marian-papahagiPSD vrea sa impuna votul uninominal pur, intr-un singur tur, de tip britanic (“first past the post”). Este modul in care ne alegem azi primarii.

Acest tip de scrutin convine partidelor mari; pentru onestitate, trebuie spus ca si PDL l-a dorit, cand partidul era pe val, fara a-l putea impune (din fericire pentru aceasta formatiune). Din pacate, la noi tipul de scrutin se decide in functie de partidul aflat la putere, nu de interesele tarii.

In ce ma priveste, consider un astfel de scrutin periculos pentru democratia noastra. In primul rand, fiindca cel ales este nereprezentativ. Cu o prezenta la vot de circa 40%, a castiga un colegiu cu 25% inseamna ca te-au votat efectiv doar 10% dintre cetateni, deci 7.000 de oameni intr-un colegiu mare si 5.000 intr-unul mic.

In al doilea rand, un astfel de sistem risca sa genereze un parlament monocolor, sau cu majoritati de 80-90%, in tari care nu au un regim de facto bipartit, cu fiefuri consolidate si o marja minora de colegii cu majoritate variabila (“marginal constituencies”). In plus, partide de 10-15% risca sa nu fie niciodata reprezentate in parlament.

In fine, votul uninominal intr-o tara corupta ca Romania, unde functioneaza mita electorala, ridica enorm costul campaniei intr-un colegiu. Doar cei care vor putea investi zeci si sute de mii de euro in campanie vor mai candida sau vor avea sanse reale de a castiga. Se va produce astfel o contraselectie pe criterii strict financiare a candidatilor (lucru care se intampla deja).

Mult mai cinstit ar fi un sistem uninominal in doua tururi, ca in Franta, care ar da posibilitatea inclusiv partidelor medii sa intre in situatii triunghiulare (tur 2 cu trei candidati). Totusi, acesta ar creste si mai mult costul si perioada campaniei. Nici el nu e reprezentativ: de pilda, partide precum FN, votate constant de circa 10% dintre francezi in ultimele decenii, au reusit abia de curand sa obtina 2-3 deputati. Se poate argumenta ca scopul acestui tip de scrutin este sa tina partidele mici (eventual extremiste) in afara parlamentului si sa favorizeze blocurile mari (inevitabil doua partide sau aliante).

Sistemul d’Hondt, practicat actualmente in Romania, este infam, desi are avantajul de a nu elimina partidele mici (fara efectul sau de proportionalitate, PDL practic nu era azi in Parlament, sau PNL in 2008). Creeaza concurenta intre candidatii aceluiasi partid in aceeasi circumscriptie (judet), ceea ce inseamna de regula ca acestia se vor faulta reciproc, inclusiv prin blaturi cu adversarii. Genereaza, cum s-a vazut, mandate extranumerare, conducand la un parlament supradimensionat. In fine, este injust, fiindca dintr-o circumscriptie pot rata parlamentul candidati cu mai multe voturi decat cei care primesc mandatul.

Consider asadar ca revenirea la votul pe liste este profitabila. Va mentine proportionalitatea, va elimina in circumscriptii competitia dintre candidatii aceluiasi partid, odata ce a inceput campania. Va mentine costurile mai scazute (deci obligatiile pe care politicienii si le creeaza fata de mediul de afaceri si implicit coruptia), fiindca nu va fi o competitie intre oameni pentru imaginea proprie, ci va conta mai mult campania nationala si locala pentru un partid.

S-au reprosat doua lucruri votului pe liste: ca nu promoveaza personalitatile si ca totul e la cheremul sefului de partid, care ofera sau nu pozitii eligibile pe liste. Ambele critici s-au dovedit nefondate.

Si in sistemul actual primesti un colegiu doar cu acordul (si semnatura, obligatorie) a sefului de filiala si a presedintelui partidului. Tot ei distribuie colegiile considerate eligibile (desi loteria d’Hondt a demonstrat ca acest lucru e greu de calculat daca nu beneficiezi de intentie de vot majoritara, ca USL, sau de zone etnic omogene, ca UDMR).

In plus, votul uninominal nu a trimis in parlament valori, personalitati sau macar politicieni reprezentativi pentru colegiul lor. Dimpotriva, as spune ca a operat o contraselectie, de care au profitat “vedete” cu multi bani, de tip Rosca-Stanescu sau Becali si, fireste, politicienii cu vechime, care oricum se numara in randul imbogatitilor tranzitiei.

In fine, experienta mea a fost ca oamenii au votat tot sigla de partid, nu candidatul, altminteri am fi avut colegii castigate net de candidatii ARD, acolo unde acestia erau mai buni decat cei ai USL. La ce a folosit atunci uninominalul?

Cred asadar ca abia listele ar permite partidelor sa promoveze si buni specialisti, oameni cu imagine publica pozitiva sau personalitati reprezentative pentru o zona, chiar daca acestia nu sunt masini de adus voturi (prin mita electorala, mobilizare a alegatorilor la limita legii, stapanirea mecanismelor fraudei electorale, manevre subterane cu adversarii si impotriva colegilor, si sume imense puse la bataie, cum se intampla azi). Totodata, ar scadea pretul campaniilor. S-ar pastra, cu toate distorsiunile, efectul de proportionalitate.

Romania nu este pregatita pentru vot uninominal pur sau de tip d’Hondt. S-a vazut ca lumea voteaza oricum partide, nu oameni. Sau voteaza in functie de figurile iconice la nivel national, nu de candidatul din colegiul lor. Selectia candidatilor e tot la mana presedintilor de partide. Nu s-a dovedit ca promoveaza oameni mai buni decat sistemul pe liste, ba dimpotriva. Creste costul campaniei, deci al coruptiei politice. Mareste riscul parlamentelor monocolore sau dezechilibrate, cu opozitie neglijabila, ceea ce e un risc pentru democratie.

Intoarcerea la liste ar fi, deci, salutara, cel putin pentru Camera deputatilor. S-ar putea argumenta in favoarea unui sitem diferentiat de vot pentru Camera si Senat: pe liste la Camera si uninominal in doua tururi la Senat.

– Opinie publicata de Contributors.ro –

5 COMENTARII

  1. Orice varianta de vot nu este favorabila intereselor poporului roman.
    La 41 de judete vorbim de 588 de parlamentari. In medie cam 14 oameni cu un singur scop de a beneficia de privilegii uriase si cu o singura misiune: sa fie vectori de opinie pentru mentinerea la putere a partidului.

    Cand va exista o lege care sa asocieze parlamentarul problemelor colegiului sau, abia atunci putem spune ca se vrea ca Romania sa aiba un viitor.

    Daca fiecare persoana ar veni in parlament cu un mandat bazat pe un proiect care sa rezolve problemele cetatenilor pe care „ii reprezinta” nu am vedea oameni care stau zi lumina pe la televiziuni discutand despre orice dar neavand solutii pentru nimic.

    Sa luam o problema – lipsa locurilor de munca. Oficial Romania se situeaza in grafic, dar in realitate nu este publicata situatia tuturor persoanelor care nu au un venit pentru ca nu sunt inregistrate la oficiile de somaj.
    Daca fiecare parlamentar din cei minim 14 pe judet ar avea in planul de lucru sa faca lobby sau sa lupte in parlament pentru legi care sa permita investitii in zona pe care o reprezinta atunci s-ar schimba.

    Pana atunci discutam despre cum sa le mai asiguram eternitatea. Uninominal, plurinominal etc.

    Nu vad discutata intrebarea „Care e sistemul de vot cel mai bun, care sa asigure reprezentativitatea cetatenilor pe care ii reprezinta parlamentarul?”

  3. Suntem satui, ba chiar scarbiti de toate viclesugurile politicienilor care-si urmaresc scopul lor personal.

  4. Votul uninominal pur, combinat cu aberaţia lui T. Chiuariu referitoare la chemarea oricarei persoane fizice in fata Parlamentului (reflectaţi la implicaţiile aceastei propuneri de revizuire a Constituţiei), ar trebui să arunce la gunoi această gaşcă de excroci deghizaţ în parlamentari, pe màna lor! Asta întro ţară normală (ex Turcia).

    • Asa este!

      Chiuariu ne-a demonstrat ca lui nu-i clar ce este constitutia si ce reprezinta pachetul de legi organice! Dupa mintea lui – la o erata macar in constitutie – ar putea sa scrie ca bicicletele trebuie parcate in toata tara numai pe trotuar!
      Mie imi plac acesti „vajnici” politicieni cind deschid gura, deoarece se descriu pentru restul vietii lor!

Comentariile sunt închise.