In acea seara, Televiziunea Romana difuza filmul bulgaresc “Dulcele si amarul fericirii” cand a inceput cutremurul. Curentul s-a oprit, peretii si podelele au inceput sa se miste, dar cel mai ingrozitor a fost vuietul.
Datele statistice legate de cutremur sunt seci, chiar daca urmarile au fost tragice, iar Romania s-a confruntat cu cel mai violent fenomen natural din secolul 20 din cauza pierderilor de vieti omenesti.
Potrivit istoriei consemnate, cutremurul, cu epicentrul in Muntii Vrancei, a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs la o adancime de 94 de km si a avut o durata de 55 de secunde. Seismul a avut loc la ora 21.22 si s-a resimtit aproape in toata regiunea balcanica. Cele mai lovite orase au fost Bucuresti si Zimnicea, care a fost aproape ras de pe fata pamantului. Bilantul victimelor si al pagubelor materiale a fost devastator: 1.578 de persoane si-au pierdut viata, din care 1.424 în Bucuresti.
Numărul total al ranitilor a fost de 11.300, iar 32.900 de cladiri au fost grav avariate sau distruse. 35.000 de familii au ramas fara adapost, iar 760 de unitati economice au fost afectate, iar pierderile materiale s-au ridicat la 2 miliarde de dolari.
„Eram santinela pe acoperisul unui important obiectiv militar; adica, deasupra etajului sapte. Noaptea era destul de luminoasa si de vazut, puteam vedea pana departe. Numai ca odata parca n-am mai simtit acoperisul sub picioare. M-am apucat insa bine de ceva si cu ochii numai primprejur, sa vad ce se intampla. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cat vedeam cu ochii, toate blocurile se clatinau. Si toate cladirile se inclinau de-o parte si de cealalta ca si copacii pe furtuna. Prima unda a fost pe verticala. Cateva fractiuni de secunda a parut sa inceteze, dar apoi a reinceput pe orizontala. Cerul a crapat brusc, de parca statea sa se franga in doua. Am auzit detunaturi indepartate, apoi un zgomot infundat, care parca venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vant puternic, de era sa ma azvarle jos. S-a dus, dar apoi s-a intors inapoi, de data asta cu miros greu de ars. Si pe urma s-au stins toate luminile… pe cer era un urias arc de foc, ca si cum s-a produs un scurtcircuit in tot orașul… Si atunci am zis: Gata, cred ca-i gata orașul!”, spune Mircea Nemigean, soldat in termen, la acea data fatidica, la o unitate militara din Bucuresti.
[jwplayer config=”600×394″ file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/cutremur-1977.m4v” image=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/cutremur-1977.jpg” html5_file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/cutremur-1977.m4v”]
Printre personalitatile care si-au pierdut viata atunci s-au numarat Toma Caragiu, Doina Badea, regizorul Alexandru Bocanet, poetul A. E. Baconsky, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani.
Alte personalitati care au murit in 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actrita Eliza Petrachescu, pianistul si compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu.
Nicolae Ceausescu, aflat in vizita oficiala in Nigeria, s-a intors imediat in tara si a declarat stare de necesitate pe intreg teritoriul Romaniei.
[jwplayer config=”600×394″ file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/Cutremurul-din-1977.m4v” image=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/Cutremurul-din-1977.jpg” html5_file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/03/Cutremurul-din-1977.m4v”]
Echipele de salvatori, constituite din militari, pompieri, medici, cascadori si voluntari, au incercat sa scoata de sub daramaturi cat mai multi oameni in viata, folosind caini dresati. Pentru ca Spitalul de Urgenta Floreasca era avariat, stadionul Dinamo a fost transformat in unitate de primire a urgentelor.