Un pian stricat care cânta din senin, apariţia inexplicabilă a unor globuri luminoase sau pur şi simplu senzaţia că nu eşti singur într-o încăpere goală, relateaza stirileprotv.ro
Sunt poveşti cu fantome de la faimosul castel al Iuliei Hasdeu, din Câmpina. Construit în urmă cu 100 de ani de savantul cu spirit renascentist Bogdan Petriceicu Hasdeu, îndurerat de moartea timpurie a copilei sale, castelul adăposteşte o lume stranie şi legende cu năluci.
Într-o înregistrare surprinsă de camerele de supraveghere ale castelului se observă trei globuri luminoase care se plimbă dintr-o parte într-altă în pivniţele castelului. Niciunul dintre angajaţii Muzeului ”Iulia Hasdeu”, nu a putut explica fenomenul.
Jenica Tabacu, Directorul Muzeului ”Iulia Hasdeu”: “Sunt perfect rotunde, luminoase aşa cum se văd şi dacă ar fi fost să spunem într-un anumit unghi fără să se mişte, dacă nu ar fi venit dintr-un colţ în altul al demisolului, s-ar fi găsit o explicaţie…”
Tot la fenomene stranii poate fi trecută şi mărturisirea scrisă în cartea de impresii a muzeului, de o familie care l-a vizitat acum două săptămâni:
”Astăzi, 21 iulie, am trăit un moment inedit din viaţă noastră. Glasul de soprana al Iuliei Hasdeu s-a auzit maiestuos din camera cu uşa de piatră. Iulia a confirmat încă o dată că viaţa există şi după plecarea noastră fizică din această lume”.
Vizitatorii, dar şi angajaţii castelului, povestesc că, uneori, din senin, un pian defect, începe să cânte singur.
Elena Bărbieru, angajată muzeu: “Iarna stăteam cu colega şi auzeau melodia. La un moment dat, colega zice: auzi ce aud şi eu? Și tot aşa un pic de teamă mi-a fost.”
Poveştile cu fantome din castelul Iuliei Hasdeu dăinuie încă din perioada interbelică. Este locul în care tatăl îndurerat, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, a încercat să dialogheze prin şedinţe de spiritism cu fiica sa răpusă de TBC în floarea vârstei.
Iulia Hasdeu a fost înzestrată cu daruri ieşite din comun: vorbea o franceză elevată la 2 ani. La 11 ani a scris o piesă de teatru, iar la 16 ani a fost admisă la Sorbona. Boala a răpus-o însă la doar 19 ani.
„Vreau să fac și eu ceva pentru ţara mea!”, acestea sunt cuvintele care îi sunt atribuite Măriucăi Zaharia. Ea și-a pierdut viața în bătălia de la Mărășești, din urmă cu 100 de ani, scrie digi24.ro
Despre Maria Ion Zaharia nu se mai știu foarte multe lucruri. Unul dintre ele este acela că era poreclită „fata din nuc”. Însă, poate cel mai important lucru, se știe că la vârsta de doar 12 ani a căzut eroic în luptele de la Mărăşeşti din timpul Primului Război Mondial.
Bătălia de la Mărășești, desfăşurată în perioada 6 august – 3 septembrie 1917, a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de armata română în timpul Primului Război Mondial, ce a schimbat soarta întregului război de reîntregire naţională prin victoriile obţinute pe linia frontului Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz.
„Vreau să fac și eu ceva pentru ţara mea!”, sunt cuvintele rostite de Măriuca, eroina de la Mărăşeşti în 1917. Pe numele său Maria Ion Zaharia, copila de numai 12 ani şi-a dat viaţa, în ziua de 6 august 1917, luptând, alături de soldații noștri, pentru apărarea României, arată pagina de comunicare a Armatei Române.
„Astăzi, 6 august, omagiem eroii căzuţi în aceste lupte grele, în memoria cărora au fost ridicate mausolee în localităţile Soveja, Mărăşti, Mărăşeşti, Focşani şi monumente în localităţile Varniţa, Muncelu şi Tişiţa. Cinste și onoare memoriei lor!”, se mai arată în postarea de pe Facebook.
Măriuca a fost îngropată în Mausoleul de la Mărășești în memoria sacrificiului ei.
Dumitru Almaș a imortalizat-o într-o povestire, în cartea Povestiri istorice: „Maria sau cum o alintau prietenii, Măriuca, trăia în satul Răzoare, la casa bunicului ei, Ion Zaharia. Frontul a ajuns în dreptul satului lor și acolo se da o cumplită bătălie între armata română și cea germană. De aceea satul a fost evacuat: adică toți sătenii și-au luat ce au putut fiecare și au plecat în altă parte, la adăpost, în munți. Numai moș Ion Zaharia a rămas în casa lui. A săpat șanț adânc în livadă. Aici se ascundea ori de câte ori nemții bombardau satul. S-a întâmplat ca soldații români să instaleze un post de observație tocmai în nucul cel înalt și stufos din livada lui Moș Zaharia. Un ostaș urca în vârful acelui pom, se așeza pe ramurile mai groase, ascuns în frunze. Și de acolo, cu un binoclu, supraveghea mișcările dușmanului. Ceea ce vedea, povestea sergentului care sta jos, la tulpina nucului, cu receptorul telefonului în mână. Sergentul transmitea artileriștilor, prin telefon, cele văzute.”
Almaș povestește în continuare cum fata deprinde „meșteșugul” observației, înlocuindu-l în cele din urmă pe ostașul din copac, când este lovit de inamici. Astfel ea ajută armata română în luptă, până când este doborâtă la rândul ei. Povestirea scurtă este foarte populară, fiind prezentă în manualele pentru clasele primare.
După Măriuca a fost realizat și un film, în 1969. Brândușa Hudescu a jucat rolul „fetei din nuc” în filmul „Baladă pentru Măriuca”, realizat în regia lui Constantin Neagu.
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Mihai Tudose participă duminică, în Vrancea, la Ceremonia comemorativă a Centenarului Bătăliei de la Mărăşeşti, unde vor depune coroane de flori şi vor susţine un discurs. La acest eveniment este aşteptat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi alţi oficiali. Guvernul a aprobat în iulie un buget de circa 4,2 milioane euro pentru evenimentele dedicate Centenarului în judeţul Vrancea, însă aproape trei sferturi din sumă a fost destinată unor lucrări de infrastructură.
Un grup format din patru cetăţeni români, aflaţi pe o barcă în largul mării în Marea Britanie, a intrat în coliziune cu o altă ambarcaţiune în noaptea de sâmbătă spre duminică, unul dintre ei fiind decedat, a transmis, duminică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), citând informaţii obţinute de la autorităţile britanice, scrie stiripesurse.ro
O altă persoană este internată la o unitate medicală din Worthing, fiind în prezent în afara oricărui pericol, iar alţi doi sunt dispăruţi, se precizează într-un comunicat de presă al MAE.
Paza de coastă desfăşoară ample căutări pentru găsirea celorlalţi doi cetăţeni români.
Consulul Ambasadei României la Londra s-a deplasat în regim de urgenţă la unitatea medicală unde se află internat cetăţeanul român rănit pentru a afla detalii suplimentare despre starea sa de sănătate. Misiunea diplomatică şi Oficiul consular menţin în atenţie, cu prioritate, cazul, precum şi stadiul căutărilor celor doi cetăţeni români dispăruţi şi sunt în contact cu autorităţile locale, fiind pregătiţi să acorde sprijin şi asistenţă consulară, se precizează în comunicat.
MAE transmite sincere condoleanţe familiei cetăţeanului român decedat în urma accidentului naval.
Duminică, publicaţia ‘Daily Mail’ a transmis că autorităţile britanice desfăşoară o operaţiune de salvare pe Canalul Mânecii, după ce doi români au fost daţi dispăruţi în urma scufundării unei ambarcaţiuni de mici dimensiuni în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Conform acestei surse, două ambarcaţiuni au intrat în coliziune la o distanţă de circa două mile de coasta oraşului Shoreham, una dintre ele scufundându-se. La bordul acesteia din urma s-ar fi aflat patru persoane.
Un bărbat în vârstă de 45 de ani a fost salvat de pescari, care l-au găsit agăţat de o baliză. Un altul a fost şi el salvat iniţial de echipele specializate, dar a decedat ulterior, iar ceilalţi doi sunt în prezent căutaţi.
Potrivit poliţiei, ambarcaţiunea care s-a scufundat a plecat din portul Brighton Marina după miezul nopţii. Conform unui martor, condiţiile de navigaţie erau ‘teribile’ şi vizibilitatea foarte slabă.
Autorităţile britanice desfăşoară o operaţiune de salvare pe Canalul Mânecii, după ce două ambarcaţiuni au intrat în coliziune la o distanţă de circa două mile de coasta oraşului Shoreham, conform evz.ro
Potrivit Daily Mail, un român în vârstă de 45 de ani, din Londra, a fost salvat de pescari, după ce a fost găsit agăţat de o baliză. Un altul a fost şi el salvat iniţial de echipele specializate, dar a murit ulterior.
În prezent autoritățile britanice caută pe ceilalți doi membrii ai ambarcațiunii care s-a scufundat.
Potrivit poliţiei, vasul care s-a scufundat a plecat din portul Brighton Marina după miezul nopţii. Conform unui martor, condiţiile de navigaţie erau „teribile” şi vizibilitatea foarte slabă.
MAE transmite că în acest moment Ambasada României de la Londra „are în atenţie” accidentul naval petrecut în Canalul Mânecii, în largul comitatului Sussex, în care presa britanică spune că ar fi implicaţi şi doi români, şi se fac demersuri pentru identificarea victimelor. Până în acest moment nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară.
„Ambasada României la Londra are în atenţie accidentul naval produs în Shoreham Harbour, Sussex. Reprezentanţii misiunii diplomatice au întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare cu privire la incident precum şi la identitatea şi cetăţenia victimelor”, se arată într-un răspuns al MAE, la solicitarea News.ro.
Sorin Cozma, sef al directiei anti-tero din SRI pana saptamana trecuta: Valurile de emigranti vor lovi si Romania. E Romania pregatita sa primeasca 500.000 de musulmani? Avem o lipsa de forta munca acuta. Suntem pregatiti sa facem switch-ul? Generalul Sorin Gabriel Cozma, fostul sef al Directiei Generale Prevenire si Combatere Terorism din cadrul SRI, trecut in rezerva de Klaus Iohannis saptamana trecuta, a declarat ca valurile de emigranti vor lovi si Romania si a sugerat ca acestia ar putea fi solutia pentru criza fortei de munca, relateaza comisarul.ro
Generalul in rezerva a facut declaratiile in cadrul unui panel despre „Globalizarea terorismului” ce a avut loc in penultima zi a Festivalului de Film si Istorii Rasnov, dupa proiectia unui documentar despre istoria ISIS. In public se afla si procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar.
„Valurile de emigranti vor lovi si Romania. E Romania pregatita sa primeasca 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au patimit foarte mult in tarile lor. Vom fi sau nu pregatiti? Va trebui sa dam un raspuns la problema aceasta. Avem o lipsa de forta munca acuta. Istoric, Romania nu s-a mai confruntat cu asemenea (…). Suntem pregatiti sa facem switch-ul?”, a spus fostul sef din SRI potrivit paginii de Facebook a Festivalului.
Cozma a fost intrebat din public si in privinta oportunitatii construirii unei mari moschei in Romania
„Daca factorul politic considera ca are nevoie de informatii pe subiectul construirii moscheii, le vom oferi. Greu de spus daca e bine sau e rau sa se construiasca o mare moschee in Bucuresti. Factorul politic, el trebuie sa adune toate informatiile necesare unei decizii. Nu exista bine sau rau. Un lucru poate fi de bine acum, de rau peste 10 ani. Stiti ca noi construim o biserica ortodoxa in Turcia? V-ati gandit si la riscul refuzului de a construi o moschee?”, a raspuns el.
In ce priveste problema terorismului acesta a explicat ca nu putem spune ca nu suntem afectati, pentru ca „mor cetateni romani in atentate, arestam suspecti de terorism in Romania, nu ne putem plasa intr-o pozitie de neutralitate.”
Pe de alta parte, el a amintit ca „Romania e una dintre foarte putinele, tari europene care nu are cetateni inregimentati in teatrele jihadiste din Siria si Irak alaturi de DAESH. E bine!”
El i-a criticat pe cei care sustin „la televizor” ca nu exista cooperare intre organismele statului in privinta anti-terorismului: „Ma intreb de unde stiu ei cum cooperam. In fapt, cooperam foarte bine, aspect care a condus la intreprinderea unor masuri de prevenire mediatizate, inclusiv arestari.”
El a declarat si ca problema nu este ca nu ar fi solutii de lupta antitero, ci ca este nevoie si de o legislatie care sa sustina aceste eforturi.
„Si aici ma refer mai ales la resursa juridica. Daca si resursa juridica ne va ajuta, putem schimba, diminua trendul atentatelor teroriste. Desi ne-am miscat greu in Europa, e multa birocratie, avem totusi un trend in crestere din punct de vedere a gasirii solutiilor juridice care sa ne ajute. Si nu vorbesc sub nici o forma de legislatie care sa restranga libertatile fundamentele, drepturile omului”, a continuat el.
Pe de alta parte, Cozma a fost intrebat din public daca s-a intamplat vreodata ca factorul politic sa nu ia in considerare informarile SRI.
„As vrea, in prealabil, sa reamintesc ca SRI are ca prima sarcina sa ofere decidentului politic sau militar informatii pe baza carora acesta sa ia decizii. Prin urmare, eu nu pot spune ca decidentul politic ia sau nu o decizie buna. Decizia ii apartine decidentului politic. Nu e menirea unui serviciu sa caracterizeze intr-un fel sau altul decizia politica. Desigur ca ne-am dori o reactie mai rapida la informarile noastre. Factorul politic ia in considerare ceea ce crede necesar din informarile SRI”, a raspuns Cozma, potrivit sursei citate.
Imaginea falxului, sabia încovoiată emblematică a dacilor – alături de stindardul draco şi de brăţările de aur – a devenit un simbol al culturii contemporane româneşti, reprezentând măiestria poporului dac. Această măiestrie, atât în fabricarea armei, cât şi în mânuirea acesteia, este susţinută şi de numeroase surse istorice, fiind printre cele mai de temut invenţii militare din istoria antică, scrie descopera.ro
Scoaterea în evidenţă a acestei săbii curbate a avut loc odată cu războaiele daco-romane din 101-102 şi 105-106. Falxul este o adaptare dacică a unei săbii curbe a cărui principiu a fost întâlnit în multe zone din Balcani, fiind cunoscută chiar şi în afara acestui spaţiu, la lycieni şi celţi.
Originea sabiei
La originile ei se află cel mai probabil o simplă seceră, suferind modificări în timp. De asemenea, transformarea secerii în sabie coincide şi cu trecerea de la epoca bronzului la epoca fierului, scrie Enciclopedia dacică.
Aşadar, fierul este un metal mult mai potrivit pentru o armă de dimensiuni mai mari decât cuprul şi bronzul, metale moi. Modul de utilizare al acestei arme întâreşte această ipoteză, fiind nevoie de duritatea vârfului pentru a străpunge armura.
Numele original al acestei arme rămâne necunoscut, în istorie existând doar varianta latină. Termenul falx sau falcis înseamnă seceră sau coasă. La rândul său, termenul roman provine probabil din grecescul falcata care defineşte în special unealta, dar şi o armă folosită în speţă în practicile religioase sau la vânătoare.
În general, în tot spaţiul unde se întâlneau astfel de obiecte, falxul desemna orice lamă curbată cu tăişul în partea concavă.
De asemenea, la o scară mai mare a timpului, la nord de Dunăre au existat un număr semnificativ de arme/unelte cu tăişul curbat, de la seceri, coase, cosoare, pumnalul curb numit şi sica, rhomphaea tracică şi varianta mai scurtă a acesteia, falx dacica. Ultima, însă, este cea mai reprezentativă pentru poporul dacic, aşa cum precizează şi poetul roman Publius Papinius Statius, atât de reprezentativă încât se poate asocia arma cu poporul.
Caracteristicile superioare ale armei au la bază o industrie metalurgică dezvoltată
Din păcate, în ciuda multor descoperiri arheologice, caracteristicile nu au putut fi exprimate în detaliu. Se poate spune că sabia avea o lungime de 0,7-1 m, iar mânerul era suficient de lung pentru a fi ţinut cu ambele mâini, indicând şi un mod de utilizare al acesteia.
Majoritatea pieselor descoperite au fost la Sarmizegetusa, Aşa cum am menţionat anterior, partea ascuţită a lamei era spre interior, în zona concavă, terminându-se cu un vârf ascuţit.
De asemenea, vestigiile arheologice ale armei indică o calitate mare a fierului şi o pricepere deosebită pentru acea perioadă a meşterilor daci. Fierul era prelucrat printr-o tehnică numită martelare, care presupunea încălzirea şi „modelarea” materialului. Cu ajutorul dălţilor se tăia piesa, care apoi era sudată prin batere la cald. Materialul era călit, pentru a da rezistenţă şi duritate a materialului.
Lipsa urmelor de zgură este cel mai bun indicator al calităţii, fiind urmată de aspectul lipsit de imperfecţiuni şi stângăcii. Acest aspect mai sugerează şi o perfecţionare în timp a tehnicii care are nevoie atât de o industrie puternică a metalurgiei, cât şi de o continuitate a acesteia. Acest lucru este susţinut şi de dovezile arheologice, unde s-au descoperit un număr considerabil de cuptoare pentru prelucrarea fierului pe tot teritoriul geto-dacilor începând cu secolul III î.e.n., scrie Dacoromania.
Falxul era una dintre cele mai de temut arme din antichitate
La început, să facem un mic exerciţiu de imaginaţie: o sabie de 0,7 – 1 m, îndoită cu vârful (ascuţit) în jos, ţinută cu două mâini, care cel mai probabil avea o greutate considerabilă, acţionată de sus în jos. Având în vedere aceste lucruri, putem presupune cu uşurinţă că vârful acesteia putea penetra un coif cu o grosime de câţiva milimetri (alături de craniul nefericitului soldat).
Sursele istorice, experimentele şi alte studii precizează chiar mai mult. Putea penetra orice tip de armură care exista în antichitate şi putea cauza multiple răni şi chiar amputări. Arma era folosită prin lovire şi tragere – acţionând ca un cârlig, ceea ce o făcea foarte bună pentru ruperea formaţiilor compacte. Luptătorul dac putea trage soldaţii romani, rupând formaţia. De aceea, cel mai probabil, astfel de soldaţi erau în prima linie şi aveau scopul de a crea o breşă în liniile inamice.
De asemenea, arma era eficientă şi împotriva cavaleriei uşoare. Pentru că arma era acţionată cel mai bine cu două mâini, războinicii nu foloseau scuturi, ceea ce îi făcea vulnerabili în luptele de aproape.
Cea mai clară dovadă a temerii romanilor faţă de această armă este că aceştia au introdus un grup special de legionari care purtau armură suplimentară pentru a contracara grupul de războinici daci cu falxuri. Astfel, au introdus benzi transversale de metal pe coifurile soldaţilor şi armuri la braţe şi picioare.
Impactul psihologic al armei este complimentat şi cu tipul special de om care o putea mânui. În primul rând, era nevoie de o pricepere deosebită a luptătorului, dar şi de un anume eroism (luptând chiar în prima linie, fără scut). Nu sunt suficiente surse istorice pentru a preciza trăsăturile unei astfel de clase de războinici, dar implicaţiile pot indica şi o anumită caracteristică culturală a dacilor, anume mentalitatea de războinic, „filon spiritual” recurent în popoarele pre-romane europene.
Sosit mai devreme din așa-zisul concediu, Dragnea s-a programat în week-endul trecut în audiență la dom’ profesor Voiculescu, spun surse din anturajul lui Codrin Ștefănescu, conform comisarul.ro
Codrin Ștefănescu este cel care s-a ocupat de negocierile pentru primirea liderului PSD. Aceleași surse mai spun că Dragnea a primit, la plecare, un „to do list” din partea pușcăriașului abia eliberat.
Caz extrem de rar în lumea medicală. Un bebeluş din India s-a născut cu fratele sau geaman în interiorul sau, relatează The Independent, conform stirileprotv.ro
Bebeluşul de sex masculin despre care presă a scris că s-a născut “însărcinat cu fratele său” avea de fapt ascuns în spatele stomacului resturile geamănului.
În urmă unei operaţii, fratele “parazit” care avea braţe, picioare, creier şi măsură în total 7 cm a fost îndepărtat fără a-i pune în pericol viaţa “gazdei”.
O masă din care făceau parte şi oase a fost descoperită la începutul lui iulie în abdomenul fetusului în timpul unei ecografii de rutină a mamei însărcinate în vârstă de 19 de ani, a declarat radiologul Bhavna Thorat.
“În scanările postnatale, am depistat un alt copil pe jumătate format cu creier, mâini şi picioare într-un sac fetal din abdomenul copilului”, a adăugat Thorat.
“Mama a rămas însărcinată cu gemeni. Dar un geamăn s-a dezvoltat în corpul celuilalt geamăn, ceea ce a dus la apariţia unui copil gazdă şi a geamănului sau parazit, care a crescut 13 săptămâni iar apoi creşterea s-a oprit”, a mai spus ea.
Acesta este un caz rar de foetus-în-foetu, o anomalie congenitală în care un fetus malformat şi parazit creşte în corpul unui copil, a afirmat Bhavna Thorat.
Copilul s-a născut la 20 iulie la spitalul Bilal din Thane, în apropiere de oraşul Mumbai, iar săptămâna trecută a trecut printr-o intervenţie chirurgicală pentru înlăturarea geamănului parazit.
Operaţia a avut loc la 25 iulie şi a fost efectuată de chirurgii pediatri de la un alt spital, care au înlăturat geamănul nenăscut de circa 7 cm lungime şi care cântărea în jur de 150 de grame.
“Nu au existat complicaţii. Atât mama, cât şi copilul sunt în continuare internaţi dar sunt în stare bună”, a declarat ginecologul Neena Nichlani pentru DPA.
Cei doi medici susţin că numai 100 de astfel de cazuri au fost documentate în întreaga lume. Se estimează că un caz de foetus-în-foetu apare o dată la 500.000 de naşteri, a spus Thorat.
Agenția spațială americană (NASA) angajează un „ofițer pentru protecție planetară” care să apere Pământul de contaminare extraterestră și care va avea un salariu de 187.000 de dolari pe an, relatează miercuri cotidianul britanic The Independent în ediția sa online. Jobul presupune „călătorii frecvente” și este numai la îndemâna cetățenilor americani, scrie digi24.ro, potrivit Agerpres.
Jobul full-time de „ofițer pentru protecție planetară” presupune și asigurarea faptului că oamenii plecați în spațiu nu vor contamina planete și sateliții lor naturali, dar și că materia extraterestră nu va infecta Pământul. Salariul este unul cu șase cifre — 187.000 de dolari pe an — la care se adaugă și alte beneficii.
„Protecția planetară are legătură cu evitarea contaminării biologice și cu componente organice în explorarea spațială cu echipaj uman sau robotică”, se menționează în anunțul de angajare.
„NASA are politici pentru protecție planetară, aplicabile tuturor misiunilor de zbor în spațiu care ar putea, intenționat sau nu, să transporte organisme terestre și componente organice pe planete sau alte corpuri ale sistemului solar, precum și oricărei misiuni cu nave spațiale care se poate întoarce pe Terra și în biosfera sa cu mostre din obiectivele extraterestre de explorare”, se mai specifică în textul citat.
Funcția pentru o perioadă de trei ani — cu șansa de a fi prelungită până la cinci — a fost creată după ce SUA a semnat în 1967 Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic, angajându-se „să efectueze studii și explorări în spațiul cosmic, precum și să evite contaminarea dăunătoare și schimbările defavorabile în mediul de pe Pământ care pot rezulta din introducerea materiei extraterestre”.
În lume mai există o singură slujbă full-time similară, la Agenția spațială europeană (ESA), susține Catharine Conley, singurul ofițer pentru protecție planetară al NASA din 2014. Ea se va muta la Biroul pentru siguranță și asigurarea misiunilor din cadrul NASA.
Ea a explicat că, potrivit tratatului internațional din 1967, orice misiune spațială trebuie să aibă mai puțin de o șansă la 10.000 de a contamina o lume extraterestră, asigurându-se inclusiv că un robot sau o sondă care survolează sau fotografiază o planetă nu are efecte dăunătoare.
De asemenea, noul angajat al NASA va depune eforturi pentru a apăra Pământul de o potențială contaminare din partea unor planete precum Marte, despre care oamenii de știință spun că a fost în trecut acoperită de ape și că avea o atmosferă care susținea viața.
Noul angajat va fi probabil implicat în viitoarea expediție a NASA pe Europa, una dintre lunile lui Jupiter. Misiunea Europa Clipper, estimată la 2,7 miliarde de dolari și aprobată deja de Congres, intenționează să cartografieze suprafața lunii și să analizeze dacă aceasta este locuibilă. Sonda s-ar putea prăbuși totuși, o circumstanță pentru care ofițerul de protecție planetară trebuie să se pregătească.
Candidații vor trebui să călătorească mult și, ca în orice alt job, vor avea de răspuns la e-mail-uri, propuneri și alte informări.
Candidații trebuie să aibă cel puțin un an de experiență ca angajat guvernamental civil de nivel înalt și o diplomă în fizică, inginerie sau matematică. De asemenea, trebuie să aibă „cunoștințe avansate” de protecție planetară.
„Pe aici nu se trece!”, deviza născuta pe câmpul de luptă al Mărăşeştilor a intrat in istorie prin jertfa a peste 27 000 de români care au tinut piept atacurilor armatei germane în trei mari bătălii ale Primului Război Mondial, în iulie şi august 1917. „Întru slava eroilor neamului” au fost ridicate un mare Mausoleu la Mărăşesti, cel mai impunator din ţară, şi un altele la Mărăşti şi Soveja, iar povestirile despre marile lor fapte de arme au rămas pentru totdeauna în conştiinţa românilor, relatează stiri.tvr.ro
Pe 6 august 2017 se comemorează 100 de ani de la luptele duse la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, lupte care contribuit la înfăptuirea României Mari.
Aşa povestea generalul Mackensen, şeful armatei germane: “Domnule, dupa ce am luptat cu românii în 1916, am crezut cã a dispãrut armata românã, cã ea nu existã în 1917 când trebuia sã fac un nou efort şi sã cuceresc şi restul României. Dar când a început bãtãlia de la Mãrãşeşti, Mãrãşti, Oituz, mi s-a spus cã în faţa mea este armata românã despre care eu aveam convingerea cã dispãruse. Dar armata românã înviase din cenuşa ei ca pasãrea Phoenix. Rapoartele de front veneau năpraznice: <<Nu sunt români, sunt negri ca dracii şi viteji! N-au nici o haină pe ei! Sunt şi în pielea goală! Sau în cămăşi. Şi la baionetă nu putem să rezistăm!>>”. „Pe mine m-a bătut la Mărăşeşti armata română, care a înviat ca o pasăre Phoenix, şi care a speriat armata germană!”
România intrase în război pe 27 august 1916. Lupta de partea Antantei, alături de Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus, împotriva Puterilor Centrale, reprezentate de Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria, cu o armata de 500 de mii de militari organizată în 23 de divizii. Erau puţini ofiţeri profesionişti, dotarea insuficientă şi soldaţii slab pregătiţi.
La doar o luna de la începutul războiului trupele române au fost înfrînte pe frontul din Dobrogea, la Turtucaia, şi după încă o luna urma şi eşecul încercării de spargere a frontului germano-bulgar, cu uriaşe consecinţe pentru tot restul campaniei.
Şi pe frontul din Transilvania armata română a fost împiedicată să înainteze, fiind nevoită să de retragă în interiorul graniţelor naţionale.
Până la sfîrşitul anului 1916 Bucureştiul a fost ocupat şi curând mare parte a teritoriului României s-a aflat sub ocupaţia trupelor germane conduse generalii Falkenhayn şi Mackensen. Armata română pierduse 300 de mii de soldaţi – morţi, răniţi, dispăruţi sau prizonieri.
Luptele au continuat în 1917. Guvernul alături de o parte a populaţiei s-au retras în Moldova care rămăsese neocupată, de asemenea şi armata care o proteja împotriva atacurilor germane.
Armata germană, comandată de generalul Mackensen, încerca să străpungă frontul româno-rus printr-o puternică ofensivă şi să ocupe pămîntul dintre Siret şi Prut.
Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României că stat.
Dar, bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, desfăşurate sub coordonarea echipei Marelui Cartier General român condus de generalul Constantin Prezan, secondat de comandantul Armatei I Române, generalul Constantin Christescu, i-au uimit până şi pe nemţi cu modul în care a fost conceput planul de luptă.
Iulie şi august 1917, luni de foc la Mărăşti, Mărăşesti şi Oituz
În22 iulie 1917, de pe înălţimile ce dominau Mărăştiul, a început atacul armatei române asuprta trupelor germane cu scopul de a încercui şi distruge Armata a 9-a printr-o ofensivă în zona bazinului Soveja şi încă un atac în direcţia Siretului inferior la Nămoloasa, operaţiune la care însă s-a renunţat.
Opt ore de bombardamente au creat 12 breşe în rândurile de sârmă ghimpată. Sub adăpostul întunericului şi mascaţi de relief, în dimineaţă zilei de 24 iulie infanteria română a început asaltul cu lupte la baionetă respingînd forţele germane.
Până la 1 august frontul a fost spart pe o lungime de 35 de kilometri, avansindu-se circa 28 de kilometri, s-au eliberat 30 de localităţi şi un teritoriu de aproximativ 500 de km pătraţi. A fost cea mai de succes operaţiune militară aliată din 1917, victoria de la Mărăşti contribuind enorm la ridicarea moralului soldaţilor, dar, în cele 10 zile de lupte crîncene au pierit 1469 de soldaţi şi au fost răniţi încă 3052 de ostaşi ai Armatei a II-a Române, iar inamicul a suferit pierderi încă şi mai grele. În urmă înfrângerii suferite la Mărăşti, generalul german Mackensen a decis un atac pe direcţia Mărăşeşti-Adjud, dat de Armata a 9-a Germană, în timp ce Armata 1 Austro-Ungară urma să atace înspre Oituz.
La 6 august 1917 începea la Mărăşeşti cea mai importantă bătălie a Armatei Române din timpul Primului Război Mondial.
Operaţiunea complexă, de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată de 61 de riposte ofensive din partea românilor, era desfăşurată în condiţiile în care armata rusă, în plină disoluţie revoluţionară, îşi părăsea poziţiile.
Germanii şi austro-ungarii plasaseră lângă Mărăşeşti 12 divizii cu peste 1100 tunuri şi în 6 august a început atacul prin focuri de artilerie germană asupra luncii Siretului, apărată de ruşii care începuseră să se retragă din faţă trupelor inamice. Pe poziţiile lor au intervenit însă soldaţii români din Divizia 5 şi 9 Infanterie, în timp ce alte două regimente au oprit ofensivele pe direcţia Moara Albă- Furceni. Rezistanta ostaşilor românilor a fost neobişnuit de dîrză în decursul celor 14 zile de lupte de la Mărăşeşti, continuate apoi şi la Varniţa şi Muncelu. Au pierit în lupte 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, dar eroicele lor fapte de arme au intrat în istorie.
Concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti s-a luptat şi pe văile Casinului, Slănicului, şi a Oituzului pentru a opri ofensiva germano-austro-ungară care urmarea pătrunderea în Moldova. Misiunea de la Oituz a fost încredinţată trupelor conduse de generalul Friedrich von Gerock, iar disproporţia de forţe era destul de mare, în defavoarea românilor care acopereau şi breşă lăsată prin plecarea corpului de armata rus. Animaţi de deviza, „Pe aici nu se trece!”, lansată de generalului Eremia Grigorescu care a condus personal operaţiunile, ostaşii români au rezistat cu eroism în faţă diviziilor inamice, începând din 8 august şi până la 22 august. Pierderile Armatei a II-a în bătălia de la Oituz au fost însemnate, 1 800 morţi, 4 850 de răniţi şi 1 570 de dispăruţi, dar armata română a rezistat dovedind lumii, că „pe aici nu se trece !”.
Pe 8 septembrie 1917 când au încetat operaţiunile militare, România pierduse în total 27.000 de oameni, iar Germania în jur de 47.000. Pe întreagă perioada a confruntărilor cu Puterile Centrale, România a pierdut însă 250.000 de soldaţi şi 430.000 de civili, aproape 10% din populaţia ţării.
Eroii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz
Generalul de corp de armată Constantin Christescu,
unul dintre principalii creatori ai planurilor de campanie din 1916 şi 1917, şi la solicitarea Serbiei şi a planul de campanie împotriva armatei bulgare, a fost schimbat, poate pe nedrept, de la conducerea Armatei I, cu doar câteva zile înainte de declanşarea marii bătălii de la Mărăşeşti, fiind însă înlocuit cu om de aceeaşi valoare, generalul Eremia Grigorescu.
Numele său nu a fost uitat, este recunoscut ca unul dintre marii comandanţi ai armatei şi creator al şcolii de stat major din România. Mormântul său se afla la cimitirul Bellu din Bucureşti, iar în 2013, la 90 de ani de la trecerea sa în nefiinţă a fost comemorat printr-o mare ceremonie militara.
Generalul Eremia Grigorescu, care se distinsese în fruntea Diviziei 15 Infanterie, denimită şi Divizia de Fier, atât în luptele de apărare din Dobrogea în 1916, cât şi pe frontul din Carpaţi, în trecătoarea Oituz şi la Mărăşeşti, a primit comandă Armatei I la 30 iulie 1917, în condiţii excepţional de grele şi de mare răspundere după cum afirma, şi şi-a mobilizat soldaţii cu îndemnul „izbânda nu se obţine sigur decât atacând cu hotărârea de a face orice sacrificiu” dobândindu-şi titlul de onoare de „Eroul de la Mărăşeşti”.
La terminarea războiului a fost avansat la gradul de general de corp de armata, iar la 11 noiembrie 1918 când în aula Universităţii din Iaşi i-a fost înmânată o sabie pe care erau înscrise numele glorioase: Oituz, Panciu şi Mărăşeşti, mulţumind, generalul Grigorescu a spus: „Nu am făcut de cât să execut un ordin. Mi s-a ordonat să nu las inamicul să treacă şi l-am oprit.”
Generalul Grigorescu a primit nenumărate distincţii militare româneşti şi străine, dar şi aprecieri elogioase din partea regelui Ferdinand I, ale Ţarului Nicolae al II-lea sau ale unor personalităţi politice şi militare ale epocii. A fost numit apoi ministru de război în guvernul condus de Constantin Coandă şi deşi a ocupat postul numai o luna, a adus îmbunătăţiri în organizarea armate şi s-a ocupat de -a ocupat de refacerea instalaţiilor petrolifere şi a altor obiective distruse de inamic. S-a stins din viaţă la 20 iulie 1919 şi a fost înmormântat, la dorinţa lui, la Mărăşeşti, în mijlocul soldaţilor care s-au jertfit în bătăliile din aceste locuri.
De strălucitele bătălii de la Mărăşti şi Oituz îşi leagă numele şi generalul Alexandru Averescu, conducătorul Armatei a II-a. S-a remarcat printr-un spit ingenios şi plin de iniţiativa, iar operaţiunea din Munţii Vrancei a reprezentat un model de artă militară.
Pentru meritele pe câmpul de lupta a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, iar pe 14 iunie 1930 regele Carol al II-lea i-a conferit demnitatea onorifică de mareşal.
Căpitanul Grigore Ignat din Regimentul 51/52 infanterie primise ordin să ocupe, în zona Mărăşeşti – La Răzoare, poziţiile slăbite şi să reziste până va primi întăriri. Şi a rezistat cu îndârjire împreună cu soldaţii săi sub focul artileriei germane, printre zeci de obuze şi tiruri de mitralira, ordonând că şi morţii să fie puşi în poziţie de tragere. În bătălia de la Răzoare-Mărăşeşti din 6 august 1917 toţi cei 180 de ostaşi au căzut eroic, la fel şi căpitanul Ignat, găsit mort sub cadavre inamice, într-un transeu, cu mitraliera în braţe.
Jertfa căpitanul Ignat şi a companiei sale a oferit un răgaz armatei române, care a contraatacat şi recucerit pământul pierdut. Post-mortem a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul şi înmormântat în Mausoleul de la Mărăşeşti.
Sublocotenentul Teodor Grigoriu, din compania de mitraliori condusă de căpitanul Ignat, grav rănit la cap, dar declarat mort pe câmpul de lupta, a fost recuperat de nemţi, operat la Focşani şi trimis în lagărul de prizonieri din insula Strahlsund-Danholm. A fost singurul supravieţuitor al acestei companii eroice. A primit Steaua României clasa I şi alte decoraţii româneşti şi străine şi înaintat în grad, ajungând general. S-a stins în anul 1974, iar numele său este trecut în dreapta intrării în Mausoleul de la Mărăşeşti, lângă cel al maiorului Grigore Ignat şi al eroicei Companii de mitraliori.
Ecaterina Teodoroiu, răsplătită pentru curaj în lupta cu distincţii militare şi ridicată ridicată la gradul de sublocotenent, primise comandă unui pluton de infanterie.
La 22 august 1917 în bătălia de la Varniţa şi Muncelu a căzut eroic, în fruntea plutonului, fiind împuşcată în piept.
Ultimele ei cuvinte au fost: Înainte băieţi, sunteţi cu mine !. Este prima femeie-ofiţer din armata româna care şi-a sacrificat viaţa pe câmpul de luptă. Avea doar 23 de ani.
A fost înmormântată în satul Poieni din judeţul Vrancea, dar osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu, în mormântul monument din centrul oraşului.
În memoria ei au fost ridicate încă cinci monumente, la Slatina, Brăila, Tişiţa, Azuga şi Soveja, iar bustul ei a fost amplasat pe aleea personalităților istorice de pe platoul din fața Mausoleului de la Mărăşeşti.
Măriuca Zaharia, o fetiţă de 12 ani din satul Haret, a ajutat armata română transmiţînd din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborîtă de glonţul unui lunetist neamţ.
În cinstea sacrificiul făcut, trupul neînsufleţit al Măriuca Zaharia a fost depus în Mausoleul Mărăşeşti, printre alţi mari eroi ai acelor lupte, iar în faţă şcolii din Haret s-a ridicat un monument închinat faptelor ei din anul 1917.
Figura eroică a fetiţei a fost evocată în filmul Baladă pentru Măriuca în anul 1969 şi în cartea Povestiri istorice al lui Dumitru Almaş, prezentă şi în manualele claselor primare.
Chiar în zona de rupere a frontului inamic a fost ridicat Mausoleul de la Mărăşti.
Pe cele 15 table de marmură albă au fost înscrise numele soldaţilor căzuţi în lupta, din Regimentele: 17 infanterie, 30 Dorobanţi, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vânători, Regimentul de Călăraşi, numele sublocotenetior I. Stănescu, C. Breazu, sergent C. Florea, dar şi eroi necunoscuţi. Aici a fost înmormântat şi marele general Alexandru Averescu, alături de Arthur Vaitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
Cel mai important mausoleu al eroilor din Estul Europei a fost construit la Mărăşeşti, „Întru slava eroilor neamului„, aşa cum a fost scris pe frontispiciu, în memoria celor 480 de ofiţeri şi peste 21.000 de soldaţi care şi-au jertfit viaţa în lupte. Mausoleul a fost ridicat la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, pe pămîntul donat chiar de socrul marelui general Eremia Grigorescu, boierul Georges Ulise Negropontes, şi inaugurat în 18 septembrie 1938. În impresionantul monument sunt osemintele a 5.073 de soldaţi, ofiţeri şi preoţi, în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune.
Aici sunt şi osemintele micuţei eroine Măriuca Zaharia, pe Culoarul Cavalerilor, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, dar şi mormântul generalului Eremia Grigorescu, sprijinit pe osemintele a 600 de eroi necunoscuţi. În muzeul mausoleu sunt expuse steaguri, arme, tunuri, proiectile sau alte trofee şi documente revelatoare pentru luptele de la Mărăşeşti, iar de pe terasă, de lângă marele basorelief care înfăţişează episoade din timpul crincenelor bătălii, se vede Valea Siretului apărată de eroi cu preţul vieţii.
Mausoleele de la Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja au fost restaurate, printr-un proiect început în 2007, şi introduse în circuitul turistic Drumul de glorie, împreună cu alte monumente istorice şi religioase, care cuprinde localităţile Focşani, Mărăşeşti, Panciu, Străoane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.
Meteorologii au anunţat temperaturi de până la 42 de grade în 12 judeţe din Vestul ţării, unde este în vigoare codul roşu de caniculă. Restul ţării rămâne astăzi sub incidenţa codului portocaliu de caniculă, în Bucureşti fiind anunţate temperaturi cuprinse între 36 şi 39 grade. În ultimele două zile, doi oameni au murit, iar sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce li s-a făcut rău din cauza căldurii, conform mediafax.ro
ANM a prelungit atenţionarea pentru cod roşu de caniculă şi duminică, în două judeţe. Pentru restul ţării au fost emise coduri portocaliu şi galben.
COD ROŞU: Duminică (6 august), valul de căldură va persista, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi şi se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 şi 84 de unităţi. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 şi 25 de grade. În judeţele Mehedinţi şi Dolj se vor înregistra temperaturi maxime extreme de 40…41 de grade.
COD PORTOCALIU: În Banat, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei şi a Transilvaniei, precum şi în nordul şi estul Olteniei şi în sudul Crişanei, temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 şi 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei.
Meteorologii atrag atenţia că în a doua parte a zilei de duminică (6 august) şi în noaptea de duminică spre luni vor fi averse torenţiale, însoţite de frecvente descărcări electrice, grindină şi vijelii, în special la munte, în nord-vestul şi nordul teritoriului, iar în cursul zilei de luni (7 august) mai ales în jumătatea de nord.
Vremea caniculară se va menţine şi pe parcursul săptămânii viitoare, mai ales în zonele de câmpie.
Un bărbat din Iaşi a murit din cauza expunerii la căldură, el fiind găsit pe câmp când deja prezenta convulsii, cu o temperatură de 42 de grade. Un alt ieşean este în stare critică la spital, după ce a muncit pe câmp în condiţii de caniculă. Progonsticul este rezervat.
La Galaţi, un bărbat de 60 de ani a murit, joi, din cauza caniculei, omul căzând pe stradă în faţa blocului în care locuia. Cadrele medicale SMURD i-au acordat primul ajutor, dar nu l-au putut resuscita.
Temperatura resimţită la sol poate depăşi 60 de grade Celsius, în anumite zone ale ţării existând valori care depăşesc limitele înregistrate de când se fac măsurători, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
„Cea mai mare este temperatura de la Băile Herculane, de 39,8, care a fost cea mai ridicată temperatură înregistrată în luna august, de când se fac măsurători. Adică de 50 de ani. (…) La Codul Roşu precedent (emis în luna iulie – n.red.), am avut temperaturi de 42 de grade. Acum suntem abia la început, astăzi (vineri – n.red.) este prima zi de Cod Roşu, aşteptăm să vedem dacă finalizează cele 42 de grade. Cel mai probabil se vor realiza şi să fie mai multe situaţii decât au fost la celălalt val de căldură. Ce este clar, acest val de căldură se întinde pe o perioadă mai mare de zile şi pe o suprafaţă mai mare a ţării decât anteriorul”, a explicat meteorologul Andrei Meda, de la Administraţia Naţională de Meteorologie.
Deşi cei de la AMN au calculat anumite valori, precum 36, 37 sau chiar 40 de grade, sursa citată a precizat că, în oraşe, temperaturile pot creşte, în funcţie de locul unde ne aflăm, cu cinci, 10, sau chiar cu 15 grade.
Reporterii MEDIAFAX au încercat să facă un experiment în ceea ce priveşte temperatura înregistrată la nivelul mijloacelor de transport în comun din Capitală şi au constatat că, în autobuze şi tramvaie, sunt cu şapte grade mai multe decât afară.
Numai în Capitală, peste 500 de persoane au solicitat ajutor de la Ambulanţă din cauza caniculei, în prima jumătate a zilei de vineri, 67 dintre acestea având nevoie de îngrijiri medicale în stradă, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF), Alis Grasu.
„Au fost 554 de apeluri, de vineri de la ora 8:00 şi până acum. 312 din ele, urgenţe de Cod Roşu şi Cod Galben, iar 67 din ele au fost cazuri în loc public, din care 17 lipotimii (leşinuri n.r.) şi 13 sincope”, a declarat Alis Grasu.
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să evite expunerea prelungită la soare între orele 11 şi 18, să consume lichide, fructe şi legume, având în vedere avertizările meteorologilor, potrivit cărora temperaturile ar putea ajunge la 42 de grade.
„În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide (între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă„, transmite ministerul.
De asemenea, ne este recomandat să nu consumăm alcool pentru că deshidrateaza organismul dar şi evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.
„Pe parcursul zilei este bine să facem duşuri calduţe, fără a ne şterge de apă, iar dacă avem aer condiţionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală. Dacă nu aveti aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (spaţii publice, farmacii, biserică, magazine). Dacă este absolut necesar să plecaţi de acasă între orele amiezii trebuie să folosiţi o ţinută adecvată:pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise„, recomandă instituţia.
Persoanele care suferă de anumite afecţiuni işi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca în aceste perioade de caniculă, persoanele cu afecţiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaţie, mentale sau cu hipertensiune să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente, mai spune ministrul.
Compania Aquaserv Târgu-Mureş a întrerupt furnizarea apei potabile în mai multe localităţi din judeţ, din cauza temperaturilor ridicate şi a consumului excesiv de apă. Compania face apel la consumatorii din zonele afectate să folosească apă cu moderaţie, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Pompierii au fost solicitaţi, vineri, să ducă 14 tone de apă, cu cisternele, în două comune din Prahova, după ce din cauza caniculei pe reţeaua publică nu mai curge apă, sute de persoane fiind afectate, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Peste o mie de persoane din trei sate ale oraşului Tismana, judeţul Gorj, nu au apă la robinete, din cauza unor lucrări efectuate de Hidroelectrica. Pompierii au dus apă menajeră oamenilor cu cisterna, în condiţiile în care joi, la orele prânzului, erau 32 de grade Celsius în localitate.
Caniculă şi furtuni violente în ţară
Sâmbătă (5 august), valul de căldură care a debutat încă de luni (31 iulie) va continua să se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi şi se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 şi 84 de unităţi. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 şi 25 de grade. În zonele de câmpie şi de podiş ale judeţelor: Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sălaj, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Mehedinţi şi Dolj, se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei şi care se vor situa între 39 şi 42 de grade, anunţă meteorologii.
În aceeaşi perioadă este în vigoare şi un cod portocaliu de caniculă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia şi local în Maramureş, Transilvania şi Oltenia temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 şi 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei.
Treptat, valul de căldură se va restrânge către regiunile sudice şi va persista până spre mijlocul săptămânii viitoare. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere, în special în zonele de munte şi în jumătatea de nord a ţării, anunţă ANM.
„Cel mai probabil de duminică, din a doua parte a zilei, în special în zonele de munte şi în jumătatea de nord a ţării, gradul de instabilitate atmosferică să fie în creştere. Restrângerea valului de căldură va fi cu ocazia evoluţia unor sisteme noroase care vor aduce furtuni violente în ţară„, au explicat reprezentanţii ANM pentru MEDIAFAX.
Este al doilea cod roşu de caniculă emis de meteorologi pe parcursul acestei veri, primul fiind dat la începutul lunii iulie.
Circulaţie restricţionată pentru autovehiculele de peste 7,5 tone
În judeţele aflate sub incidenţa codului roşu şi portocaliu de caniculă, circulaţia autovehiculelor cu masa autorizată mai mare de 7,5 tone este restricţionată, în intervalul orar 12:00–20:00, pe drumurile naţionale şi autostrăzi.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) interzice temporar circulaţia vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, pe autostrăzile şi drumurile naţionale din judeţele afectate de caniculă, cu excepţia transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală, vehiculelor care participă la intervenţii în caz de forţă majoră, transporturilor funerare, transporturilor poştale, transporturilor de echipamente de prim ajutor, transporturilor pentru distribuire de carburanţi, transporturilor de mărfuri sub temperatura controlată, transporturilor pentru tractări de vehicule avariate, transporturilor pentru distribuirea de apă şi hrană în zonele calamitate, transporturilor cu vehicule specializate destinate prin construcţie, salubrizării, transporturilor de apă îmbuteliată, transporturilor produse provenite din exploatări agricole şi transporturilor militare implicate în exerciţii multinaţionale.
„Restricţionarea circulaţiei este necesară pentru protecţia sectoarelor de drum asfaltat pe care, din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, se produc deformări majore ireversibile cu pierderea stabilităţii îmbrăcaminţii rutiere”, precizează CNAIR.
Canicula afectează şi circulaţia feroviară
CFR Infrastructură a anunţat că viteza de circulaţie a trenurilor va fi redusă cu 20-30 km faţă de viteza normală, iar personalul CFR va efectua revizii suplimentare pe reţeaua feroviară în perioada 1-6 august, din cauza temperaturilor ridicate anunţate de Agenţia Naţională de Meteorologie.
Actorul Florin Călinescu iese la atac. Vedeta ProTV recunoaşte că nu e un mare fan al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), dar avertizează. Nu e de acord ca preoţii cu inclinaţii gay să ajungă în Casa Domnului. Într-o postare extrem de dură pe facebook, Călinescu spune că ‘se va posta cu parul în faţa Sinodului’, pentru a nu le da voie activiştilor gay să intre în Biserică, scrie stiripesurse.ro
„Prea Fericite Daniel! Nu imi esti simpatic. De loc. Pe 17 si 18 se intalneste sfantul sinod permanent al BOR. Daca la aceasta sedinta de partid bisericesc, iara nu Dumnezeiesc, anumiti activisti gay, angajati ai dumneatale, ar dori sa schimbe randuiala crestina, conteaza pe mine. Stau cu parul la intrare.
Popii trebuie sa fie oranduiti cum a zis Dumnezeu. Barbat cu femeie. Sau calugari. Punct. Daca unii golani, gen pomohaci si asta de la Husi, si o sa revin,pomohaciule, cu toate afacerile tale, toate apartamentele, toate averile, toti cei platiti de tine sa vina pe la cantari sa te pupe pe gura si sa iti dea flori,toata schema afacerii Mosuni,cu toate insistentele postacilor platiti de tine, sa ma atace, cu toate detaliile, pentru ca te crezi smecher si destept si marele golan de Husi, vor sa atace orânduiala la sinod, Daniele, ma bag pana in gat sa apar oranduiala crestina. Fara homosexuali in Biserica. In civilie, nu ma bag.
Cand propavaduiesti Oraduiala, nu poti fi gay. Punct. Am facut armata cu o generatie de popi. Asa, ca, Casiane, al Galatiului, ne stim bine, nu te baga! Si,in batalion, erau muuuulti prelati! Daniel, daca e nevoie, numeste-ma clopotar la marele mall bisericesc al neamului! Gratis!”, a scris actorul pe facebook.
Parada cu „pensiile incredibile ale unora”, urmată de un „linşaj mediatic al generalilor” şi-a atins scopul, rezultatul fiind de felul „a murit şi capra nesimţiţilor…dar nu era cea grasă”, a comentat pe pagina sa de Facebook, generalul (r) cu patru stele Ştefan Dănilă, fost şef al Armatei Române, conform romaniatv.net
Scandal după modificarea pensiilor speciale. „Parada cu pensiile incredibile ale unora, urmată de un linşaj mediatic al generalilor, care trebuia să acopere nemulţumirile celor ce au reuşit să citească formidabilă lege a salarizării (Unice! In lume!), şi-a atins scopul.Soluţia găsită mulţumeşte pe mulţi: a murit şi capra nesimţiţlor! Da, dar nu era cea grasă, ci una mai puţin râioasă. Care se va îngrăşa din salariile mărite fantastic.Dar apele s-au liniştit. Toată lumea e mulţumită! Capra frumoasă a rămas neatinsă, cea mai mică, care nu ştie încă dacă va fi râioasă, e bucuroasă că a prins o păşune mai sus, acolo unde a pus-o noul stăpân, iar vecinii invidioşi pe frumoasa capră îşi freacă mâinile bucuroşi: le-a ieşit! Tot a murit o capră! Sau, măcar au făcut-o de râs”, a scris fostul şef al Statului Major General al Armatei.
Generalul (r) cu patru stele Ştefan Dănilă a fost şef al Statului Major General (SMG) al Armatei în perioada 2011-2014. Fost pilot de MIG 21, MIG 21 LancerR şi C-130 Hercules, Dănilă a fost primul general din aviaţia militară care a ocupat funcţia de şef al Armatei.
Guvernul a aprobat în această săptămână o ordonanţă de urgenţă care stabileşte că pensiile de serviciu nu vor mai fi actualizate în funcţie de nivelul salariului şi că acestea nu vor mai putea depăşi media salariilor din anii de activitate.
Actul normativ reglementează pensiile personalului MAI, al MApN, al serviciilor de informaţii, cel aeronautic civil navigant profesionist, al Corpului Diplomatic şi Consular, al Curţii de Conturi, cel auxiliar din instanţe şi parchete, al funcţionarilor parlamentari, dar şi al membrilor Senatului României şi Camerei Deputaţilor.
Doresc sa il laud pe colegul nostru de la Secunda Tv si Nasul Tv, Mihai Palsu. A realizat doua investigatii senzationale pe care presa mizerabila a refuzat sa le preia: cea legata de Tunul de 5 miliarde de euro de la Elcen si cea legata de vreo 30 de mari Banci din Romania, maxim de nesimtite, care nu reusesc sa faca profit in Romania, deci nu platesc nici macar amaritul de 16% pe Profit ! Si totusi ramin cu „stoicism” in Romania ! Bravo Mugurelule Isarelule ! Degeaba esti mare mason si mare bancher ! Demult nu mai esti roman ! Sau poate ca nu ai fost niciodata !
Asadar, cititi pe Secunda Tv ! Si daca nu cititi, atunci ne meritam soarta ! Fiindca o sa lasam copiiilor nostri Datorii infinite si o sa murim ca prostii lasindu-i sclavi !
Cit despre Pensiile Nesimtite, ce sa mai zic ?! Exact aia care se lauda ca jura pe tricolor si apara tara (am vazut cum au aparat-o in ultimii 27 de ani !) sint exact aia care, prin smecherii, au pensii intre 4.000 si 10.000 de euro ! Generali din Servicii, din Politie si din Armata. In conditiile in care se pensioneaza la 50 de ani, in plina forta, si isi mai iau doua servicii.
In conditiile in care pensia medie a celor 5 milioane de romani, altii decit acesti mari „patrioti”, este de 300 de euro !
In conditiile in care generatia mea si urmatoarele nu vor primi nicio pensie, desi am cotizat la greu catre Statul Mafiot !
Toate aceste pensii nesimtite sint de fapt o mita pe fata. Ca generalii sa taca si, atunci cind e nevoie, sa apese pe butoanele celor activi din Servicii, Armata si Politie ! A, si Justitie, ca uitasem ! Nici Mafia din Sicilia nu este atit de bine organizata ca Statul Mafiot Roman. Si sa nu uitam, toate victimele acestui Stat Mafiot, fostii detinuti politici, au venituri sub 600 de euro !
Ne meritam soarta. V-am spus de sute de ori. Fara o presa libera, independenta si puternica, finantata de romanii patrioti si cu mintea limpede, Romania-Tara Noastra nu va mai exista ! Abia atunci, daca va mai fi un „atunci”,vor exista Justitie si Lege ! Si abia apoi celelalte Institutii, inclusiv cele politice !
Eu cred ca ar fi fost decent ca pensiile Sistemului sa fie undeva la maxim 2.000 de euro, gradual evident. Fiindca oamenii Sistemului se pensioneaza devreme si apoi, prin relatiile, informatiile si influenta lor fac oricum bani multi in afaceri, curate sau nu.
Dar mai exista decenta in Romania ?! NU !
In sfirsit, ajung si la cazul Boureanu ! Isi merita soarta pe deplin. A fost in politica si nu a contribuit cu nimic la o Justitie decenta ! Acum si-a gasit o judecatoare pe masura !
Anca Saru a hotarit ca Boureanu trebuie sa mai stea in puscarie fiindca a dorit sa il umileasca pe politistul respectiv atunci cind l-a lovit in testicule ! Si alte cele…
Sa o luam pe rind, doamna judecatoare:
1. In primul rind, politistul ala este un analfabet si un papagal. Politistii pe care ii cunosc eu nu intra in vorbe cu oamenii beti si nici nu pot fi loviti fiindca sint profesionisti. Sa te loveasca un om beat e risul curcilor ! Sa inteleg ca daca Boureanu era treaz il batea mar pe politist ?! Pai alde astia ne apara ?! Nu doamna judecator, asta nu avea ce cauta in Politie. 2. In al doilea rind, de cind bagam in puscarie oamenii beti sau betivii ?! Sint atitia nenorociti care se imbata si isi bat nevestele cu bita de baseball si nu li se intimpla nimic !!! 3. Ce motivare e asta ca Boureanu a vrut sa il umileasca ?! Pai madam judecatoare, politistul s-a umilit singur, de prost ce e ! Avea protocol de manual sa ii puna catuse lui Boureanu si nu sa stea la talk-show cu injuraturi ! Si apoi sa ii arda falca lui Boureanu ca in cartier ?!?! Pai avem politisti sau mardeiasi ?!
Doamna judecator, pentru motivarea cu care il mai tii pe Boureanu in puscarie eu te lasam corijenta. Era deja mult prea suficient cit a stat la bulau. Dar mata esti judecatoare pe Sistem si stii ca atita timp cit faci pe plac Sistemului esti protejata! Bravo Boureanu ! Tu si toti din politica ati construit aberatia asta de Stat Mafiot !
Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română miercuri după ce nu a fost găsit la domiciliu în vederea executării deciziei definitive de condamnare a sa în dosarul ‘Băneasa’. Joi, acesta ar urma să fie dat în urmărire internaţională, dacă se constată că nu se află în ţară, potrivit stiripesurse.ro
Toate indiciile curg spre această din urmă concluzie: Popoviciu s-ar afla de mai mult timp în afara ţării. Dincolo de informaţiile existente în această direcţie, iubita lui Popoviciu a oferit cel mai important indiciu. Dorothy Constantin a postat pe o reţea de socializare, la începutul lunii iulie, o imagine prin care anunţa că a născut o fetiţă într-un spital din Portland, SUA. Fiica lui Popoviciu ar fi primit chiar numele mamei afaceristului, potrivit Antena 3.
Dincolo de acest indiciu, faptul că Popoviciu s-ar afla în SUA este afirmat şi de deputatul Robert Turcescu. „Popoviciu e in SUA. Americanii nu-l vor trimite la Bucuresti. Case closed! P.S: Popoviciu are si cetatenie americana”, scrie deputatul PMP pe Facebook.
Un alt aspect interesant care îl leagă pe Puiu Popoviciu de SUA este cazul Ambasadei americane de la Bucureşti. Clădirea ambasadei a fost construită tocmai pe un teren aflat sub sechestru, aparţinând lui Popoviciu. Terenul face obiectul infracţiunii pentru care a fost condamnat omul de afaceri la 7 ani de închisoare. Ambasada trebuia să-i plătească lui Puiu Popoviciu 15 milioane de dolari pentru acel teren, timp de 99 de ani. Nu este clar în acest moment ce se va întâmpla cu terenul pe care e construită ambasada.
Incident straniu în castelul bântuit de la Câmpina 
Eroii care s-au jertfit pentru România MARE 
ULTIMA ORĂ 
Tragedie pe Canalul Mânecii 
Dezvăluire ȘOCANTĂ de la vârful SRI! 
Urmează FURTUNI violente 
Florin Călinescu sare în apărarea Bisericii 
Scandal după modificarea pensiilor speciale 
Unde s-ar ascunde miliardarul Puiu Popoviciu, dat în urmărire 