Consilierul prezidential Cristian Diaconescu atrage atentia asupra unor posibile sanctiuni pe care pertenerii europeni le pot aplica la adresa Romaniei, precum si asupra lipsei de reactie a oficialilor de la Bucuresti in fata acestei situatii.

„Ceea ce imi da intr-adevar fiori este ca perspectiva unor sanctiuni severe la adresa Romaniei, pare sa nu rezoneze in nici un fel la Bucuresti. Un fost sef de stat spune ca discutia pe statul de drept este un fleac – din aceeasi zona politica venind si convingerea ca Romania nu are de-a face cu aceasta poveste, ba mai mult, ca sustinem un astfel de proiect european. Imi scapa mie ceva sau discursul dublu si mincinos care ne-a adus aici, isi desavarseste ‘opera’ de izolare si antagonizare a Romaniei fata de Europa?”, scrie Cristian Diaconescu.

Diaconescu aminteste pe blogul sau de scrisoarea celor patru ministrii de externe din Germania, Danemarca, Olanda si Finlanda in care se doreste construirea unui „mecanism de reglare a respectarii principiilor fundamentale democratice – a drepturilor fundamentale si ale statului de drept, pentru ca s-a constatat ca undeva in Europa, exista asemenea probleme”.

Postarea integrala de pe blogul consilierului prezidential Cristian Diaconescu:

„STIAU CA SE VA INTAMPLA!

Este foarte clar pentru orice observator serios ca Uniunea Europeana incerca sa isi creeze anticorpi institutionali pentru unele molime care bantuie de vreun an pe aici si pun in pericol unitatea si functionalitatea intregii constructii.

Mai intai de toate, scrisoarea celor patru ministri de externe din Germania, Danemarca, Olanda si Finlanda reprezinta un raspuns la o stare de fapt care a provocat aceasta reactie (deci nu este numai produsul imaginatiei lor in abstract… ) – cu alte cuvinte, se doreste si se va construi un mecanism de reglare a respectarii principiilor fundamentale democratice – a drepturilor fundamentale si ale statului de drept, pentru ca s-a constatat ca undeva in Europa, exista asemenea probleme. Daca memoria nu ma inseala, la capitolul “nerespectarea statului de drept” ori “nerespectarea separatiei puterilor in stat”, Romania a tinut capul de afis in ultimele 12 luni.

Asadar, cu indulgenta putem spune ca reactia celor patru ministri de externe se poate datora “si” unor probleme aparute la noi in tara alaturi, poate, de gesturi inexplicabile venite din Marea Britanie sau Olanda cu privire la migratie, ori alaturi de semnalele care vin permanent din Ungaria cu privire la unele derapaje atat in zona de drepturi fundamentale cat si pe respectarea statului de drept si de ce nu, poate si pentru ca Franta exagereaza in atitudine si mesaj pe problema rromilor. Acum, important este sa vedem ce si in ce masura ne poate afecta pe noi aceasta “idee”.

Daca va amintiti, intr-o postare pe care am publicat-o acum cateva saptamani, avertizam ca exista un astfel de pericol si credeti-ma ca nu faceam pronosticuri. Informatiile care stateau pe masa mea, stateau si pe masa executivului, deci STIAU! Fac aceasta precizare pentru ca seria mesajelor fractionate si in evidenta opozitie cu realitatea au continuat, fapt care ma indreptateste sa spun ca unele eventuale consecinte nu intra in spectrul de preocupari primordiale ale decizionalului de la Bucuresti.

Dragii mei, dragi romani care obisnuiti sa cititi acest blog, scrisoarea celor patru ministri de externe este in fapt un manifest pentru unitatea si functionalitatea unei constructii europene care are la baza legea si increderea ca legea se respecta. Uniunea Europeana sintetizeaza permanent solutii complexe la criza economica prin stimularea componentelor de credibilitate si buna reputatie.

Comparativ cu tot acest efort urias, inventarea unui mecanism care sa masoare respectarea drepturilor fundamentale si a statului de drept nu reprezinta decat un exercitiu institutional minimal menit sa corecteze niste derapaje punctuale in anumite zone ale Uniunii Europene. In acelasi timp, odata creat acest mecanism, sper ca este limpede pentru toata lumea, ca aplicarea lui se va face “mecanic” pe elemente concrete, pe stari de fapt evidente pentru toata lumea, cu consecinte imediate si indiscutabile.

Ceea ce imi da intr-adevar fiori este ca perspectiva unor sanctiuni severe la adresa Romaniei, pare sa nu rezoneze in nici un fel la Bucuresti. Un fost sef de stat spune ca discutia pe “statul de drept” este un fleac – din aceeasi zona politica venind si convingerea ca Romania nu are de-a face cu aceasta poveste, ba mai mult, ca “sustinem” un astfel de proiect european. Imi scapa mie ceva sau discursul dublu si mincinos care ne-a adus aici, isi desavarseste “opera” de izolare si antagonizare a Romaniei fata de Europa?

Probabil ca jongleria aceasta cu minciuni, populismul, demagogia dusa la extrem, disimularea si practicarea mesajului dublu mincinos ar mai fi continuat mult si bine daca nu s-ar fi pus problema ca in Romania, Legea Fundamentala, Constitutia, sa suporte un proces profund si consistent de revizuire. Practic, de felul in care puterea va croi noua Constitutie depinde “statutul” Romaniei de stat de drept. Daca la aceasta revizuire se va tine cont de rezultatul unor referendumuri, daca normele cuprinse aici vor respecta principiile fundamentale, atunci Romania va fi stat de drept, iar daca nu, fara alte comentarii, va fi catalogata oricum altfel iar cetatenii acestei tari vor simti aceasta atitudine in mod automat si nemeritat.

Sa recapitulam – Europa isi va construi un instrument care va masura si interveni in statele in care exista probleme cu respectarea “drepturilor fundamentale” si a “statului de drept”, iar daca aceste probleme nu se vor corecta in urma avertismentelor Comisiei Europene se poate merge chiar pana la suspendarea finantarilor din partea Comisiei pentru respectivele state.
Raspunsul Romaniei este ca “ne convine si sustinem”, dar cu unele conditionalitati – adica mecanismul se instituie cumva si pentru ca in Romania au existat acest tip de probleme, iar decidentii guvernamentali romani isi imagineaza ca vor pune conditii la initierea acestui mecanism. Comic nu?

Mai departe, este foarte posibil ca aceasta tema sa fie ridicata la urmatoarea sesiune a Consiliului Afaceri Generale (CAG) intrucat vine in convergenta mesajelor presedintelui Barroso si ale guvernelor statelor cu mare influenta in Europa.

In concluzie, este foarte posibil sa asistam la momente dramatice in ceea ce ne priveste in urmatorul an, iar tragismul situatiei provine si din faptul ca pe palier guvernamental noi continuam sa transmitem un anumit tip de mesaje in exterior si sa implementam opusul acestor idei in interiorul tarii – fapt observat de Occident, fapt care a scos din minti Europa si fapt care care va indeparta iremediabil Romania de Uniunea Europeana. Aceasta arata ca cei care ne rup de Europa ori stiu ce fac si isi asuma obligatoriu aceasta eroare istorica in care este impinsa Romania si natiunea romana, ori nu stiu ce fac si merg pana la finalul dezastrului pe ideea ca o minciuna frumoasa pentru propriul popor este mai buna decat un adevar suparator. In ambele cazuri atat Romania cat si poporul roman vor plati scump aceasta aventura politica iresponsabila, din pacate.”

Ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, a declarat, duminica, ca principalele obiectii ale nemtilor fata de aderarea Romaniei la Schengen nu au legatura cu perioada electorala din tara, ci cu neindeplinirea tuturor punctelor cerute in raportul pe Justitie al Comisiei Europene.

„Este o decizie completa, larga, care se refera la totalitatea punctelor enuntate in raportul Comisiei, si nu doar la puncte individuale (…) Unul pe care l-as enunta este faptul ca inca mai sunt parlamentari, deputati sau senatori, care au pe rol dosare penale. E valabil si pentru guvern. Dupa cum spuneam, este vorba despre acei politicieni cu…un trecut penal, iar Parlamentul nu a gasit inca o solutie satisfacatoare pentru a elucida si clarifica rapid astfel de cazuri. Un alt punct este numirea unui nou procuror general al Romaniei. Acest lucru nu s-a intamplat inca, desi toti asteapta asta. (…) Coruptia la frontiera este legata si de starea generala a guvernului si a administratiei publice „, a precizat Andreas von Mettenheim, duminica la emisiunea Dupa 20 de ani de la Pro Tv.

Diplomatul german a mai subliniat ca Romania nu trebuie sa devina un paradis, insa coruptia din tara ar putea afecta frontierele pe care ar trebui sa le protejeze in calitate de membru Schengen,

„Nu cerem Romaniei sa devina un paradis, pentru ca nici Germania sau alte tari europene nu sunt. Aceste puncte pe care noi le consideram foarte importante… Nu e vorba de faptul ca unii politicieni au fost deja condamnati definitiv. Simpla existenta a unor asemenea acuzatii, in Germania duce la depunerea mandatului si la retragerea din functie”, a mai adaugat Ambasadorul Germaniei la Bucuresti.

Andreas von Mettenheim sustine ca daca aderarea Romaniei la Schengen s-ar fi supus la vot in Consiliul JAI din 7-8 martie, „am fi ajuns sa ne confruntam cu o stare si mai negativa”. „Pentru Romania e important sa nu vada jumatatea goala a paharului, ci jumatatea plina. (…) Nu e un pas mare si nici dificil. Daca se reuseste sa se faca acest pas, spre sfarsitul anului, impreuna cu Franta si cu alte tari europene, ne vom apropia mai mult de aderarea la spatiul Schengen”, a completat oficialul german.

În 1985, în micul sat luxemburghez Schengen, statele Uniunii Europene semnau primul acord privind renunţarea la controalele de la graniţele comune. De atunci, spaţiul Schengen, respectiv numărul statelor în care este valabilă libera circulaţie, fără controale la graniţă, a crescut constant.

În afară de cele 22 de state membre ale UE, din spaţiul Schengen mai fac parte Elveţia, Lichtenstein, Norvegia şi Islanda. Marea Britanie şi Irlanda aplică incomplet regulile privind tranzitul la graniţă din cauza particularităţii lor „insulare”. Pe lista de aşteptare a aderării la spaţiul Schengen se află Ciprul, România şi Bulgaria,

De menţionat este însă faptul că Ciprul nu poate face parte din Schengen, din cauza faptului că nordul teritoriului său este ocupat de Turcia. În privinţa României şi Bulgariei, părerea câtorva state UE, printre care se numără şi cea a Germaniei, este că aceste două ţări nu îndeplinesc cerinţele necesare aderării.

Cel mai important criteriu este capacitatea statelor Schengen de a-şi securiza corespunzător graniţele cu statele care nu fac parte din UE, respectiv combaterea criminalităţii şi a tentativelor de pătrundere ilegală în spaţiul Uniunii a persoanelor provenind din state terţe.

Însă mai ales Germania şi Olanda s-au arătat sceptice, anulând în mai multe rânduri suspendarea controalelor la graniţele celor două state est-europene.

România şi Bulgaria sunt deja în spaţiul Schengen

Pentru a complica un pic lucrurile trebuie spuse următoarele: În 2007, când cele două state au aderat la UE, ele au intrat, din punct de vedere juridic, şi în spaţiul Schengen. Regulile iniţiale, prevăzute de vechile acorduri, au devenit între timp părţi esenţiale ale tratatelor UE şi piloni de bază ai pieţei comune europene şi a liberei circulaţii în Uniune.
România şi Bulgaria s-au obligat să înăsprească supravegherea şi controalele la graniţele externe, să combată criminalitatea, traficul de droguri şi de persoane şi să revizuiască politica de acordare a azilului politic şi a vizelor. De asemenea, ambele ţări sunt afiliate „Sistemului Informatic Schengen” (SIS), care permite autorităţilor poliţieneşti din UE să acceseze rapid date privind intrarea şi ieşirea din spaţiul Schengen a persoanelor.

În plus, se pregăteşte darea în folosinţă unui sistem electronic destinat arhivării informaţiilor privind vizele Schengen acordate, care va ajuta la o mai buna monitorizare a persoanelor care intră şi părăsesc zona Schengen. Singura regula care nu se aplică în România şi Bulgaria este cea prevedere renunţarea la controlul persoanelor la graniţă – cireaşa de pe tortul Acordului Schengen.

Fapt este că pentru cetăţenii UE, libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen a devenit realitate. În cazuri excepţionale, precum unele evenimente de amploare, controalele la graniţele interne pot fi reintroduse. Acest lucru s-a şi întâmplat în timpul campionatului european, respectiv mondial de fotbal sau în preambulul summit-urilor G8 sau NATO.

În plus, unele state, susţinute de Franţa şi Germania, au decis reintroducerea controalelor la graniţe în cazul în care, prin graniţa unui stat membru, spaţiul Schengen s-ar afla în faţa unui iminent aflux de refugiaţi şi dacă siguranţa publică este ameninţată.

Românii şi bugarii au şi acum libertate de mişcare

Corelarea problematicii Schengen cu migraţia multor romi din România către Germania este greşită, crede Franziska Keller, din Partidul Verzilor. Aceasta a arătat că romii, câtă vreme sunt cetăţeni români, pot deja să călătorească liber în interiorul UE şi să se stabilească în multe ţări, controalele de la graniţele româneşti nefiind o piedică pentru ei.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich declara în schimb, în recentul interviu acordat publicaţiei „Der Spiegel”, că „cine vine în Germania doar pentru a încasa ajutoare sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie, trebuie împiedica să facă acest lucru”. Atâta doar că un asemenea presupus abuz cu greu poate fi împiedicat prin menţinerea controalelor de la graniţe, de vreme ce toţi cetăţenii UE se bucură de libertate de circulaţie.

Intervenţie profundă în dreptul la liberă circulaţie

Hans-Peter Friedrich ştie acest lucru şi propune ca romilor care au fost deja expulzaţi din Germania, să li se interzică revenirea în Republica Federală, ceea ce ar reprezenta o profundă intervenţie în dreptul la liberă circulaţie şi în regulile Schengen.

Începând din 2014, românii şi bulgarii vor avea voie, după o perioadă tranzitorie, să se stabilească în Germania şi în celelalte state UE, dacă studiază în aceste ţări sau dacă au un loc de muncă. Aceste lucruri au fost negociate cu România şi Bulgaria încă din 2007, când ele au aderat la UE.

Cetăţenii din cele mai mari regiuni din Africa şi Asia pot călători în spaţiul Schengen doar după obţinerea unei vize speciale. Viza este obligatorie şi pentru Rusia şi Turcia. Cetăţenii nord-americani, cei mai mulţi sud-americani, australieni şi japonezi pot călători timp de trei luni în zona Schengen. Tot fără viză pot intra pe acest teritoriu şi cetăţenii statelor balcanice, cu excepţia celor din Kosovo, stat nerecunoscut încă de toate ţările UE.

– articol publicat de Deutsche Welle –