Piața Universității din București ar putea fi din nou invadată de protestatari în acest weekend, conform unui îndemn postat pe o pagină de Facebook. Bucureștenii sunt invitați să participe duminică, începând cu ora 17:00 la un miting în fața Teatrului Național, pentru a protesta față de „noua dictatură” a USL.

„Frati romani! Ne este destul de evident deja ca la orizont se prefigureaza aparitia infioratoare a unei noi dictaturi. Uniunea Social-Liberala, nascuta pentru a-l detrona pe Basescu si elaborata mafie PDL- ista, si-a tradat propriul popor cu o rautate si dispret nemaivazute si cu o rapiditate care nu poarta decat vesti rele despre viitor”, se arată în mesajul postat pe pagina cu numele Revoluție 2013.

Îndemnul reamintește momentele „Golaniadei din 1990”, când românii s-au văzut trădați.

„Ne vedem nevoiti sa tragem o linie de comparatie cu momentele Golaniadei din 1990, cand romanii s-au vazut, in numai 4 luni, TRADATI de catre presupusii salvatori, VANDUTI de catre aceiasi lupi invesmantati diferit, UMILITI printr-un aparat de represiune intotdeauna pregatit si incurajat sa zdrobeasca cu bocancul orice urma de libera exprimare. In 2013, incepand cu 13 ianuarie, recucerim strazile si de data aceasta nu vom mai fi masa de manevra a politicienilor. De data aceasta ne luam in serios rolul de protectori ai copiilor nostri”, se mai arată în postare.

Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, joi seară, după ce Victor Ponta a prezentat bugetul pe 2013, că proiectul prezentat nu respectă tratatul de disciplină fiscală la care România a aderat în ianuarie 2012 și care presupune implementarea de programe de austeritate.

„Bugetul pe 2013 nu ține cont în niciun fel de tratatul de disciplină fiscală, adoptat de noi în ianuarie 2012. Marea majoritate a statelor cu deficite structurale mult peste 0,5% din PIB trebuie să implementeze programe de austeritate și reducere a deficitelor bugetare. Nu avem o alternativă decât să facem parte din acest acord”, a spus Ungureanu.

Acesta a arătat că pe întreg proiectul nu apare nicio referință la respectivul tratat. „Nu se face vorbire despre acest pact în proiectul de buget pe 2013”, a încheiat MRU.

PNL se va afilia în 2013 familiei popularilor europeni (PPE), decizia urmând să fie luată în forurile statutare ale partidului, au declarat surse din conducerea partidului. „Decizia este ca şi luată. PNL va deveni în acest an membru al Partidului Popular European”, au precizat pentru gândul sursele citate.

Într-un interviu acordat în toamna lui 2012 unui ziar spaniol , liderul PNL Crin Antonescu afirma că „se uită cu interes la PPE”.

Fără a preciza clar care este poziţia sa, liberalul a spus că în interiorul PNL există o „importantă componentă conservatoare”, care situează partidul mai aproape de PPE.

„Este posibil ca în 2013 PNL să se afilieze familiei popularilor europeni. Acesta a fost un proiect mai vechi al PNL din 2002 şi nu cred că a fost abandonat”, a declarat, ieri, pentru Gândul vicepreşedintele PNL, Marian Petrache, preşedintele PNL Ilfov.

Din familia popularilor europeni fac parte în acest moment PNŢCD, PDL şi UDMR. În vară, popularii europeni au avut o reacţie vehementă împotriva suspendării preşedintelui Traian Băsescu, criticând acţiunea rapidă declanşată de USL. Liderul popularilor europeni din Parlamentul European a refuzat în timpul campaniei pentru demiterea preşedintelui să se întâlnească cu premierul Victor Ponta, acuzând USL că nu respectă regulile statului de drept. Mai mult, popularii europeni au cerut în timpul scandalului de plagiat în care a fost implicat social-democratul demisia premierului Ponta.

Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, Kostas Sasmatzoglou, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că PNL nu a depus o solicitare oficială de aderare la familia populară, necesară în vederea demarării procedurii tehnice de afiliere la partidul european.

„Din informaţiile deţinute de mine în acest moment, PNL nu a depus această solicitare, care trebuie să fie însoţită de o documentaţie mai amplă”, a afirmat Sasmatzoglou.

Întrebat dacă există discuţii între oficiali PNL şi PPE în acest sens, Sasmatzoglou a evitat să indice clar dacă are cunoştinţă despre astfel de discuţii, menţionând însă că sunt normale în cadru informal şi nu pot fi comentate oficial pentru a nu da naştere la speculaţii.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, a infirmat zvonurile potrivit carora liberalii ar urma sa adere la Partidul Popular European. „Infirm aceasta informatie. Nici pomeneala de asa ceva. Subiectul nici macar n-a fost discutat in partid”, a precizat Hasotti, joi pentru ziare.com.

Intrebat de catre jurnalisti daca exista liberali care doresc afilierea la PPE, Puiu Hasotti a  replicat: „Poate fi dorinta cuiva, dar noi suntem 200 de mii de oameni in partidul asta. Informatia e falsa de la un capat la altul”.

Fostul preşedinte al PDL Emil Boc a declarat, joi, că în PPE nu sunt primite „partidele de sorginte socialistă” şi că „atâta vreme cât PNL s-a topit în PSD, nu prea are şanse să intre în PPE”.

„În PPE nu sunt primite partidele de sorginte socialistă. Atâta vreme cât PNL s-a topit în PSD, nu prea are şanse să intre în PPE, unde sunt primite partide de dreapta şi de centru-dreapta, nu partide de sorginte socialistă. Cel puţin acesta este PNL-ul lui Crin Antonescu de astăzi”, a spus Boc.

Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu a declarat joi că nu s-a discutat în cadrul partidului o afiliere a liberalilor la PPE, punctând că nu există nicio posibilitate ca PNL să părăsească grupul ALDE, afirmaţii similare fiind făcute şi de Sorin Frunzăverde şi Norica Nicolai.

Democrat-liberalul Adrian Papahagi a declarat joi că are informaţii ,,foarte sigure” cum că PNL a depus o cerere să intre în grupul PPE. El scrisese miercuri seară pe Facebook că PNL va adera la PPE şi că vrea să devină partid popular. Papahagi a întărit că deţine informaţii ,,foarte sigure” în acest sens. ,,Da. Avem informaţii destul de sigure, adică nu destul. Foarte sigure. Nu pot să vă zic mai mult, dar ştiu lucrul acesta. Nu ştiu dacă au depus cerere să iasă din ALDE. Ei vor tatona deocamdată, şi dacă vor primi acceptul să intre în PPE vor ieşi din ALDE şi vor intra în PPE”.

„Nu s-a discutat în PNL (despre o afiliere a PNL la PPE – n.red). Nu s-a discutat în Biroul Politic Central al partidului. (…) Nu ştiu de unde au apărut aceste zvonuri, dar nu s-a discutat şi nu există nicio posibilitate ca PNL să plece din ALDE”, a declarat Ramona Mănescu.

Mai mult, şi vicepreşedintele PNL, europarlamentarul liberal Norica Nicolai a declarat că nu există posibilitatea ca PNL să părăsească grupul ALDE. „PNL este în ALDE şi nu există nicio posibilitate ca acesta să părăsească acest grup”, a susţinut aceasta.

Presedintele Traian Basescu impreuna cu vicepresedintele PPE, Anca Boagiu sunt invitati la Summitul Partidului Popular European care va avea loc vineri, 11 ianuarie, in Cipru la Limassol, se arata in comunicatul PPE care a fost prezentat joi.

Pe lista de invitati mai erau trecuti si cancelarul german Angela Merkel, premierul Enda Kenny din Irlanda, premierii din Bulgaria, Ungaria si Grecia.

De asemenea, se vor mai alatura si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarii europeni Antonio Tajani, Johannes Hahn si Michel Barnier.

Subiectele care vor fi dezbatute in cadrul acestui Summit al PPE sunt negocierile din cadrul financiar multiannual 2014-2020 al UE si pregatirile popularilor europeni in ceea ce priveste alegerile PE din 2014.

Premierul Victor Ponta sustine joi, la ora 18:00, la Palatul Victoria, o conferinta de presa privind elemente din bugetul pe 2013, alaturi de ministrul de Finante, Daniel Chitoiu, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, si ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Principalele declaratii ale lui Victor Ponta:

• Sigur ca am folosit termenul ‘un mesaj despre starea bugetara a natiunii’, cunoscut din SUA. Nu pretind si nu mi-am dorit sa adresez un adevarat mesaj despre starea natiunii.
• In SUA presedintele e si seful Executivului, in Romania sistemul e diferit, dar avem obligatia sa prezentam cetatenilor cum stam cu banul public.
• In urma cu un an, o parte importanta a cetatenilor nostri a dat un anumit mesaj, mai multa transparenta, mai multa onestitate, sentimentul clar ca acesti bani nu sunt banii guvernului.
• Guvernul nu are niciun ban al sau, gestioneaza niste bani luati de la cetatenii Romaniei pentru a fi folositi pentru cetatenii Romaniei.
• Este o prezentare in care am folosit rotunjirea cifrelor, ar fi fost dificil sa dam toate cifrele de milioane, miliarde, si am folosit un procedeu pentru a explica mai clar, sumele rotunde. De asemenea, am preferat sa folosesc valorile mari in euro, moneda europeana la care si Romania in urmatorii ani trebuie sa-si propuna si sa fie pregatita sa adere.
• Astazi voi arata ce inseamna bugetul si starea financiara a Romaniei, cheltuielile pe care trebuie sa le facem, deciziile adoptate in 2012 si consecintele ce urmeaza, datoriile istorice – aici o sa incerc sa nu vorbesc de responsabilitatea unui guvern sau alt guvern, datoriile apartin Romaniei intr-o perioada in care toate fortele politice din Romania au fost la guvernare.
• Nu imi propun un atac la fosta guvernare ci doar o radiografie clara a situatiei.
• Ma voi referi in special la perioada inceputa in anul 2000 cu guvernul Isarescu si incheiata in 2008 de crestere economica a Romaniei. Dupa 2008, ca urmare a crizei mondiale si a crizelor politice romanesti Romania a oprit acest drum ascendent si obligatia noastra e sa o readucem pe crestere.
• Ajustarile macroeconomice si financiare au fost necesare, Romania nu mai era imprumutata la costuri acceptabile.
• Propunem disciplina fiscala si bugetara, nu isi mai poate permite Romania angajarea de cheltuieli dincolo de ce e posibil, reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei, vreau sa oprim fetisizarea termenului de investitie.
• Nu orice investitie din bani publici e neaparat necesara si utilila, unele sunt o cheltuire inutila de resurse. O investitie trebuie prioritizata si sa aiba sens.
• Vorbim de o echitate sociala si fiscala, masurile pozitive si negative trebuie repartizate astfel incat societatea sa le considere echitabile si suportabile.
• Oamenii politici vorbesc des despre PIB, CDS, deficit, lucruri care nu inseamna nimic pentru cetatean.
• PIB-ul reprezinta veniturile din activitatile pe care le efectueaza toti romanii din aceasta tara.
• In 2013 Romania va avea un PIB de circa 140 mld euro, ceea ce echivaleaza cu 7.000 euro anual pentru fiecare roman, impartit la 22 de milioane de romani.
• Dupa 2008 Romania a pierdut in mod consistent valoarea acestui PIB, de la 140 mld in 2008 am scazut la 132 in 2012.
• In 2012 am cheltuit mai mult decat am produs cu 3,1 mld euro, iar in 2013 cu 3.
• Efortul din 2013 va fi intoarcerea la 2008, sa inchidem patru ani de subdezvoltare.
• In 2013 veniturile statului vor ajunge la 46 mld euro, o treime din ce produc romanii merge catre bugetul public, respectiv 2300 euro pentru fiecare cetatean.
• Si in acest an vom cheltui mai mult decat producem, la finele lui 2013 fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 de euro decat era la inceputul anului.
• Aceasta diferenta este deficitul bugetar, care va fi acoperit din surse interne si externe.
• Cat are de platit Romania datorie publica? 51 mld euro, 2500 euro fiecare roman, de la nou nascut la cel mai in varsta are practic o datorie, datoria publica a Romaniei.
• In urma cu patru ani Romania avea 28 mld euro datorie, 1400 euro pentru fiecare cetatean.
• In acest an, Romania are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro. Guvernul are de rambursat 1,2 miliarde euro din imprumutul primit de la FMI si Uniunea Europeana.
• Romania are o datorie de 34,7% din PIB. In UE, doar trei tari au datorie mai mica (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), in timp ce 23 de tari au datorie mai mare.
• Avem de platit 10,2 miliarde euro salarii pentru personalul bugetar. Cand vorbesc de personal bugetar nu ma refer la functionarii publici, ci la toti cei platiti de la buget, medici, profesori, politisti, parlament etc.
• Pensii – 11,1 miliarde euro avem de platit, nu vreau sa reiau, avem 4,5 mil angajati, peste 6 mil de pensionari, e o sarcina importanta, dificila, dar pe care ne-am asumat-to toti.
• Investitii – 7,8 miliarde euro (din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), o treime din investitii se vor face din fonduri europene. Nu se reduce suma alocata in 2012, important e daca ii folosim prioritizat, avem 5000 de proiecte incepute si nefinalizate. Fostul ministru de Finante ne-a arata ca avem proiecte pe care le putem termina in 250 de ani daca nu le prioritizam. Fiecare cetatean trebuie sa inteleaga ca nu poate sa-si faca si casa, sa-si repare si masina si sa-si ia si haine in fiecare an.
• Cheltuieli cu bunuri si servicii – 7,6 miliarde euro. Cheltuieli cu asistenta sociala – 4,4 miliarde euro (poate parea mult, dar este procentul cel mai mic pe care il alocam cheltuielilor sociale din toate statele Uniunii Europene.
• Dobanzi la credite – 2,5 miliarde euro reprezinta doar dobanzi. Subventii – 1,1 miliard euro, contributia Romaniei la bugetul UE – 1,4 miliarde euro, in continuare, intre 2,5 mld fonduri primite e evident ca pentru Romania chiar si doar din acest punct de vedere apartenenta la UE e un avantaj. Alte transferuri si cheltuieli – 2,9 miliarde euro.
• Asigurari si asistenta sociala: 16,5 miliarde euro. Pentru sanatate: 6,2 miliarde euro din bani publici, transporturi: 4,9 miliarde euro, Educatie si cercetare 4,4 miliarde euro, Agricultura si dezvoltare rurala 3,8 miliarde euro, aici insa nu sunt incluse subventiile de la politica agricola comuna.
• Administratie publica centrala si locala 2,0 miliarde euro, Locuinte, servicii si dezvoltare publica 1,5 miliarde euro, pentru Aparare: 1 miliard euro, pentru mediu, 1 miliard euro, alte domenii bugetare (datorie publica, alte servicii generale etc): 5,0 miliarde euro.

• In 2012, am adoptat masuri de restabilire sociala a unor drepturi care in perioada crizei eu fost afectate: reintregirea salariilor in sectorul bugetar la nivelul din iunie 2010, plata a insemnat o cheltuiala suplimentara de 500 mil euro, neperceperea incepand cu luna mai a contributiilor pentru sanatate la pensionari si recuperarea graduala a sumelor taiate de fostele guverne, a insemnat in 2012 o cheltuiala suplimentara de 300 milioane euro.
• Cresterea absorbtiei de fonduri europene cu 450 milioane euro fata de 2011 a presupus sume suplimentare.
• Precizez, pentru ca s-a terminat campania electorala, in 2012 intr-o perioada de alegeri, de criza politica, am indeplinit totusi principale criterii – deficit bugetar – convenite cu partenerii nostri externi.

•  In anul 2012 Romania este pe primul loc in UE in ceea ce priveste efortul de scadere procentuala a deficitului bugetar, nu e neaparat o fericire sa fii pe primul loc la ajustare, dar s-au spus foarte multe lucruri anul trecut de dezastre economice, a fost dificil.
• Pentru prima data dupa 2007 ne-am incadrat intr-o limita de deficit, am cheltuit mai mult cu doar 3% din PIB
• Stabilitatea politica a ajutat la revenirea cursului de schimb la un nivel aproape surprinzator, azi euro e la o cotatie mai mica decat in aprilie 2012, stabilitatea si predictibilitatea din 2013 ne vor ajuta sa pastram acest indicator in limitele propuse.
• In 2012 nu am mai accesat niciun euro sau dolar de la FMI sau Comisia Europeana. Nu a mai trebuit sa  mai tragem de niciun ban care a stat la dispozitia Romaniei. Ne-am imprumutat de pe pietele private, insa la costuri din ce in ce mai mici. Avem de fiecare data o scadere a acestor costuri.
• Stiu ca si presedintele a folosit CDS, in romana ar fi prima de risc, un indicator important, cat de riscant considera pietele private ca e sa imprumuti bani Romaniei, in aprilie 2012 era 345, in prezent, CDS este 197.
• Indexarea pensiilor presupune o cheltuiala suplimentara in 2013 de 500 milioane euro.
• Finalizam restituirii sumelor retinute la pensionari din contributiile de sanatate, cheltuiala suplimentara fata de 2012 de 100 milioane de euro.
• Plata celei de-a doua transe de recuperare a salariilor bugetarilor – cheltuiala suplimentara de 1,1 miliarde de euro.
• Asiguram o cofinantare crescuta pentru fondurile europene cu 1 miliard de euro fata de 2012.
• Plata facturilor la medicamente – avem de platit 800 milioane euro pentru ce nu s-a platit pana acum.
• Doar aceste masuri presupun o alocare suplimentara de 3,5 mld euro.
• Ideea de reducere de cheltuieli are la baza un concept in care nu poti sa tai de la cel care are cel mai putin. Primul lucru e sa tai de la cel care are o functie importanta, venituri mai mari.
• Decizia adoptata ieri de a reduce numarul de consilieri, evident impactul nu e foarte mare, dar mesajul e ca nu se incepe de la baza cu taierea ci de la varf.
• In 2013 Parlamentul va ramane la nivelul de buget al anului 2012.
• La fel la Guvern, de la numarul de consiliri vom trece pana pe 31 martie la reduceri in aparatul central. Nu exista in nicio structura a aparatului central un singur post suplimentar aprobat, deja dupa primele HG exista o reducere intre 5 – 8 – 10% a numarului de personal.
• Eliminarea privilegiilor in companii de stat, autoritatil publice, exista privilegii despre care opinia publica stie foarte putin, dincolo de salariu, de venit.
• Sunt la fel de convins ca acolo unde vorbim de categorii speciale, cum este cea a revolutionarilor, solutia nu e sa cedezi, ci de a aplica corect.
• Suntem la 23 de ani dupa 1989 si cei care au merite speciale tara si bugetul le poate fi recunosctator, daca unii au abuzat sistemul a continua e un act de nedreptate.
• Unul dintre motivele pentru care avem atat de multe datorii e practica de a angaja cheltuieli fara a avea bani
• Zilele astea am aflat bugetul Festivalului Enescu, important si pentru o tara bogata, dar nu sunt bani.
• Nu mai aprobam finantarea niciunei investitii pentru care exista posibilitatea de a accesa fonduri europene. Interzicem prin legea bugetului.

• Stoparea alocarilor fondurilor europene pe criterii politice. Nu am aprobat si nu voi aproba alocari pe primarii din fondul de rezerva al Guvernului. Singurele hotarari au fost cele impuse de ICCJ, ca fondurile alocate de domnul Ungureanu sa ajunga la primarii.
• Vreau sa vorbesc despre datoriile istorice. Nu exista prea multe responsabilitati individuale, ci colective, eu nu ezit sa mi le asum.
• Despagubirile pentru terenuri si constructii nationalizate, Romania a restituit deja, in afara de cele in natura, 5 mld de euro, 4 prin Fondul Proprietatea, administrat privat, si un miliard cash. Foarte repede voi cere conducerii Autoritatii Nationale de Restituire sa publice pe site foarte clar cine cat a primit si prin ce tara sa afla. Mai sunt insa solicitari evaluate la 8 miliarde euro. Decizie CEDO e foarte clara, pana in aprilie 2013 Guvernul trebuie sa ia o decizie clara, solutia nu e simpla deloc, trebuie sa dam in natura ce se poate da, trebuie verificata corectitudinea si trebuie esalonata plata si trebuie.
• Hotarari judecatoresti pentru cadrele didactice – 770 milioane euro, avem hotarari judecatoresti pentru alti bugetari de 1,4 miliarde euro. Avem datorii ale autoritatilor locale de 2,2 miliarde de euro, in sistemul de sanatate avem datorii de circa un miliard euro si pentru taxa auto incasata in baza legilor anterioare avem de restituit un miliard de euro.
• Datoriile istorice ale statului sunt de 14 miliarde de euro.
• Anul 2013 nu permite si noi cresteri de salarii sau pensii. Am reparat ce s-a taiat in 2010 dar ar fi nerezonabil sa vorbim de cresteri suplimentare.
• Reformele principale: personalul bugetar este alocat pe niste criterii ce nu mai corespund realitatii, in sanatate avem prea putini angajati, la sanatate, in alte zone sunt prea multi.
• Reforma salarizarii – nu s-au aplicat niciodata prevederile legii salarizarii unice, avem in continuare functionari care au salariu de la stat de 3-5 ori cat un medic, profesor sau pompier.
• Actualul guvern isi propune o reforma reala.
• La fel sistemul social si de colectare a taxelor – dorim o reorganizare si restructurare fundamantala a Garzii Financiare, controlului vamal, a institutiilor car enu trbueie sa fie simpli incasatori de la cei cinsititi, ci un brat armat, un instrument de descoperire si sanctionare a celor care traiesc din evaziune fiscala.
• Reforma investitiilor publice – se va face inventarierea tuturor proiectelor incepute din 2007 si pana in prezent, luam decizia publica ce abandonam, iar pe cele cu adevarat importante le prioritizam.
• Vom lansa ghidul online al cetateanului pentru buget, unde fiecare cetatean va putea vedea cum sunt cheltuiti banii publici.
• Imi mentin hotararea de a prezenta tuturor grupurilor parlamentare cu deschiderea de a incorpora propunerile bune.
• Reorganizarea sistemului de colectare si de combatere a evaziunii fiscale si o continuare a reformei judiciare prin implementarea noilor coduri si prin capacitatea justitiei de a recupera prejudiciile de la cei care le-au produs.
• Pana azi nu exista nicio consecinta referitoare la neregulile majore inregistrate in ultimii ani la companii precum Posta Romana, Hidroelectrica, Oltchim, ANAF, CNAS, ANRMAP, unde s-au pierdut miliarde de euro din bani publici.