Filosoful Mihail Şora şi istoricul Neagu Djuvara au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis, luni, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cei doi declarându-se mişcaţi de primirea distincţiilor.
După ceremonie, Mihail Şora a postat pe Facebook o fotografie din culisele evenimentului însoţită de un comentariu plin de umor:
„Dragi prieteni,
mi-a făcut mare plăcere să-l revăd ieri pe Neagu Djuvara, să depănăm câteva amintiri din copilăria noastră muzicală, fiind noi două „victime“ ale învățământului pianistic, cu grozave strădanii din partea profesorilor, rigle peste degete și alte asemenea gingășii armonice… – fără vreun rezultat concertistic notabil (după cum s-a adeverit ulterior).
Aseară, în biblioteca Palatului Cotroceni, unde am putut rămâne câteva clipe în intimitate, am constatat că avem laolaltă aproape două sute de ani (socoteala am făcut-o eu, Neagu a confirmat-o).
Voi reveni cu povestirea cât de curând.
PS: Președintele Iohannis a fost foarte-foarte înalt (așa cum prevăzusem), zâmbitor și cald; protocolul – impecabil; jurnaliștii – cam departe de noi doi; iar noi doi – mititeluți și emoționați (ceea ce – de asemenea – prevăzusem 🙂 ).
Uite ca Mihai Razvan Ungureanu nu a apucat sa se impauneze prea mult cum i-a dat el peste nas sefei DNA, batandu-i obrazul despre „masurile securiste”. Iar daca un om cu orgoliul incomensurabil al lui Ungureanu a ajuns sa „inghita broscoiul” umilintei si sa-si dea singur demisia din fruntea Serviciului de Informatii Externe, asta inseamna ca a fost „inghesuit” rau de tot sa recurga la acest gest.
Si ca, astfel, nu a facut decat sa amane deznodamantul defilarii publice prin fata procurorilor anticoruptie, demisia acestuia fiind singurul act care mai putea repara ce era de reparat din imaginea oricum sifonata a Serviciului de Informatii Externe.
Sanatos tun!
Desigur ca se vor gasi acum raspandaci care sa-si dea cu parerea ca este vorba de o demisie din „motive personale,”, MRU fiind grav bolnav. Sau ca acesta nu a facut astfel decat sa se replieze, pentru a putea lansa un „contraatac ucigator” dupa alegeri. Dar cert este doar ca seful SIE a fost pur si simplu „ciuruit”, si laurii victoriei nu se regasesc in niciun caz pe fruntea oricum prea lata a sefului statului.
Se impacase cu Iohannis
Ce-i drept, Klaus Iohannis este cel despre care a „rabufnit” public informatia ca i-ar fi cerut demisia lui Mihai Razvan Ungureanu. Insa, dupa ce initial seful SIE i-a dat cu flit presedintelui, cu ceva vreme in urma, prin sistem circula insistent informatia ca s-ar fi petrecut o impacare trainica intre cei doi. Ceea ce insemna ca securea razboiului ar fi fost definitiv ingropata. Iata insa ca, totusi, Mihai Razvan Ungureanu a fost executat. Ceea ce, daca informatia privind proaspata alianta dintre MRU si Iohannis este reala, atunci inseamna ca are si Klaus la ce sa se gandeasca. Mai ales ca pentru acesta vine un an deosebit de greu, ultimul in care s-ar putea incerca o debarcare inainte de incheierea mandatului prezidential. Pentru ca, sa nu uitam, incepand cu 1 iulie 2018, seful statului roman, care o fi acela atunci, va patrunde in „troica” Comisiei Europene. Ceea ce va face deja imposibil declansarea oricarui atac decisiv la functia acestuia.
Un protest a fost convocat, pe Facebook, românii fiind invitaţi marţi în faţa Ambasadei Rusiei să doneze câte un cent, ca răspuns la ”donaţia modestă” a Ambasadei Rusiei, în valoare de 100 de euro, pentru campania de achiziţie a sculpturii „Cuminţenia Pământului” a lui Brâncuşi, potrivit mediafax.ro
”Ambasadorul Rusiei a anunţat cu mândrie că a donat 100 de euro pentru Cuminţenia Pământului. Considerăm că suntem jigniţi, aşa că vă invit să returnăm bacşisul în monede cât mai mici. Un cent ar fi suficient dacă ne-am aduna suficienţi. Oricum, ar fi bine să nu rămânem datori, aşa cum sunt ruşii faţă de noi cu nişte zeci de tone de aur, dacă ne oprim doar aici”, se arată pe pagina evenimentului anunţat pe Facebook.
Ambasada Rusiei la Bucureşti a anunţat că a făcut o „donaţie modestă”, în valoare de 100 de euro, pentru campania de achiziţie a sculpturii „Cuminţenia Pământului” a lui Brâncuşi. Totodată, anunţul este însoţit de o replică video la clipul lansat de o agenţie de publicitate în sprijinul acestei campanii, în care Ambasada Rusiei arată că România s-a reconstruit şi industrializat cu ajutorul Uniunii Sovietice.
„Copiii trebuie să înveţe istoria adevărată”, se spune în clipul respectiv, publicat de ambasada rusă la Bucureşti. Acesta este primul gest public de imagine al noului ambasador al Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, trimis de administraţia lui Putin de la Chişinău în România.
Agenţia de publicitate Papaya Advertising a lansat pe 22 august, în mediul online, campania independentă „Hai Că Se Poate” (http://www.haicasepoate.ro/) pentru a încuraja donaţiile în vederea achiziţionării sculpturii lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”.
Clipul video alb-negru are 2′:13” şi se centrează pe imaginea simbolică a doi copii care privesc mersul istoriei românilor, înfăţişată sub forma unui tren în mers, punctând „comorile pierdute” de români de-a lungul celui De-al Doilea Război Mondial, venirea regimului sovietic, pierderea unei părţi semnificative a tezaurului ţării etc. Spotul se incheie cu imaginea trenului care duce „Cuminţenia pământului” şi se opreşte în faţa copiilor, iar aceştia se ridică în timp pentru a prinde „ultimul tren” încărcat cu valoroasa sculptură.
„Poate că istoria e o carte care ne menţionează cu litere mici, o carte cu file rupte ici şi colo, purtând comorori pierdute pentru totdeauna sau file smulse şi duse departe de noi. Sau poate e ceva ce ne-a fost scris de alţii, fără suflet, nouă, cei care doar cu sufletul trăim. Paragrafe întregi dictate într-o limbă pe care n-am mai înţeles-o şi care ne-au făcut să ne simţim străini la noi în ţară. O carte pe care unii dintre noi au lăsat-o în urmă neterminată. Asta poate că e istoria, un şir lung de capitole care n-au depins de noi şi pe care le-am parcurs cuminţi, aşteptând cu speranţă că va urma o pagină pe care să ne-o scriem singuri, ştiind că o putem scrie atât de frumos, încât cei care spun acum « Ce vrei, bă? Asta e România!», să şoptească respectuos: «Asta este România!». ”, transmite vocea din off-ul clipului, pe parcursul derulării imaginilor în alb-negru.
Iată ce aflăm din presa locală, mai precis din ziaruldecluj.ro
Sorin Dan Moldovan, fiul lui tata (care este sponsorul lui Vasile Blaga), a fost parașutat la Cluj să candideze la parlamentare, de pe o listă sigură cum s-ar zice, la ordinul expres al sponsorizatului. Iar ordinul este ordin, așa că cei din PNL Cluj au pocnit scurt din călcâie și au mârâit slugarnic: “da, șefu’, se face” și l-au pus pe listă pe poziție eligibilă. Sorin Dan Moldovan este fiul lui Petrică Moldovan, om de afaceri din Oradea şi membru ex-PDL. Juniorul Moldovan a ocupat în timpul guvernării PDL și funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi Sport. Ce calităţi l-au recomandat? Aceleași ca și cele de acum: talentul lui tac-su de a face bani mulţi numai din afaceri cu statul şi relaţia acestuia suspect de apropiată cu co-preşedintele Vasile Blaga. Cu ajutorul relaţiilor, familia Moldovan și-a construit, în 8 ani cât a fost PDL pe cai mari la guvernare, un mic imperiu financiar din contracte grase de la stat. Ca orice afacere locală care căpușează bugetele statului și cea creată de către Moldovan este una cu conexiuni multipartinice. Naşul lui Petrică Moldovan este fostul primar PDL de la Oradea, ulterior senator PSD, Petru Filip. De altfel, primul mare contract public câştigat de familia Moldovan a fost reabilitarea liniei de tramvai din Oradea pentru sumă de 8,3 milioane euro. Asociata sa a fost Rodica Mărginean, soţia fostului director naţional al Vămilor. Suspectat de combinaţii şi afaceri dubioase pe când era şef al vămilor româneşti, Radu Mărginean fusese promovat de Vasile Blaga, vameş şi el în anii săi de tinereţe politică. Pentru a înțelege potențialul copilului lui Petrică Moldovan și de ce acest copil merită un loc în Parlamentul României, vă informăm că, după calculele noastre (din monitorizările de presă), între 2007- 2012, tatăl a încasat, din diverse contracte prin intemediul mai multor firme, peste 88 de milioane de euro. Amintim, dintre atâtea contracte, unul în valoare de 170,8 milioane de lei, care a fost câştigat de Moldovan de la Compania Naţională de Autostrăzi pentru reabilitarea unui tronson cu o lungime de 33 de kilometri al Drumului Naţional 76, în judeţele Arad şi Bihor. Este bine să citiți și cum și-a bătut joc Petrică Moldovan de lucrările încredințate din bani publici, pentru a înțelege de ce banii rămași la el, după executarea unor lucrări de proastă calitate îl recomandă pe plod pe lista cu care PNL Cluj se va prezenta în fața clujenilor pentru parlamentare. De exemplu, „drumul dintre comuna Pietroasa şi satul de vacanţă Boga, pe care circulă anual mii de turişti până pe platoul Padiş, este coşmarul oricărui şofer: 9 kilometri de nervi şi scrâşnit de dinţi, cu hârtoape noroioase şi movile de pietroaie, se străbat aproape într-o oră. În acte, însă, drumul forestier Pietroasa-Bulz-Scăriţa e ca-n palmă, fiind reabilitat în 2009 de firma Construct Mod, patronată de Ovidiu Moldovan, finul senatorului PDL Petru Filip, care a şi încasat 2,5 milioane de lei. Lucrarea e o imensă batjocură făcută pe bani comunitari, ajunsă acum şi în atenţia inspectorilor antifraudă…” Deci, vrednic este! Așa că, în timp ce tatăl încasa banul public, copilul Sorin Dan Moldovan se cățăra pe scara politică și socială a partidului. În 2008 a fost ales preşedinte șef la nivel naţional al organizaţiei studenţeşti a PDL. Un an mai târziu, la vârsta de 23 de ani, a fost angajat, direct pe o funcție de director general în cadrul Ministerului Educaţiei. Și, pentru a avea bani să se întrețină ca director general, în paralel a lucrat ca economist la una dintre firmele tatălui. Dovedind că știe să încaseze, tânărul de viitor a primit, doi ani mai târziu, la numai 25 de ani, funcţia de preşedinte al Comisiei Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Tineret. Ce-a făcut el pe acolo, numai statul de salarii consemnează. De remarcat că, în planul candidaturilor, protejatul lui Vasile Blaga nu este la prima parașutare într-un alt fief decât Bihorul, cu scopul de a fi înfipt în Parlamentul României. În 2012, a fost impus să candideze pentru un colegiu de deputat tocmai la Vaslui. Unde a pierdut. Că Vasluiul nu-i Clujul. Iar anul 2012, nu este anul 2016. Reamintim faptul că zilele acestea o serie de apropiați ai lui Vasile Blaga au fost audiați la DNA, cel mai scandalos caz fiind cel în care șefului poliției Bihor i s-au descoperit în mașina lui Vasile Blaga (deh!), pe care acesta o scosese la plimbare să nu ruginească în garaj suma de 700.000 de euro. Mie mi-a scăpat (și-mi cer scuze) faptul că, în această cauză, pe lângă perchezițiile la domiciliul și la sediul șefului IPJ Bihor și audierea la DNA a lui Vasile Blaga, au mai fost chemați la audieri și deputatul Ioan Oltean (ex-PDL) și fostul prefect de Bihor, senatorul Gavrilă Ghilea (ex-PNL). Ghilea a declarat miercurea trecută, după ce s-a întâlnit cu procurorii, că a fost audiat în calitate de martor. Oltean a refuzat să spună de ce a fost chemat. Remarc cum procurorii DNA reușesc să fuzioneze noul PNL mai iute decât cei doi co-președinți de la București. Și sper ca aceeași procurori să-i scape pe noi liberali clujeni de rușinea de a accepta pe listă un individ impus de “voința politică” și partipriurile lui Vasile Blaga
Poliţia Română i-a adus un omagiu emoţionant actorului Sebastian Papaiani, care a încetat din viaţă în această dimineaţă, la vârsta de 80 de ani.
„Rămas bun, plutonier Căpşună”, este mesajul Poliţiei Române, postat pe o reţea de socializare, în amintirea rolurilor memorabile pe care iubitul actor le-a întruchipat în celebra serie „B.D.”.
Actorul Sebastian Papaiani a murit la 27 septembrie 2016, la vârsta de 80 de ani. Informația a fost confirmată pentru AGERPRES de reprezentanții UNITER.
Sebastian Papaiani a suferit în luna mai un accident vascular cerebral, fiind internat la Spitalul Universitar de Urgență București, pe secția de Neurologie.
Sebastian Papaiani s-a născut la 25 august 1936, la Pitești. A absolvit, în 1960, Institutul de Teatru și Cinematografie din București.
În 1961 și-a făcut debutul în producția cinematografică ”Purgatoriul nr. 5”, însă calea spre marea carieră i-a fost deschisă de întâlnirea cu regizorul Geo Saizescu, care l-a distribuit în rolul lui Păcală, în filmul cu același nume (1974).
Actor complet, complex și deosebit de talentat, și-a câștigat popularitatea și simpatia publicului, prin rolurile de comedie, dar și prin cele în care a abordat și registre mai grave. Dintre piesele jucate pe scena Teatrului Odeon (fost Giulești) menționăm: ”Astă seară se joacă fără piesă” de Luigi Pirandello, în regia lui Alexa Visarion, ”Domnișoara Nastasia” de Gh. M. Zamfirescu, în regia lui Horea Popescu, ”Livada cu vișini” de Cehov, regia Sorin Militaru, ”Să nu-ți faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, regia Sanda Manu și multe altele.
La 26 februarie 2010, pe scena Teatrului ”Nottara” din București, a avut loc premiera spectacolului aniversar ”Secta femeilor”, în regia lui Toma Enache, dedicat celor 50 de ani de carieră ai actorului Sebastian Papaiani, în care acesta îl interpretează pe Socrate. A făcut parte, de asemenea, din distribuția spectacolelor „Mincinosul”, după Carlo Goldoni (Teatrul de Comedie, premiera în 2009), și „Amadeus” de Peter Shaffer (Teatrul de Comedie, premiera în 2015), ambele în regia lui Toma Enache.
A jucat, totodată, în numeroase filme, rămânând de neegalat în rolurile Plutonier Căpșună din seria ”B.D”, Alecu din ”Astă seară dansăm în familie”, Pompei din ”Toamna bobocilor” și mai ales Ieremia din serialul TV ”Toate pânzele sus”.
Din bogata filmografie a îndrăgitului actor menționăm: ”Un surâs în plină vară” (1963, regia Geo Saizescu; premiat la Mamaia, în 1964), ”Diminețile unui băiat cuminte” (1966, regia Andrei Blaier), ”Balul de sâmbătă seara” (1967, regia Geo Saizescu), ”B.D. intră în acțiune” (regia Mircea Drăgan, 1970), ”B.D. la munte și la mare” și ”Brigada Diverse în alertă” ( 1971, regia Mircea Drăgan), ”Ciprian Porumbescu” (regia Gheorghe Vitanidis, 1972), ”Astă seară dansăm în familie” (1972, regia Geo Saizescu), ”Cu mâinile curate” (1972) și ”Ultimul cartuș” (1973), în regia lui Sergiu Nicolaescu, ”Ștefan cel Mare-Vaslui 1475” și ”Frații Jderi” (regia Mircea Drăgan, 1974), ”Păcală” (1974, regia Geo Saizescu), ”Toamna bobocilor” (1975, regia Mircea Moldovan), ”Roșcovanul” (regia Francisc Munteanu, 1976), ”Toate pânzele sus” (1976, serial TV, regia Mircea Mureșan), ”Eu, tu și Ovidiu” (1977, regia Geo Saizescu), ”Iarna bobocilor” (1977, regia Mircea Moldovan), ”Războiul de independență” (1977, serial TV, regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis), ”Nea Marin Miliardar” (regia Sergiu Nicolaescu, 1978), ”Ultima noapte de dragoste” (1979, regia Sergiu Nicolaescu), ”Șantaj” (1980, regia Geo Saizescu), ”Secretul lui Bahus” (1983, regia Geo Saizescu), ”Ringul” (1983, regia Sergiu Nicolaescu), ”Racolarea” (1985, regia George Cornea), ”Liceenii” (1986, regia Nicolae Corjos), ”Bani de dus, bani de-ntors” (regia Al. Tocilescu, 2005), ”Păcală se întoarce” (regia Geo Saizescu, 2006) și multe altele. A jucat și în serialele TV ”Numai iubirea” (rolul Manole Tudose; 2004), ”Lacrimi de iubire” (rolul Nea Tache; 2005), ”Nimeni nu-i perfect” (rolul Domnul Predescu; 2008).
La 29 septembrie 2011, actorii Ileana Stana Ionescu și Sebastian Papaiani au primit, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, câte o stea pe Aleea Celebrităților (Walk of Fame) din Piața Timpului, precum și placheta omagială a Orașului București. Cele două personalități marcante ale teatrului și filmului românesc, Ileana Stana-Ionescu și Sebastian Papaiani, au însuflețit numeroase personaje memorabile în cele peste 100 de roluri jucate în mai bine de 5 decenii de dăruire publicului, se amintea cu acel prilej într-un comunicat de presă al Teatrului Metropolis.
La 1 martie 2013, a avut loc o ceremonie în cadrul căreia Cinematograful „Modern” din Pitești a primit numele actorului Sebastian Papaiani, la inițiativa Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor.
Romfilatelia a scos la 1 martie 2014 o emisiune de mărci poștale intitulată ”Stele de aur ale scenei și ecranului”, cu mari actori români, considerați a fi Generația de aur a teatrului și filmului românesc. Sebastian Papaiani se numără printre aceștia, alături de Mircea Albulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Valeria Gagealov, Ileana Stana Ionescu, Draga Olteanu Matei, Marin Moraru, George Motoi, Florin Piersic, Mitică Popescu, Sanda Toma.
Sebastian Papaiani a făcut parte din juriul primelor două ediții ale Festivalului Internațional de Film Etnografic desfășurat la Zlatna, în iunie 2013, respectiv iunie 2014.
A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler În 2010 lui Sebastian Papaiani și lui Geo Saizescu le-a fost acordat Premiul de Excelență la Festivalul Internațional de Film „Comedy Cluj”.
Deputatul Sebastian Ghiță și ziaristul Sabin Orcan au avut un schimb de replici dure în cadrul emisiunii„Dosar de politician”, luni, la B1 TV, emisiune în care se discuta situaţia conducerii serviciilor române de securitate, conform stiripesurse.ro. Contactat telefonic, Ghiță l-a acuzat pe Sabin Orcan că s-a ocupat de simpozioane ale firmei Balck Cube la Londra și că ar fi contactat politicieni români care să plătească pentru firma israeliană de spionaj în numele lui Dan Adamescu, patronul România Liberă. În replică, directorul editorial al ziarului România Liberă l-a întrebat pe Ghiță dacă „a tras pe nas” sau a băut înainte de emisiune.
Sabin Orcan: Domnule Ghiţă, dumneavoastră sunteţi parlamentar, membru în comisia de control SRI …..
În acel moment deputatul Sebastian Ghiţă, îl întrerupe brusc pe jurnalist: Cu cine vorbesc? Cu dl.Orcan? Vă ocupaţi de simpozioane Black Cube în Londra. Haideţi să spunem adevărul.
Sabin Orcan: Eu mă ocup de simpozioane Black Cube? Domnule Ghiţă, aţi băut ceva înainte să intraţi în emisie?
Sebastian Ghiţă: Nu am băut, dar nici nu puteţi păcăli pe toată lumea când luaţi bani de la Adamescu şi de la Black Cube.
Sabin Orcan: Domnule Ghiţă, aţi tras ceva pe nas înainte?
Sebastian Ghiţă: Ţineţi simpozioane Black Cube la Londra împotriva statului român.
Sabin Orcan: Domnule Ghiţă, aţi tras ceva pe nas înainte să intraţi în emisie? Cum îmi spuneţi mie că fac simpozioane la Black Cube?
Sebastian Ghiţă: V-aţi propus să faceţi simpozioane Black Cube la Londra? Domnule Orcan, răspundeţi.
Sabin Orcan: Sunteţi în delir. Scoateţi-vă ştecherul din priză că sunteţi în delir. Opriţi-vă puţin că aţi trecut de la MRU la Black Cube şi la mine.
Sebastian Ghiţă: Aţi contactat politicieni în România pentru Black Cube în numele lui Adamescu?
Sabin Orcan: Eu mă ocup de Black Cube, dl.Ghiţă, sunteţi bolnav?
Sebastian Ghiţă: Da, domnule Orcan. Dvs. aţi dorit acum câteva săptămâni să faceţi un simpozion la Londra pentru Black Cube.
Sabin Orcan: Eu? Eu mă ocup de simpozioane la Londra?
Sebastian Ghiţă: Da. Dvs. pe banii lui Adamescu.
Sabin Orcan: Domnule Ghiţă, cred că aţi băut cam mult în seara asta.
Sebastian Ghiţă: Black Cube şi cu Adamescu, restul e cancan.
Sabin Orcan: Nu mai minţiţi, domnule, ca un nesimţit la televizor. Ce treabă am eu cu Black Cube?
Sebastian Ghiţă: Vă rog să fiţi civilizat. Eu nu v-am făcut nesimţit.
Sabin Orcan: Cum să fiţi civilizat, dacă spuneţi o porcărie. Vă dau în judecată pentru calomnie.
Sebastian Ghiţă: Înaine să mă daţi în judecată spuneţi ce făceaţi dvs. la Londra.
Sabin Orcan: La cât aţi furat, aţi băut şi vorbiţi numai prostii.
Sebastian Ghiţă: Nici nu am furat, nici nu am băut.
Sabin Orcan: Aţi furat că aveţi patru dosare penale, de nu mai ştiţi cum să scoateţi cămaşa. Aţi furat sute de milioane de euro şi acum veniţi să-mi daţi mie lecţii la televizor. Opriţi-vă! Sunteţi în delir. Nu am eu nici o treabă cu Black Cube.
În acest punct, moderatorul a întrerupt schimbul dur de replici, iar emisiunea a revenit la subiectul propus – de ce nu se schimbă conducerile SRI şi SIE.
Lucian Isar, fostul ministru al Mediului de Afaceri în guvernarea Ponta, continuă dezvăluirile despre rezerva de aur a României, depozitată de BNR la Londra.
Fostul ministru devoalează faptul că, dacă în 2001 România încasa dobânzi semnificative din plasarea aurului în străinătate, în ultimii 10 ani, sub conducerea aceluiaşi Guvernator, statul nu a mai încasat niciun cent, BNR prevalându-se de o decizie luată în 2006 de Consiliul de Administraţie al băncii centrale.
Citiţimai jos comentariul integral al fostului ministru, publicat pe blog:
In raspunsul la o interpelare senatoriala pe tema aurului Isarescu prin purtator de cuvant, evident, recunoastea urmatoarele:
“În 2001, BNR a câștigat din dobânzi pentru aur peste 5 milioane de dolari. Nu e mult, dar nici puțin. Este vorba totuși de 150 de miliarde de lei, bani folositori țării obținuți fără nici un risc. Vă asigur, Domnule Senator, că înaintea oricărei operațiuni cu metale prețioase, fie conversii argint-aur, fie activarea aurului, Banca Națională a informat în detaliu cele două Camere ale Parlamentului, Președinția și Guvernul. Nici o operațiune nu a fost făcută în ascuns”
“Între 1999 și 2002, BNR a trimis scrisori parlamentului, președintelui României, prim-ministrului, Ministerului de Interne, altor organisme ale statului în care au fost făcute informări pe larg privind transferurile temporare de aur la bănci din străinătate. ”
1. “transferurile temporare de aur la bănci din străinătate”
Aceste transferuri s-au permanentizat peste noapte sub semnatura lui Isarescu si fara controlul Curtii de Conturi.
2. “În 2001, BNR a câștigat din dobânzi pentru aur peste 5 milioane de dolari. Nu e mult, dar nici puțin. Este vorba totuși de 150 de miliarde de lei, bani folositori țării obținuți fără nici un risc.”.
Acum dobanda cuvenita pentru 10 ani devine nesemnificativa pentru a fi incasata de Statul Roman.
In plus aurul nu a putut fi folosit ca si colateral in criza.
Stranie decizia netransparenta a lui Isarescu din 2006.
O fi informat pe toata lumea ca nu va mai primi dobanda “bani folositori țării obținuți fără nici un risc” sau nu a mai considerat necesar.
Gabriel Oprea a făcut o serie de precizări legate de demisia sa din Parlament de la 1 octombrie, anunţând pe pagina sa de Facebook că în România se face o propagandă ipocrită şi că există o campanie de deznaţionalizare, conform romanialibera.ro
„Dragi prieteni,
Cei care mă cunosc, chiar și cei care nu m-au plăcut niciodată, pot să confirme că am fost și sunt un bun român, că țin cu țara mea, România. Se pare că acest lucru este de neacceptat de către unii. Plătesc de fapt pentru că am îndrăznit să vorbesc despre interesul național, despre valori tradiționale, despre Armată și Biserică, pentru că am îndrăznit să pun tricolorul românesc în ținutul secuiesc, pentru că am încurajat arborarea drapelului. Iată că tot ceea ce am facut din suflet și dintr-un patriotism sincer, așa cum am fost educat în familie și în Armată, se întoarce acum împotriva mea.
Unii vor spune că exagerez. Înainte de a face judecăți pripite, uitați-vă la ce se întâmplă în jurul nostru. Veți vedea o campanie susținută de tăiere a oricăror rădăcini cu adevărat românești. Veți vedea luate în râs și ideea de interes național, și ideea de Biserică, și ideea de patriotism. Se spune că în spatele acestei mișcări de deznaționalizare și a protestelor din ultimii ani, nu doar din România și nu doar împotriva mea, stă o rețea de luptători pentru ștergerea identității și a valorilor naționale. Punctul principal pe agenda acestei rețele constă în susținerea oricarei inițiative care slăbește identitatea națională. Credeți că este o întâmplare faptul că Biserica este atacată sistematic de fiecare dată când există câte un protest de stradă? Lozinca ”vrem spitale, nu catedrale” credeți că este spontană? Credeți că este o întâmplare faptul că aceleași cercuri, aceiași oameni și aceleași ONG-uri poartă un război de uzură cu Parlamentul, cu Biserica și cu toți cei care apără interesele naționale în România? Eu cred că nu. Am văzut prea multe ca să mai cred în astfel de coincidențe.
Nimic nu este întâmplător, atunci când vine vorba despre parcursul României din ultimii ani. A căzut un guvern legitim, a venit un guvern de oameni scoși din jobenul ”european”, s-au fabricat partide și a fost distrus sistematic principiul separării puterilor în stat. Prin acuzații aberante s-au desfăcut guverne, s-au dat jos miniștri, s-au schimbat majorități. Cine crede că este o întâmplare este naiv.
Uitați-vă cu atenție și veți vedea propaganda ipocrită cum se dă de gol. Cei care aplaudă când vinovăția se stabilește în stradă, sunt exact cei care vorbesc mieros despre drepturile omului. Cei care aplaudă dosarele aberante prin care se schimbă premieri, miniștri, guverne și majorități sunt exact cei care dau lecții savante despre separația puterilor în stat. Cei care îmi urează să mor, nu doar eu, ci și toată familia mea, sunt tocmai cei care vorbesc despre toleranță și despre prezumția de nevinovăție. Cei care răspândesc conștient minciuni abernate despre mine – contrazise inclusiv de procurori – se dau mari somități ale jurnalismului românesc și dau lecții de integritate, profesionalism și obiectivitate. Se premiază între ei, se susțin, se promovează, se pun în funcții. Iar când scopul o cere, se coordonează atent și planifică asaltul. De curiozitate, verificați hățișul de ONG-uri și asociații și veți vedea cum sursa fondurilor este permanent disimulată prin finanțări încrucișate, prin proiecte și premii care rotesc aceiași 30-40 de oameni prezentându-i ca mari deținători ai adevărului absolut. Este o lume deloc mai bună decât cea pe care o înfierează cu mânie proletară.
M-am întrebat adesea ce și cui am greșit. Eu știu că am fost mereu un om corect. Nu am furat, nu am luat mită, nu am făcut afaceri ilegale. Nu am niciun dosar, nicio suspiciune de corupție, nici măcar un articol de presă în care să se spună cu subiect și predicat că aș fi făcut ceva ce intră în categoria faptelor de corupție. Am fost verificat de zeci de ori și mereu concluziile au fost clare: am respectat legea, iar averea mi-am făcut-o pe căi cinstite și verificabile. Această avere mi-am construit-o înainte de a intra în politică și am prezentat-o încă din 2001, fiind primul politician care a făcut acest lucru, într-o vreme în care declarațiile de avere nu erau obligatorii.
Nu numai că n-am furat bani de la stat, ci am încercat să fac cât mai mult bine. De altfel, cum poate fi vinovat un șef de instituție care a luptat să doteze pe căi legale Poliția Română cu un număr impresionant de autoturisme. Cum poate fi vinovat de ucidere din culpă un om care era pasager într-un autoturism neimplicat în accident? Această speță, în care pasagerul de pe bancheta din spate este cercetat pentru ucidere din culpă, este cred o premieră mondială.
Când am făcut lucruri bune nu am mers cu presa după mine și nu am ținut prelegeri despre patriotism sau filantropie. Dar, doar ca exemplu, câtă vreme am fost Ministr al Apărării, am donat tot salariul meu plus fonduri personale pentru copiii militarilor căzuți la datorie în teatrele de operații. Nu v-ați întrebat de ce presa nu a vorbit niciodată – deși toți din minister știau – de faptul că pe toata durata activității mele ca ministru al Apărării naționale am folosit pentru toate deplasările mașina personală și am suportat din banii mei carburantul si restul cheltuielilor?
Toți cei care mă cunosc pot confirma că am susținut Justiția, l-am susținut pe președinte, fie că a fost vorba de Traian Băsescu sau de Klaus Iohannis, pentru că am crezut în ideea națională. Puteți să-i întrebați pe cei doi președinți și pe toți cei care au condus sau conduc DNA, SRI și SIE care a fost atitudinea mea în acești ani de când sunt în politică. Vă asigur că am luat mereu deciziile bune pentru țară și că i-am susținut necondiționat atunci când a fost vorba despre interesul României.
Dar, la un moment-dat, se pare că interesele unora nu s-au mai potrivit cu valorile mele. Și de-atunci, asaltul. Ca la manual: elaborat, planificat și coordonat după toate regulile propagandei, cu atacuri, cu denigrări, cu minciuni, cu proteste.
Demisia mea, pe care am transmis-o președintelui Senatului, i-a liniștit. Deocamdată. Însă vreau să-i anunț că românii își iubesc țara. Și chiar dacă cei mulți nu ies în stradă, asta nu înseamnă că au fost reduși la tăcere. Nu înseamnă că înghit pe nemestecate minciunile propagandei.
Eu unul, am fost învățat să-mi iubesc țara, să respect valorile naționale și să păstrez credința strămoșească. Am fost educat cu steagul și icoana în casă. Tatăl meu a fost militar, iar Armata mi-a fost familie de când m-am născut, mi-a fost casă, școală și reper. Cine vrea să facă din România un experiment, mă va avea adversar. Nu ca senator, nu ca ministru, nu ca premier. Ca simplu român. Ca unul dintre cei mulți care nu ies în stradă să-și facă poze. Ci ies să-și apere familia, națiunea, țara. Demisia mea încheie lanțul deciziilor pe care le-am luat cu singurul scop de a se da curs acțiunilor în justite, acțiuni pe care nu le-am obstrucționat niciodată. Am totuși credința fermă că orice om rațional înțelege ca sunt cu totul nevinovat și că, după ce justiția se va pronunța, va înceta și acest val de agresiuni la care am fost supus de atâta amar de vreme”, scrie Gabriel Oprea, pe Facebook.
Toată lumea stă cu ochii ațintiți pe spectacolul alegerilor din SUA, o scenetă parcă scrisă de Caragiale dar tradusă cu stângăcie în limba engleză. În mod evident, umorul lui Caragiale nu se poate regăsi în spectacolul electoral american, iar asemănarea se reduce la obligația americanului de a alege răul cel mai mic. Este, dacă vreți, o situație izbitor de asemănătoare cu alegerile în care românii au fost obligați să aleagă între Iliescu si Vadim, două personaje care nu mai necesită nicio prezentare. Hilary, un Iliescu de sloganuri corect politice grabnic vărsătoriu, și Trump, un Vadim cu mult mai puțin pitoresc decât originalul dar tot atât de agresiv și folosind aceleași tip afirmații simpliste și directe, au avut o primă confruntare față în față. Pentru noi, românii, meciul a fost mai mult decât predictibil pentru că avem parte de el parcă dintotdeauna. Întrebat fiind despre acuzațiile aduse lui Obama despre locul nașterii și despre taxele pe care nu le declară, Vadimul american a scăldat-o cu talent, asta în timp de Iliescul lor cu fustă o ținea langa cu sloganurile corectitudinii politice, utilizând la maxim frazele marxismului cultural american cu privire la minoritătile de toate felurile. Desigur, nu au lipsit ironiile ”fine” pentru americani. În timp ce Hilary îl alinta spunându-i ”Donald”, Trump o înmuia spunându-i „secretary Clinton”. Mărturisesc că și eu l-am votat pe Iliescu în competiția cu Vadim. Chiar și acum sunt suparat pe mâna cu care am pus ștampila, dar nu aveam de ales. Ambele opțiuni erau pierzătoare, așa cum nici americanii nu prea au ce alege acum. Ce a urmat după ce l-am ales, știm prea bine. Vom avea, oare, șansa să vedem la americani ce am ratat?
In iunie 2014, printr-o smecherie benereasca, Mugurel al nostru, cel mai longeviv demnitar din ultima suta de ani, si-a dat demisia intr-o vineri, si-a luat prima de pensionare de 110.000 de euro iar apoi a revenit la job, luni, cu acesti banuti in buzunar!
Mugurel e ca blonda din bancuri. Cum a simtit o mina pe ea cum a declarat ca a ramas insarcinata. La intrebarea reporterului de „serviciu” daca e insarcinata, blonda a raspuns zimbind: „Sint putin insarcinata! ”
Asa si Mugurel. E putin pensionar dar e multi guvernator!
Bre Isarelule, esti pensionar au esti guvernator?! Zi-le bre la prostii astia care sintem!
Informatiile au fost furnizate de catre Lucian Isar si nu au fost dezmintite de catre BNR !
Hai sa fim iubiti! Ca pensionari si guvernatori n-o sa fim niciodata!
Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE, şi-a dat luni, 26 septembrie 2016, demisia din funcţie. Asta s-a întîmplat luni pe la prînz. Imediat, pe site-uri, pe Facebook, în studiourile televiziunilor de ştiri, ba chiar şi prin baruri de zi, vecine cu barurile de noapte, au încolţit şi înflorit supoziţiile. Care de care mai dihai, mai de speriat, mai de spart rantingurile şi tirajele. MRU a demisionat pentru a putea fi desemnat premier după alegerile din 11 decembrie 2016! MRU a fost obligat să demisioneze, deoarece a fost prins (de cine altcineva decît de SRI?) lucrînd pentru o putere străină. Un fel de Kim Philby de pe Malurile Dîmboviţei, nu ale Tamisei. MRU s-a certat cu Klaus Iohannis, care i-a cerut demisia de mai mult timp.
Luni, pe la prînz, MRU, după ce-a refuzat luni întregi să demisioneze, a trimis demisia. Prin e-mail? Prin Poşta Secretă? Puţine demisii din ultima vreme au atins nivelul de mister al celei iscălite luni de MRU.
În campania electorală şi după, Klaus Iohannis ne-a bătut la cap cu Sloganul Un alt fel de politică. Sloganul a fost preluat de Dacian Cioloş, acest Nicolae Văcăroiu al regimului Klaus Iohannis. Tinerii frumoşi, dar mai puţin liberi l-au folosit ori de cîte ori au coborît în stradă ca să îndeplinească ordinul pe Unitate şi, cu acest prilej, să-şi plimbe şi cîinele.
Un altfel de politică în România postdecembristă înseamnă printre altele un lucru simplu: Curmarea secretomaniei de tip comunist prin transformarea transparenţei în regulă de existenţă a oricărei instituţii. Desigur, Preşedinţia, Guvernul, cimpoaiele propagandistice ale Puterii se dau în vînt pentru a dovedi că în România e, în fine, transparenţă.
Aiurea! Transparenţă autentică înseamnă explicarea publică a tuturor deciziilor şi nu numai a celor care convin Puterii să fie desecretizate. Unul dintre efectele nefaste ale lipsei de transparenţă trebuie căutat în adîncimea convingerii că un moment nu e produsul confruntării între instituţiile democratice, ci al confruntării între Instituţiile de forţă. Pe acest fundal se ivesc şi înfloresc, mai rău ca în comunism, supoziţiile cele mai dihai. Ele, supoziţiile, înfloresc şi pentru că demisia lui MRU e un eşec al lui Klaus Iohannis, un eşec uriaş.
Să recapitulăm împrejurările în care a ajuns MRU şef al SIE. Desemnarea lui MRU de către Klaus Iohannis în ziua de 24 iunie 2015 a stîrnit o furtună de proporţii în România. PSD îl acceptase pe Eduard Hellvig la şefia SRI convins că la SIE va fi numit un om sprijinit de PSD. Era asta şi-n logica preşedinţiei anterioare, a lui Traian Băsescu.
Prin numirea lui MRU Klaus Iohannis sfidează pur şi simplu PSD. Poate că un alt om ar fi fost cît de cît înghiţit de PSD. MRU era pentru PSD Omul Negru, Duşmanul de moarte. Nici opinia publică nu se simte altfel decît sfidată. MRU era la ora desemnării consilier al lui Klaus Iohannis. După Eduard Hellvig, cît de cît acceptat de opinia publică, preşedintele vîră pe gît românilor un om de-al său, într-un gest care voia să zică: Ei şi ce? Mă doare în cot de părerea voastră!
La şedinţa de vot din 1 iulie 2015, PSD a părăsit sala. PSD boicotase şi şedinţa Comisiei SIE. Există toate şansele ca MRU să cadă la vot din lipsă de cvorum. Partidul care a asigurat cvorumul a fost UNPR-ul lui Gabriel Oprea. Despre acest moment, scriam miercuri, 1 iulie 2015, pe cristoiublog.ro:
„Pupila lui Klaus Iohannis, zisă Alina Gorghiu, a sărit într-un picior, ca nepoţica de bucurie, bîiguie ea, că s-a format o nouă majoritate pentru o Moţiune ce cenzură care s-o paraşuteze pe ea din Dealul Cotrocenilor în Valea din Piaţa Victoriei. Jubilaţiai Pupilei s-a întemeiat pe intrarea în sală, mai ceva ca Napeleon în Moscova incendiată, a lui Gabriel Oprea în fruntea oştilor UNPR-iste”.
Un coleg mai tînăr, Dan Andronic, scria în Evenimentul zilei din 2 iulie 2015, sub titlu: MRU al II-lea înscăunat la SIE, lovitura lui Klaus Iohannis pentru Ponta şi cheiţa Generalului:
„Miza acestor alegeri a devenit însă testul de rezistenţă al guvernării Ponta. Asaltată de PNL în diverse formule parlamentare eşuate, uşa de la Palatul Victoria a rămas închisă pînă acum, iar cheia de la lacăt s-a dovedit a fi la un singur om politic/partid politic Gabriel Oprea/UNPR. Un partid care, înfiinţat în 2010 a devenit astăzi mai important decît UDMR, clasicul partid-balama din orice guvernare a ultimilor 20 de ani. Cei 57 de parlamentari ai UNPR (54 prezenţi), extrem de disciplinaţi, au asigurat cvorumul şedinţei de plen şi au votat pentru algerea lui MRU. Un soi de gardă pretoriană care a acţionat în interesul imediat al lui Klaus Iohannis. Aşa cum a făcut-o în repetate rînduri pentru Victor Ponta, în actuala guvernare. Numai că de fapt, s-a dovedit slăbiciunea aşa-zisei noi majorităţi parlamentare. Mesajul a fost clar fără Gabriel Oprea/UNPR nu se poate lua nici o măsură majoră! Nu se poate da jos guvernul Ponta, nu se poate pune guvernul Predoiu, iar umilinţa în cazul lui MRU era maximă dacă nu exista această colaborare. În cazul PNL nici nu mai are rost să detaliem pentru că e mai mult decît evident: Iohannis nu a consultat PNL atunci cînd l-a nominalizat pe MRU aşa ne-a spus co-preşedintele Alina Gorghiu însă cu Gabriel Oprea a vorbit”.
Dan Andronic era şi este un ziarist bine informat. L-am citat, pentru că el ne dezvăluie dedesubturile votului din Parlament. Prin votul dat lui MRU, UNPR deschidea o breşă uriaşă în Coaliţia de guvernămînt. Trădarea PSD a fost făcută de General în urma unor întîlniri secrete la Cotroceni.
După un an şi ceva de la acest moment în care Klaus Iohannis s-a dat peste cap să-l impună pe MRU (l-a giugiulit, din greu chiar, pe Gabriel Oprea), MRU demisionează. Şi-n locul unei explicaţii convingătoare cerute de evenimentul de excepţie, se mulţumeşte să ne informeze că: „Am primit azi în jurul prînzului demisia de la MRU. Domnia sa a menţionat motive personale şi nu am informaţii suplimentare”.
Am mai auzit că Klaus Iohannis are o părere proastă despre noi, românii, care l-am ales. Explicaţia dată demisiei lui MRU ne dezvăluie că Klaus Iohannis ne crede idioţi. Şeful SIE, cel impus de Klaus Iohannis prin sfidarea PSD, prin contrazicerea opiniei publice şi mai ales prin giugiulirea Generalului Gabriel Oprea, a demisionat. Şi ditamai şeful Statului, presupus a fi în relaţii normale, dacă nu amicale cu MRU, explică poporului român că nici el nu ştie mai multe decît cele scrise în demisie. Care demisie se reduce la motivarea strict formală: Din motive personale.
Pentru a ne dovedi şi mai mult că Klaus Iohnnanis ne crede proşti, mai proşti decît erau văzuţi iobagii români de pe moşiile grofilor, el dă public următoarea explicaţie unui alt fapt bizar: Demisia n-a fost depusă personal de MRU: „Am lucrat foarte bine cu domnul Ungureanu, eu l-am propus la conducerea SIE. Probabil că voi afla motivele cînd vom discuta în linişte (…) Doar am primit demisia la prînz, înţeleg că are o situaţie medicală care nu i-a permis să vină personal la Cotroceni, dar vom lămuri urgent imediat ce se va face bine”.
Citiţi şi recitiţi acest text şi spuneţi-mi dacă eu mă înșel susținînd că Klaus Iohannis își bate joc de noi. MRU n-a venit personal să-şi depună demisia. E vorba de şeful SIE, de fostul consilier, de cel cu care Klaus Iohannis a lucrat „foarte bine”, de cel pentru care Klaus Iohannis l-a mîngîiat pe creştet pe Generalul Gabriel Oprea. Cu toate acestea, MRU face gestul sfidător de a nu veni el personal să-şi depună demisia. De ce? Atenţie! Klaus Iohannis nu spune că e bolnav, c-a stat de vorbă cu el înainte de a primi demisia. Spune că „a înţeles că are o situaţie medicală”. Adică luni, pe la prînz, Klaus Iohannis s-a pomenit cu demisia Şefului SIE, a amicului MRU. După ce-a citit-o, n-a pus mîna pe telefon să-l întrebe pe MRU ce l-a apucat, cum am face noi, ăştia, de l-am ales pe Klaus Iohannis cînd ne pomenim cu o scrisoare de la femeia iubită, care ne anunță pe neaşteptate că divorţează. Klaus Iohannis a început să se intereseze pe acolo, prin Cotroceni, de ce n-a venit MRU s-o depună. Şi i s-a spus că MRU are o situaţie medicală grea, de aia şi-a dat demisia şi de aia n-a venit. Nu-i nimic, a zis Klaus Iohannis, ca şi cum i s-ar fi spus că ofiţerul SPP din dispozitiv nu mai vine azi, cînd s-o face bine vom afla. Nu-i aşa că-i delicios Klaus Iohannis? Dacă n-ar fi preşedintele Româneiei, cuconițele ar simți nevoia nevoia să-i dea un pupic. Din nefericire pentru noi, Klaus Iohannis e preşedintele României.
Jurnalistul Cristian Câmpeanu dă o replică dură Ambasadei Rusiei, după ce a donat în zeflemea 100 de euro pentru campania de strângere de fonduri pentru rascumpararea operei brâncuşiene Cuminţenia Pământului.
„Cei 100 de euro donati de ambasada rusă pentru Cumințenia Pământului reprezintă o palmă pe care ne-o dau rușii, mai ales că este vorba despre un artist pe care l-au urât din toată inima. Cumințenia Pământului este, prin tot ceea ce înseamnă ea ca declarație despre natura umană fundamentală și civilizație, un refuz implicit al întregului eșafodaj comunist. Așa se întâmplă de obicei. O mică sculptură face de râs prin anvergură spirituală un întreg sistem și o ideologie calpă. Căci cine descrie mai bine umanitatea în esența ei? Brâncuși cu această mică bucată de piatră sau ideologii marxism-leninismului cu pretenția lor că au identificat ce sunt și vor de fapt oamenii? Ce fac rușii e o sfidare fără precedent, o golănie marca Putin, mai ales că e însoțită de un clip care vorbește despre „industrializarea” României de către sovietici și „adevărata” istorie a României, când istoria adevărată spune că sovieticii (rușii) au făcut pachet industria românească și au dus-o în Rusia, după care au „industrializat” România cu tehnologie veche furată de la români. Câtă abjecție și câtă obrăznicie! Dacă aș fi guvernul României i-aș soma pe ruși să-și ia mizeriile de „monumente ale soldatului sovietic eliberarator” și să le ducă repede în Rusia și le-aș da și 100 de euro înapoi. Să-și care monumentele pe banii lor și după aceea să intrăm într-o dispută sănătoasă și necesară despre cine este cu adevărat fascist. Pentru că fascistul este bufonul pe care îl numiți președinte, Vladimir Vladimirovici Putin”, a scris jurnalistul, pe Facebook.
Ambasada Rusiei a făcut anunţul pe site-ul instituţiei şi pe o reţea de socializare, însoţindu-l de chitanţa donaţiei şi de un videoclip propagandist care îndeamnă copiii României să înveţe „istoria adevărată”.
Clipul pare sa fie o replica la un spot realizat in aceasta vara de agentia Papaya Advertising, numit „Ultimul tren”, in care apar Stalin si soldatii Armatei Rosii, care iau cu ei, in tren, tezaurul Romaniei, in timp ce doi copii privesc trist cum ne pleaca bogatiile si istoria.
Clipul aparut in vara nu face parte din campania Guvernului de a strange bani pentru cumpararea sculpturii. Acesta se sfarseste cu un alt tren care opreste in fata copiilor, in care se poate vedea in toata splendoarea sa sculptura lui Brancusi.
In replica la acest clip este cel distribuit de Ambasada rusa. In acesta se afirma ca, in Primul Razboi Mondial, „armata rusa si armata romana lupta impreuna pentru independenta Romaniei”.
Tot in clip se arata ca, in Al Doilea Razboi Mondial, „armata sovietica si armata romana lupta impreuna pentru independenta Europei, industrializarea Romaniei”.
In inregistrare apare si o fotografie cu Dumitru Prunariu, care a ajuns in spatiu intr-o naveta spatiala Soiuz-40, produsa in URSS. In clip se mentioneaza ca „Romania se reconstruieste economic si social cu ajutorul Uniunii Sovietice”, iar concluzia spotului este: „Copiii trebuie sa invete istoria adevarata. Romania trebuie sa-si recupereze valorile”, conform ziare.com
Ziaristii nu s-au prins. Sefa DNA, LCK, prezenta la TVR, l-a atacat dur pe Silviu Predoiu, eminenta cenusie de la SIE (de vreo 10 ani!). Ea nu pe MRU l-a atacat ci direct pe Predoiu.
Probabil ca era nervoasa pe Iohannis care a anuntat ca abia dupa alegeri va numi un sef la SIE in locul lui Mihai Razvan Ungureanu.
Kovesi a spus, cu subiect si predicat, ca, de ani de zile SIE incalca Legea si nu furnizeaza DNA informatii referitoare la corupti si fapte de coruptie.
Faptul ca Predoiu va fi singurul stapin de la SIE pe timpul alegerilor ii provoaca frisoane doamnei Kovesi fiindca ea stie bine ce putere are SIE in alegeri, a constatat in 2014!
Pentru mine e clar, LCK a declarat razboi lui Predoiu, in urma cu ceva timp, si nu lui MRU! Asa cum am mai scris, LCK e nevoita sa atace cu toata forta fiindca altfel isi risca pozitia dupa alegeri.
Foarte interesant! Va fi Predoiu un mai bun „comunicator” sau o va perpeli in continuare pe Kovesi?!
În anul 2010, Ioan Gyuri Pascu divorţa de femeia care i-a fost alături timp de 17 ani şi cu care avea o fiică.
Cu toate că s-au despărţit, la mijloc nu a fost vreo infideliate sau scandal, ci pur şi simplu au ajuns în punctul în care această decizie era cea mai potrivită pentru ei, Gyuri şi Daniela au rămas în relaţii amiabile, scrie cancan.ro
În urmă cu doar câteva zile, aceasta a postat un mesaj pe contul ei de Facebook un mesaj dramatic, ce părea să prevestească tragedia petrecută în această dimineaţă. „Cum va fi mâine? Mâine va fi aşa cum va fi mâine. Tot aşa cum azi este aşa cum este azi. Doamne-ajută să fie fără dureri!”, a scris aceasta.
DEZVĂLUIRI 
Donează un cent pentru Rusia! Să returnăm bacşisul în monede cât mai mici 
Schimbarea la față 
Poliţia Română, omagiu emoţionant pentru Sebastian Papaiani 
Doliu în lumea filmului 
Scandal în direct la TV 
Lucian Isar, noi dezvăluiri despre aurul românesc 
Gabriel Oprea se victimizează mai rău ca Voiculescu 
Confruntarea americană 
Toată lumea stă cu ochii ațintiți pe spectacolul alegerilor din SUA, o scenetă parcă scrisă de Caragiale dar tradusă cu stângăcie în limba engleză. În mod evident, umorul lui Caragiale nu se poate regăsi în spectacolul electoral american, iar asemănarea se reduce la obligația americanului de a alege răul cel mai mic. Este, dacă vreți, o situație izbitor de asemănătoare cu alegerile în care românii au fost obligați să aleagă între Iliescu si Vadim, două personaje care nu mai necesită nicio prezentare.
Ion Cristoiu 
Cristian Câmpeanu, face praf Ambasada Rusiei după ce a donat în zeflemea 100 de euro pentru Cuminţenia Pământului 
Mesaj premonitoriu scris de fosta soţie a lui GYURI PASCU, pe Facebook