În dormitorul nenumăraților politicieni și în budoarul unei cohorte de ziariști, cearceaful virginității morale este deja pătat cu cianură. Înaintea oricărei discuții despre dreapta ori stânga, iată întrebarea: ești cianurat au ba?
Cred în rețeta de succes capitalism, Stat de drept și virtute morală. Respect oamenii care fac profituri grase în mod cinstit, prin inteligență, muncă, creativitate, risc și competiție deschisă. Îi admir pe cei care au răzbit într-o economie de piață sufocată de economia clientelară. Dar nu-mi plac credințele politice stimulate financiar: nea Dorel îl sprijină pe deputatul Popescu întrucât, în ziua votului, partidul îl răsplătește cu zahăr și ulei… Senatorul Ionescu preferă să cumpere voturile țiganilor prin mituirea (în euro) a unui bulibașă! Nu ăștia sunt liderii care trebuie să conducă. Nu asta-i țara în care vreau să trăiesc.
Noua Republică s-a născut, în fond, pentru a spune că există milioane de români care ar vota liber oameni dezghețați, fără să fie cumpărați cu pui congelați!
De două săptămâni, zeci de mii de tineri – de la mame care alăptau până la liceeni fără doctrină – s-au strâns în Piața Universității pentru rosti acest adevăr simplu: NU totul este de vânzare! Poate că idealismul vârstei tinere e deturnat sau manipulat ideologic. Se întâmplă deja. Probabil există utopici, anarhiști sau naivi pentru care ORICE formă de profit economic este imorală; mai sunt și imbecilii pentru care orice inegalitate între oameni este deja o inechitate socială, pe care doar Statul o poate corecta… Toate aceste erori ale discernământului ideologic pot fi la fel de grave ca erorile judecății morale. Dar nu trebuie să ajungi la marxism, nici să te scalzi în retorica cheguevaristă, pentru a observa că adevărații patrioți din politică și că adevărații jurnaliști din presa liberă slujesc interesul public, nu o firmă privată. Altfel spus, politicienii sunt orice, dar NU agenți de publicitate ai unei corporații transnaționale.
Ei bine, de aproape un deceniu, RMGC și-a făcut campanie electorală dând unui Gigel de la televiziunea X și unui Costel de la ziarul Y, în loc de zahăr și ulei, niște copioase zile și nopți de excursii prin Noua Zeelandă sau alte țări exotice. Unii au fost plimbați cu limuzina și avionul pe diferite continente, în timp ce alții au primit bani grași de reclamă.
Să fie oare vidul legislativ – absența unei legi a lobby-ului în România – care a a permis aceste abuzuri? Dar dacă înaintea vidului legislativ a apărut vidul moral: politicienii români pierduți în jungla șpăgilor, a frățiilor obscure și a mega-conflictelor de interese. Politicienii corupți, așadar, de la primar la premier, îngropat interesul național într-o mare moartă plină cu reziduuri și cianuri.
Circulă nenumărate informații în spațiul public care sugerează că RMGC a influențat (alții ar spune: a cumpărat, în sens larg) conștiințele unor persoane cu putere de decizie în Statul român. Zilele acestea, Ministrul Dan Șova se comportă ca un responsabil de PR al companiei. Repet: nu mă deranjează ventilarea unor opinii pro- sau contra- proiectului ca atare, nici măcar la nivel de Executiv. Susțin un climat de toleranță și virtutea discursului prudențial chiar la temperaturi fierbinți ale dezbaterii publice. Deplâng însă cu vehemență lipsa de onestitate a celor care – precum Victor Shmenovici Ponta – susțin extracția aurului din Apuseni în interesul „oamenilor muncii”.
Avem câteva certitudini: cearceaful Adinei Vălean și perna lui Crin (prin vecinătate conjungală) au fost deja pătate la Bruxelles; chiloțeii unor Victor Ponta-Dan Șova sau Ilie Sârbu s-or fi mânjit pe ruta Miami-București; tocul ochelarilor Ministrului Culturii e stropit și el cu substanță verzuie. La fel, biografia unui Traian Băsescu, Radu Berceanu, Elena Udrea, Mihai Răzvan Ungureanu, Raluca Turcan sau Cristian Preda (PDL) include, rând pe rând, niște intersecții propagandistice cu interesele RMGC. Problema nu este doar frontul PRO-RMGC, atât de omogen și cartelizat, ci lipsa unei contra-părți serioase în zona politicului care să fie CONTRA din rațiuni etice, nu doar ecologic-economic-juridic-culturale (salut aici curajul unui Toader Paleologu sau Monica Macovei de-a se opune individual proiectului RMGC încă din 2009 sau 2011).
E cianurată și batista jurnaliștilor care în aceste zile, confruntați cu cele mai scandaloase evidențe, refuză rostirea adevărului: acolo unde manifestă 20,000 de oameni pentru o cauză curată, e inadmisibil să zici c-au defilat doar 2000… Nu-i OK. oricine ar fi patronul tău. Fii domnule cinstit și, din respect pentru cetățenii care au descoperit Internetul, rostește senin adevărul. Abia apoi poți să ne inciți ori să ne plictisești cu interpretări la faptele curajoase ale străzii (spun asta știind că strada nu-i iartă pe politicieni). Puterea ziariștilor vine din prin curajul de-a fi liberi (aici salut persistența demersurilor televiziunii nasul.tv).
Dacă întâlniți politicieni importanți sau ziariști cu greutate zilele acestea, vă rog să le puneți o singură întrebare despre RMGC: ești cianurat sau nu? Abia apoi puteți intra în detalii tehnice, ideologice sau de orice altă natură, în privința Roșiei Montante.
Mai mult decât oricând, România vie și profundă caută oameni care știu că sunt virtuți și daruri ale conștiinței umane care nu pot fi cumpărate precum borcanele de gogoșari la super-market. Nimeni nu face promoție la integritatea, bunăoară. Numai conștiința te învață că dintr-o cârpă cianurată nu vei putea face vreodată un steag tricolor.
„Prietenul Dan Selaru m-a intrebat daca sunt pentru sau impotriva proiectului de la RM.
Raspunsul Meu:Dan, acest proiect ca si altele din Romania trebuie analizat din punct de vedere al drepturilor la proprietate. Pt fapte de coruptie, lege care exproriaza abuziv etc exista institutii ale statului, un stat membru UE, care ar trebui sa creasca o pereche de cojones si sa se exprime. Eu nu sunt nici avocat, nici chimist etc dar ma uit la acest proiect ca la orice alt proiect intr-o tara cu eticheta de „economie de piata functionala”. Se incalca drepturi de proprietate, de exemplu? O companie, oricare ar fi ea, daca produce ceva si polueaza trebuie fortata ca acel cost sa fie inclus in costul de productie. Daca poate sa vanda produse dupa ce a COMPENSAT societatea pentru poluare treaba ei. Daca noi ca societate nu vrem sa avem o companie care produce si polueaza trebuie noi sa suportam acest COST. Eu asa vad discutia, pentru ca la asta ma pricep. In rest nestiinta mea poate sa fie manipulta foarte usor de „experti”. Eu nu pot sa fiu pentru sau contra unui proiect.Sunt pentru lege, libertate economica si apararea dreptului la proprietate.”
Prefer franchetea lui Mihai-Răzvan Ungureanu ,ipocriziei si tendentionzitatii lui Mihail Neamtu .Strategia asta cu aruncatul unor acuzatii nefondate,zvonuri,presupuneri si murdaritul unor oameni credeam ca e a lui viorel ponta,vad ca a fost imbratisata si de cel ce se auto-declara cel mai integru politician,vino frate cu dovezi,mergi pana la capat daca detii informatii cu privire la moralitatea lui T.B sau M.R.U,ca asa oricat ai fi tu de Mihail Neamtu cu simple insinuari n-o sa convingi lumea ca cei doi sunt la fel ca viorel ponta si au aceleasi scopuri in ce priveste Rosia Montana si alte interese
MRU s-a murdarit cu Cupru.
Comentariile sunt închise.