de a tainui sumele de bani obtinute”, arata procurorii.

Ulterior savarsirii faptelor mentionate, Vintu ar fi dobandit si ar fi detinut, direct sau prin persoane fizice si juridice pe care le controla, sume de bani si alte bunuri provenite din delapidarea FNI de catre Popa Nicolae si din savarsirea infractiunii de inselaciune in dauna FNI, cunoscandu-le provenienta.

Vintu ar fi efectuat mai multe operatiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infractiuni au fost transferate in mod repetat intre persoane pe care le controla, urmarind ascunderea sau disimularea adevaratei lor naturi.

Totodata, in baza probelor administrate pana in prezent a rezultat ca Nicolae Popa a actionat sub coordonarea lui Vintu Sorin Ovidiu, care a fost initiatorul intregii operatiuni si principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul National de Investitii. Astfel, dupa ce in perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe rascumparari de unitati de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societatilor in care era administrator sau asociat majoritar, Vintu ar fi utilizat aceste sume la achizitionarea de bunuri imobile.