Presedintele Romaniei, Traian Basescu a trimis, luni, catre Parlament o cerere in care cere reexaminarea statutului parlamentarilor, enumerand urmatoarele motive:

1. Legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare completarea şi modificarea statutului deputaţilor şi al senatorilor, în special în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi imunitatea parlamentarilor.
La Articolul I, pct. 9, noua lege prevede o serie de incompatibilităţi, dintre care unele sunt preluate din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precizând totodată că „Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică”. La Articolul IV din noul act normativ se prevede că „La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se abrogă”. Având în vedere că acest domeniu este unul esenţial pentru stabilirea integrităţii demnitarilor şi că textele din noua lege sunt echivoce cu privire la aplicarea incompatibilităţilor stabilite prin alte acte normative, considerăm necesar clarificarea de către legiuitor a acestor dispoziţii şi stipularea lor în lege cu claritate şi cu evitarea paralelismelor legislative, astfel cum impun normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi cum se reţine în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Totodată, apreciem că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute la Articolul 64 şi Articolul 65 din Legea nr. 24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ce impun determinarea expresă a dispoziţiilor normative vizate de abrogare, ceea ce poate determina apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate legislativă.

2. Printre cazurile de încetare a mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilităţii, prevăzute la Articolul I, pct. 3 din noua lege, nu este inclusă situaţia prin care se constată incompatibilitatea printr-un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate, necontestat la instanţele judecătoreşti. Practic, datorită textului de lege ambiguu, se poate ajunge la situaţia în care un parlamentar aflat în stare de incompatibilitate constatată de Agenţia Naţională de Integritate, refuză să notifice Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate şi îşi continuă exercitarea mandatului. De aceea, considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului lipseşte de conţinut activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte procedura declarării incompatibilităţii, reglementată la Articolul I, pct. 11 din noua lege, prevede derularea unor verificări în paralel celor ale Agenţiei Naţionale de Integritate întrucât starea de incompatibilitate se constată printr-o hotărâre a plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul în cauză, în urma întocmirii unui raport de către comisia ce are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate.
Considerăm că toate aceste aspecte vin în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, din 30 ianuarie 2013.
În virtutea importanţei statutului de parlamentar, apreciem că deputaţii şi senatorii au obligaţia să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate de integritate, iar recomandările Comisiei potrivit cărora „credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie” şi că este „important să se clarifice faptul că Agenţia Naţională de Integritate rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi”, trebuie implementate.

3. În ceea ce priveşte conflictul de interese, legea aflată la promulgare prevede la Articolul I, pct. 14, că se sancţionează disciplinar deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Practic, se va ajunge din nou la situaţia mai sus arătată, în care va fi lipsit de efecte raportul Agenţiei Naţionale de Integritate care nu este confirmat de o hotărâre judecătorească întrucât nu a fost contestat. Considerăm că se impune clarificarea acestei situaţii astfel încât să fie eliminate articolele echivoce şi să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie şi adecvat asigurării integrităţii în sectorul public.

4. De asemenea, considerăm oportună consultarea societăţii civile, precum şi a instituţiilor competente în domeniu, în privinţa soluţiilor legislative înaintate prin această propunere legislativă, în vederea asigurării transparenţei şi a unui cadru legal stabil.

Faţă de cele afirmate, am aprecia înţelegerea manifestată de legiuitor pentru adoptarea legii ţinând cont de aspectele pe care le-am semnalat în prezenta cerere de reexaminare.

Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia.

Dan Voiculescu cere Consiliului Superior al Magistraturii, intr-o scrisoare postata pe blogul personal, sa adopte o pozitie oficiala in ceea ce priveste criteriile pe care toate institutiile de presa ar trebui sa le asume atunci cand se refera la dosare aflate in stare de judecata, respectand evident libertatea presei si dreptul publicului la o informare corecta si completa.

Voiculescu considera ca este victima unei campanii denigratoare desfasurata de Evenimentul Zilei, campanie legata de Dosarul ICA – aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

“In ultima perioada, mai multe mijloace de informare in masa au desfasurat o ampla campanie de presa referitoare la un dosar aflat in faza de judecata, in care este inclus si numele meu.

Exemplu: Evenimentul zilei a publicat, in editia tiparita si in cea online, in intervalul 15 ianuarie – 4 februarie 2013, peste 80 de articole referitoare la acest dosar.

In toate aceste interventii s-au prezentat repetitiv si tendentios date partiale din dosar (exclusiv pozitia uneia dintre parti – D.N.A.) inducand opiniei publice si magistratilor un anumit sens in care ar trebui evaluata si judecata cauza.

Desi am fost direct vizat de aceasta campanie denigratoare, am refuzat categoric sa comentez pe marginea continutului dosarului si nu am prezentat public nici macar documente obiective, de importanta fundamentala, precum expertiza solicitata de instanta, care consemneaza ca nu exista niciun prejudiciu in dosarul supus judecatii.

In aceste conditii, dincolo de situatia punctuala a unui dosar in care deficitul de imagine cauzat de abordarile partizane mentionate este deja creat, solicit Consiliului Superior al Magistraturii sa adopte o pozitie oficiala referitoare la criteriile pe care toate institutiile de presa ar trebui sa le asume atunci cand se refera la dosare aflate in stare de judecata, respectand evident libertatea presei si dreptul publicului la o informare corecta si completa.

Va propun sa evaluati obiectiv aceasta solicitare, dincolo de orice potentiale raportari subiective la tema sau la persoanele implicate”, scrie Dan Voiculescu.

El mai precizeaza ca demersul sau vine in intampinarea recomandarilor Comisiei Europene care in raportul MCV a tras serioase semnale de alarma in legatura cu campaniile de presa gestionate de anumite trusturi media impotriva institutiilor statului.

“Consider ca acest demers, care ar raspunde si preocuparilor Comisiei Europene, ar fi deosebit de util pentru magistrati si justitiabili, consolidand increderea in actul de justitie”, mai scrie Voiculescu.

Dan Voiculescu este acuzat de procurorii DNA, in Dosarul “ICA”, ca a cumparat 3,6 hectare de teren si 1 hectar de constructii in Baneasa, pretul de achizitie fiind subevaluat de 75 de ori fata de pretul real. Printre acuzatiile din recizitoriu se numara cea de trafic de influenta si spalare de bani.

Calin Popescu Tariceanu s-a intalnit, la sfarsitul acestei saptamani, cu mai multi parlamentari PNL, informeaza Romania TV. Intalnirea a fost tinuta in secret, iar liderul PNL Crin Antonescu suspecteaza ca scopul intrunirii a fost pregatirea candidaturii lui Tariceanu la sefia partidului.

Fostul Premier s-ar fi intalnit, la sfarsitul saptamanii, in Bucuresti, cu 46 de parlamentari liberali, in contextul in care mai sunt doua saptamani pana la Congresul in care PNL isi va alege conducerea.
Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ca nu a stiut despre aceasta intalnire, insa ca nu il surprinde daca aceasta chiar ar fi avut loc.

„Este un fapt absolut normal daca asa ceva s-a intamplat. Este in traditia partidului nostru sa ai intalniri formale sau informale. (…) Daca a avut loc, este un fapt absolut firesc care nu-i de natura sa deranjeze pe nimeni, in PNL. Nu ma surprinde aceasta intalnire daca a avut loc”, a precizat Antonescu, pentru Romania TV.

Intrebat daca nu a fost deranjat de faptul ca intalnirea a fost secreta, Crin Antonescu a raspuns: „Eu daca vreau sa am o discutie cu 30 de colegi, nu trebuie sa cer aprobare de la presedintele partidului, presupunand ca n-as fi eu. Asa ceva nu s-a practicat niciodata in PNL”.

„Nu am fost, daca a avut loc, pentru ca nu am fost invitat. In acelasi timp, daca doresc sa am o disuctie cu un grup de oameni, mi-l aleg. Sa presupunem ca dl. Tariceanu a dorit sa discute cu anumiti colegi. Nu trebuie sa ceara pentru asta aprobare nimanui.

Ganditi-va, de pilda ca, dl Tariceanu – eu plec pe ipoteza dvs. – ar dori sa candideze la acest Congres. Nu e nromal sa isi caute niste sustinatori, nu e normal sa se intalneasca cu niste oameni, sa le prezinte o linie, un program, o platforma, o candidatura? Nu stim daca este asta, poate nu este asta, dar iata e o ipoteza, absolut legitima, asbolut normala. Doar nu era sa ma cheme si pe mine? Logic”, a completat liderul PNL.

Premierul Victor Ponta a ajuns, duminică seară, la Bruxelles, unde are luni va avea întâlniri cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, şi cu comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, prima întâlnire a premierului Ponta va fi luni dimineaţă, la sediul Comisiei Europene, cu comisarul Johannes Hahn. Următoarea întrevedere va fi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la finalul căreia sunt prevăzute şi declaraţii comune de presă. Luni după-amiază, la sediul Consiliului, şeful Executivului român se va întâlni cu Herman van Rompuy.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe şeful guvernului mai fac parte Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, şi consilierul de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru Luminiţa Odobescu.

Într-un comunicat remis pe 29 ianuarie, Executivul preciza că cele 11 puncte convenite cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au fost îndeplinite în totalitate, iar Guvernul a fost şi continuă să rămână profund angajat în asigurarea independenţei justiţiei şi întărirea statului de drept.

”Vara trecută, într-un moment de criză politică, marcat de foarte multe dezinformări, Guvernul României s-a angajat să aducă la îndeplinire mai multe recomandări convenite cu reprezentanţii Comisiei Europene”, se arăta în comunicatul Guvernului.

Potrivit Executivului, au fost asigurate respectarea şi implementarea tuturor deciziilor Curţii Constituţionale şi s-a reinstaurat regula cvorumului special necesar pentru validarea rezultatelor referendumului prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012.

Totodată, Guvernul şi-a respectat şi îşi reafirmă angajamentul de a respecta principiul folosirii ordonanţelor de urgenţă strict pentru situaţiile desemnate în Constituţie. Nu s-au emis ordonanţe care afectează instituţii fundamentale, ci doar în situaţii clar de urgenţă şi în număr semnificativ mai redus decât guvernele anterioare.

”Punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale – acest lucru s-a realizat, inclusiv după organizarea referendumului din 29 iulie. Toate deciziile Curţii Constituţionale sunt deplin respectate şi aplicate în prezent. Asigurarea publicării fără întârziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial – toate actele sunt publicate la zi în Monitorul Oficial, atât cele care se referă la activitatea legislativă şi guvernamentală, cât şi cele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale”, susţinea Guvernul în comunicatul citat.

Printre punctele convenite cu CE şi îndeplinite de Guvern se numără şi invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar, după cum se arată în comunicat.

De asemenea, a fost numit în funcţia de Avocat al Poporului o persoană care se bucură de sprijinul diferitelor partide, ”în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat”.

Potrivit Executivului, a fost introdus un proces transparent de numire a procurorului general şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Alte recomandări care au fost puse în aplicare, după cum precizează Executivul, au vizat evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare, dar şi abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate.

Potrivit Executivului, au fost adoptate proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt.