Fostul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, a declarat, miercuri, ca procurorii buni profesional din DNA nu s-au inscris in cursa pentru sefia institutiei, probabil din cauza pozitiilor pe care ministrul Mona Pivniceru le-a avut fata de aceasta institutie inainte de a prelua mandatul de la Justitie.

Morar a participat, miercuri, la o dezbatere organizata de Grupul pentru Dialog Social (GDS), cu ocazia lansarii cartii „Eu votez DNA! De ce merita sa aparam institutiile anticoruptie”, al carei autor este Cristian Ghinea.

Intrebat de ce procurorii cei mai buni din punct de vedere profesional din DNA nu s-au inscris la concursul pentru ocuparea functiei de procuror-sef al Directiei, Daniel Morar a raspuns: „Au fost niste intalniri pe care ministrul Justitiei le-a organizat cu procurorii din sistem inainte de a demara aceste proceduri. Si, inainte de aceste discutii, una din intrebarile procurorilor a fost: «Ce o sa faceti, doamna ministru, daca se prezinta doar exoticii?» . Raspunsul a fost: «daca o sa se prezinte doar exoticii, o sa numesc exotici». Colegii mei i-au spus ca nu se poate, pentru ca sunt functii importante. Probabil natura acelei discutii, probabil pozitiile ministrului Justitiei fata de DNA, de dinainte de a ajunge ministru, i-au determinat pe procurorii din DNA sa nu participe la aceasta procedura. Ce pot sa va spun cu certitudine este ca majoritatea colegilor buni din DNA nu s-au inscris in aceasta procedura”.

Daniel Morar considera ca activitatea DNA va fi mult influentata de modul in care va fi condusa de viitorul procuror-sef.

„Ce se va intampla de aici incolo? Depinde foarte mult de cel care va fi numit sef al DNA. Procurorii care lucreaza acum in DNA, in principiu, nu dispar de acolo. Nu ar trebui sa fie schimbari majore de atitudine, insa depinde foarte mult de seful institutiei, de ideile pe care le induce procurorilor si depinde de ceea ce face procedural. Un procuror-sef are atributii care ii permit sa infirme solutiile in dosarele colegilor, dar va avea de dat explicaþii public. Eu spun ca nu este ireversibil nimic la DNA. Stiu ca procurorilor le poti da de ales: daca le creezi conditiile sa fie curajosi, sa isi faca meseria la cote inalte, si-o fac. Daca le creezi conditii sa fie lasi si lenesi, or sa fie lasi si lenesi. Sunt procurori, chiar si din DNA, acum plecati prin alta parte, care afirmau: «daca seful ne spune sa facem dosare, facem, daca ne spune sa nu facem, nu facem» „, a explicat Morar.

El a adaugat ca procurorii respectivi nu s-au mai inscris in cursa pentru ca nu au dorit sa fie respinsi pe o procedura care nu era transparenta.

„La mine a fost o alta problema, pentru ca s-au facut afirmatii ca o sa propuna pe oricine, mai putin pe Daniel Morar. V-am raspuns la intrebarea de ce nu mi-am depus si eu candidatura. (…) Acesti oameni au fost la discutia cu ministrul Justitiei, nu am intermediat-o eu si ei au perceput corect. Va spun ca nicio procedura de alegere a procurorilor generali nu este infailibila, depinde de buna credinta si priceperea ministrului. Iar actualul ministru al Justitiei a avut pozitii critice fata de DNA in necunostinta de cauza. Critici aduse DNA-ului, s-a pronuntat ca sunt dosare politice. A fost o atitudine de respingere din partea colegilor mei. Spuneau: «un asemenea om nu poate sa faca o procedura corecta din moment ce are idei preconcepute despre anumite dosare». Va garantez ca, daca ar fi o alta procedura, cu siguranta s-ar inscrie, pentru ca oamenii buni nu s-au inscris in actuala procedura”, a mai spus Morar.

Delapidare, evaziune fiscala si spalare de bani, sunt doar cateva dintre faptele comise de Catalin Chelu si familia sa. Omul de afaceri a fost acuzat ca impreuna cu alti membri ai familiei sale, a infiintat 168 de firme si 10 ONG-uri pe care le-a folosit la tranzactii bursiere, obtinand control asupra mai multor firme din portofoliul SIF-rilor. Ulterior, a folosit aceasta pozitie de control pentru a delapida respectivele societati, producand un prejudiciu total de 20 mil de euro. Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au inceput urmarirea penala pentru Călin Cătălin Chelu, Cezar Rimar, Doina Lilioara Rimar și Gabriel Constantinescu, din municipiul Galați, precum și față de alte 12 persoane.

 „În fapt, s-a reținut că învinuitul Chelu Călin Cătălin, împreună cu membri ai familiei sale, au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și alte persoane, acționând în scopul obținerii de beneficii financiare substanțiale prin eludarea dispozițiilor legale referitoare la tranzacțiile efectuate pe piața de capital și convertirii în lichidități a plasamentelor deținute la diferiți emitenți – societăți comerciale ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe BVB – Secțiunea RASDAQ”,   s-a precizat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Majoritatea firmelor infiintate de catre Calin Chelu, au fost de tip SRL si au avut sediul in Galati. „Ulterior, învinuitul a dispus în mod discreționar de  resursele societăților astfel controlate, beneficiind de lichiditățile obținute prin delapidarea patrimoniului acestora”, afirma procurorii DIICOT.

In urma controlului de catre membrii gruparii, s-a precizat ca intre 2001-2008, au fost achizionate numai printr-o singura casa de brokeraj titluri emise de SIF-uri în valoare estimate de peste 780 de milioane de lei, din care s-au încasat dividende de 760.000 de lei și s-a retras din conturi suma de 154 de milioane de lei, precizeaza procurorii.

In preajma campaniei electorale, Sindicatul National al Politistilor  va protesta in semn de nemultumire fata de modul in care, in urma rectificarii bugetare, li s-au redus banii pentru echipament pe 2012.

Ministrul de Interne, Mircea Dusa, a anuntat, inca din septembrie, ca in urma negocierilor cu Ministerul Finantelor, politistii vor primi doar 8,66%  din drepturile pentru echipament, care le mai au de incasat pe 2012, afirma sindicatul.

„Reamintim că, până acum, personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică și siguranță națională a primit drepturile financiare respective. Acum, în pragul campaniei electorale, vorbele goale, precum buzunarele polițiștilor, schițează, pentru noi, primele date ale viitoare guvernări: demagogie și dispreț față de polițiști. Reducerea la 8,66% din întregul sumei restante, precum și alte abuzuri ale conducerii MAI față de relațiile de muncă și drepturile personalului, îi determină pe polițiștii membrii ai SNPPC să organizeze proteste publice cu o maximă vizibilitate socială, ce se vor desfășura chiar în campania electorală a celor care doresc să ocupe prima putere în stat”, scria în comunicatul SNPPC.

Sindicalistii i-au trimis prim-ministrului, Victor Ponta, un comunicat prin care  cer gasirea unor solutii legale, avertizand ca “in caz contrar, începând cu data de 19 noiembrie 2012, SNPPC va declanșa acțiuni de protest, pe fundalul campaniei electorale, în toată țara. La proteste vor participa: polițiști, personal contractual din MAI și membrii lor de familie”.

In urma discutiilor, MAI a specificat ca suma de 152,5 milioane de lei, va fi alocata pentru asigurarea sumei necesare platii salariilor și a drepturilor conexe până la sfârșitul anului. Din aceeasi bani vor fi platite si, partial, normele de echipament aferente anului 2012 și cheltuieli pentru bunuri și servicii, respectiv plata integrală a arieratelor și a restanțelor (ex: expertizele medico-legale), achiziționarea carburanților și a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilității autospecialelor MAI, și plata utilităților si  a materialelor criminalistice , a precizat MAI intr-un comunicat catre Mediafax.

Cazul senatorului Mircea Diaconu genereaza un conflict constitutional intre puterile statului. Seful Agentiei Nationale de Integritate a anuntat ca se va adresa, astazi, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Horia Georgescu si-a manifestat increderea ca CSM va sesiza Curtea Constitutionala printr-un demers care sa transeze acest conflict.

„Ne adresam Consiliului Superior al Magistraturii si le aducem in atentie ca asistam la un conflict constitutional intre puterile statului. CSM va analiza solicitarea noastra. Sunt convins ca va sesiza Curtea Constitutionala printr-un demers care sa transeze acest conflict”, a declarat presedintele ANI.

Horia Georgescu a precizat ca „Agentia Nationala de Integritate nu are alte instrumente in afara de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii.”

Plenul Senatului a respins, in sedinta de marti, posibilitatea incetarii mandatului de senator pentru liberalul Mircea Diaconu, care, potrivit Agentiei Nationale de Integritate, se afla in stare de incompatibilitate. Impotriva incetarii mandatului de senator s-au exprimat 32 de senatori, in timp ce „pentru” au votat 23 de senatori. Zece senatori s-au abtinut de la vot. Votul a fost secret si electronic.

Comisia Europeana (CE) a anuntat, prin purtatorul de cuvant al institutiei, Mark Grey, ca regreta decizia Senatului roman de a nu da curs unei sentinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in cazul senatorului Mircea Diaconu. „Este important pentru statul de drept in Romania ca deciziile judecatoresti sa fie aplicate cu strictete. Decizia Senatului roman este in contradictie cu recomandarea Comisiei de “a cere demisia membrilor parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate, care este inclusa in ultimul raport pentru Romania adoptat in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare”, a precizat Grey.

Reprezentantii ARC considera ca dupa ce s-a luptat cu legea vreo doi ani, iar acum a ajuns sa incurce treburile la MCV, este momentul ca Mircea Diaconu sa isi vada de actorie.

Calin Popescu Tariceanu a declarat, citat de Agerpres, ca suspendarea Presedintelui Traian Basescu a devenit o obsesie de care politicienii romani trebuie sa scape.

„Subiectul suspendarii este adus in discutie intr-un mod nepotrivit. Multi dintre politicienii romani ar face bine daca ar scapa de obsesia care ii bantuie de dimineata pana seara”, a precizat fostul Premier.

In plus, acesta a subliniat ca tot episodul suspendarii din vara a lui Traian Basescu a destabilizat tara si ne-a adus un grav prejudiciu de imagine in plan european.

„O tara cum este Romania care vara trecuta a fost in mod predominant macinata de acest conflict politic major nu poate sa contribuie cu deplinatatea forțelor sale ca problemele europene sa-si gaseasca o rezolvare. Cu alte cuvinte, noi nu ne putem aduce contributia pe care multi o asteapta pentru ca Romania este intr-un fel slabita in urma acestei situatii politice pe care am traversat-o in vara trecuta”, a adaugat Tariceanu.

Declaratiile fostului Prim-ministru vin dupa ce presedintele fondator PC, Dan Voiculescu, a afirmat ca Presedintele Traian Basescu trebuie suspendat pana la data alegerilor Parlamentare, astfel incat pe 9 decembrie sa fie organizat si referendumul.

„Data de 10 decembrie trebuie sa fie ziua in care Traian Basescu nu mai e presedintele Romaniei. (…) Eu cred ca 9 decembrie poate fi ziua in care romanii, mergand la vot sa-si aleaga parlamentarii, sa poata sa voteze pentru demiterea lui Traian Basescu”, a precizat Voiculescu.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat ca tranzitia a presupus ca Romania sa se debaraseze si de o mentalitate dominata de frica, iar in prezent multi romani se tem sa infrunte elita nascuta din cenusa anului 1989, cu legaturi cu fostul regim si Securitatea, potrivit Mediafax.

„Asemenea tuturor fostelor tari comuniste din Europa Centrala, Romania a trebuit sa se debaraseze nu doar de un regim nedemocratic, represiv, si de o economie planificata, ci si de o mentalitate care, asa cum ne-a reamintit Havel, era dominata de frica. Primii zece ani de la Revolutie au fost dificili pentru Romania. O elita a luat fiinta din cenusa anului 1989. Ea a ajuns sa domine sectoare ample ale economiei, mass-media si clasei politice. Era o elita care, in prea multe cazuri, avea legaturi cu fostul regim comunist si chiar cu Securitatea. Tocmai de aceea si acum multi romani se tem sa o infrunte”, a afirmat Gitenstein.

El a explicat ca tocmai din acest motiv statul de drept este foarte important pentru procesul de tranzitie din Romania.

„Institutiile juridice puternice, independente, sunt esentiale in aceasta tranzitie. Nu este suficient sa le acorzi oamenilor drept de vot. Trebuie sa le oferi cetatenilor capacitatea de a-si revendica drepturile: drepturile omului si drepturile civile, dreptul cetatenilor romani la proprietate si principiul fortei obligatorii a contractului. In lipsa acesteia, existenta unei prosperitati reale si a unei democratii reale, eficiente, sunt imposibile”, a argumentat Gitenstein.

Chiar daca o treime din angajatii TVR sunt disponibilizati, iar datoriile ajung la milioane de euro, conducerea TVR a gasit surse pentrui a finanta doua filme dintre care unul semnat de Sergiu Nicolaescu.

Conducerea TVR a aprobat finantarea a doua filme artistice din bugetul propriu desi, saptamana trecuta, dupa rectificarea bugetara, guvernul a taiat 1,9 milioane de lei din fondurile Societatii Romane de Televiziune, bani care figurau ca neutilizati in contabilitatea companiei publice.

Fondurile taiate de Guvern erau destinati investitiilor.  Presedintele SRTv, Claudiu Saftoiu, a propus in sedinta Consiliului de Administratie aprobarea a doua filme artistice, dintre care unul este regizat de eternal Sergiu Nicolaescu.

Astfel, presedintele Comisiei de Cultura din Senat, Sergiu Nicolaescu, in varsta de 82 de ani, a primit din partea TVR suma de 380.000 lei pentru finantarea unui nou film artistic intitulat “Trenul Mortii”.

UPDATE: Într-un email transmis redacției Nașul TV, Sergiu Nicolaescu susține că nu a solicitat și nu a primit bani de la TVR, iar filmul “Trenul Mortii” nu este produs și regizat de el.