Faptul ca Ponta isi ambaleaza festivist bilantul de un an nu surprinde, au facut-o toti premierii. Pentru inceput se impunea ceva mai multa reticenta, a trecut prea putin timp si de la „evenimente“, si de la vremea cand infiera „ticalosiile“ pedeliste, pe care acum le reproduce cu mult talent. Stilul neaos in care o face demonstreaza insa ca nu le-a aprofundat suficient consecintele.
Atunci cand isi face rondul pe la televiziuni, in medie trei pe saptamana, premierul Ponta sustine ca USL este „pe deplin la guvernare“ de doar 5 luni. O ia pe scurtatura, scazand negativele din cele 7 luni de gestatie din 2012, in care s-au ingramadit puciul, campania electorala, listele lui Barroso, noaptea democratiei, spaima Europei si bejenia investitorilor. Cand insa vrea sa faca bilanturi festiviste cu „realizarili“, la socoteala ii iese anul intreg, cu bonus viitorul luminos de pana in 2016. Chestie de excelenta in comunicare, ar spune laudatorii Impecabilului. Asa o fi. Chiar si un rahat cu trei masline alaturi, ambalat in hartie cerata, legat cu fundulita si stropit cu odicolon pare un cadou de Paste pana il desfaci si iti bagi nasul. Cand o veni vremea aia, greu de spus, ca romanu-i rabdator din fire.
E drept insa ca partea plina a paharului contine, in linii mari, ingredientele de care vorbesc liderii USL: guvern solid, stabilitate politica si economica, legitimitate. Motiv de satisfactie deplina, cam in raspar insa cu sondajele. In lipsa de opozitie si de alternativa, USL ar obtine in alegeri tot un scor imens, in contradictie cu pesimismul si nemultumirea legate de actul guvernamental in sine. Spre oftica lui Ponta, maretul sau guvern se bucura cam de tot atata credibilitate ca Guvernul Boc. Totusi, in economie plusurile si minusurile sunt echilibrate, asa cum arata Dan Popa intr-o analiza pe HotNews.ro, ceea ce, prin comparatie cu negrele astepari, reprezinta o realizare, principala, care nu poate fi omisa.
Dar chiar si asa, punand in capul listei stabilitatea macroeconomica si trecand peste „greselile trecutului“, cele ale prezentului tot reusesc, unele, sa-ti mute nasul. Mizand ca Bruxellesul in absenta reeditarii experimentelor de vara trecuta si a pastrarii aparentelor statului de drept, voit increzator in beneficiile coabitarii isi va subtia vigilenta (vezi declaratiile lui Van Rompuy), regimul Ponta de abia de putin timp a inceput cotropirea totala. Periculoasa dominatie se extinde in ritm alert, singurele institutii ramase, deocamdata, neatinse fiind serviciile secrete. Tot ceea ce hulea USL la vechiul regim: hotie, politizare, clientelizare este dus pe noi culmi, dar cu metode mai sofisticate.
Gaselnita, rezultata direct din intelepciunea experientei, mai ales a fostilor, este legea. Cand ceva nu le iese cum vor sau cand bate prea tare la ochi, fie este modificata legea, fie sunt utilizate in stil levantin chiar procedurile impuse de Europa. Dupa ce Rusanu a fost uns staroste peste muntele de euro de la mamutul financiar ASF, a fost schimbata si legea, astfel incat sa-i permita lui, finilor si clientilor cate incompatibilitati si furaciuni vor putea sa duca. Managerii privati, aia ceruti de FMI si UE, sunt selectati dintre politrucii USL cu procedura in mana. Mai zi ceva, daca poti! Cum necum, firmele de recrutare scot din joben fosti, iar cand nimeresc pe alaturi, managerii din afara sistemului primesc un sut in dos. Laurentiu Ciurel, fostul director de la Turceni, in vremea caruia Sova & Asociatii a prins contracte juridice de peste 1 milion de euro, a fost „selectat“ manager privat la Complexul Oltenia, iar Radu Cernov, fost asociat al aceluiasi Sova, la Transgaz. Selectia acestor carnete de partid bietul Ciurel a trebuit sa demisioneze din functia de vicepresedinte PSD Gorj si din cea de consilier judetean s-a facut si ea pe milioane de euro. Managerul privat de la CFR Marfa, grecul Dimitris Sophocleous, si-a dat demisia impreuna cu intreaga conducere, in locul lui fiind numit de Fenechiu un om serios, din sistem, care intelege stringenta angajarilor si a contractelor politice. George Micu, fost director general la CFR Marfa, actual manager privat tot acolo, a dovedit-o chiar a doua zi dupa numire: a deblocat procedurile de achizitie pentru servicii de consultanta de peste 120 milioane de lei.
Aceste realizari ale Cabinetului Ponta, a caror lista ar umple tot ziarul, le depasesc in amploare pana si pe cele din vremea lui Nastase. Dupa ce au picurat, ca de, era Bruxelles cu ochii pe ei, acum contractele cu statul curg. Tot cu legea la mana. Ca doar d-aia s-a inventat parteneriatul public-privat marca USL, s-a marit limita la contractele fara licitatie si se redirijeaza banii de investitii. Lor li se adauga marile razgandiri in ce priveste gazele de sist si Rosia Montana, acele „orori“ care insemnau vanzarea si distrugerea tarisoarei. La capitolul realizari figureaza si legea retrocedarilor pe puncte, cosmetizata sub sloganul luptei cu samsarii, mascarada revizuirii Constitutiei si cea a regionalizarii baronilor. In stand-by se afla justitia, trocul cu Kövesi, Nitu & comp. urmand sa-si produca efectele „pozitive“ doar la nevoie.
Faptul ca Ponta isi ambaleaza festivist bilantul de un an nu surprinde, au facut-o toti premierii. Pentru inceput se impunea ceva mai multa reticenta, a trecut prea putin timp si de la „evenimente“, si de la vremea cand infiera „ticalosiile“ pedeliste, pe care acum le reproduce cu mult talent. Stilul neaos in care o face demonstreaza insa ca nu le-a aprofundat suficient consecintele. Nastase i-ar putea da meditatii in particular, iar Boc i-ar putea demonstra cu cifre si statistica in mana ca nu austeritatea i-a venit de hac, ci exact ceea ce face acum Ponta. Capra vecinului a murit de aceeasi boala.
– Articol publicat de Revista 22 –
