Premierul Mihai Razvan Ungureanu a declarat, joi, la postul public de radio, ca nu se vor aduce modificari la legea fiscala pana la sfarsitul anului 2012.

“Pana la sfarsitul anului, nu avem intentia sa modificam ceva in domeniul fiscal, in domeniul taxarii. Nu vom aduce variatii suplimentare la acest capitol”, a anuntat Prim-ministrul Ungureanu.

Ungureanu a abordat si problema privatizarii Cupru Min, exploatarea gazelor de sist si motiunea de cenzura a Opozitiei. Referindu-se la conditiile in care s-a realizat privatizarea Cupru Min, Premierul a mentionat ca statul a vandut o companie cu probleme.

“A fost scoasa la vanzare o companie complet neprofitabila. In ultimii 20 de ani nu a existat companie gestionata de stat in domeniul minier care sa fi fost profitabila. Sunt pompe care absorb bani din bugetul de stat. Privatizarea lor, destul de dificila altminteri, nu a inceput acum, a inceput in timpul Guvernelor din anii ’90. Va amintiti discutiile. Privatizarea Cupru Min s-a facut printr-o licitatie deschisa, absolut transparenta. A fost scoasa la vanzare cu 57 de milioane si s-a ajuns la peste 200. Minereul de acolo ar fi trebuit sa ajunga la o uzina din Zlatna, care a fost intre timp distrusa. Oricum nu am fi avut posibilitatea de a o exploata noi: nu avem nici tehnologia, nici fonduri in bugetul de astazi. Fara discutie ca va fi vorba si despre o redeventa la aceasta exploatare. In momentul acesta exista un contract de privatizare, planul de business va fi altceva. Cupru Min este o companie care nu era profitabila nici in regimul comunist”, a declarat Premierul.

In ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist, Premierul a clarificat: “La Barlad, in Monitorul Oficial, exista un acord petrolier cu Chevron. Nu exista un acord de exploatare a gazelor, despre care nu stim nimic. Acolo este vorba despre o prospectare. Se face clar o prospectare care nu presupune nici avize de mediu, nici nimic. Este totul intr-o faza foarte incipienta, o sonda foarte subtire”. Acesta a mentionat ca atat exploatarea, cat si prospectarea gazelor de sist intra in categoria acordurilor petroliere.

“Toate se numesc acorduri petroliere, pentru ca gazele pot acompania sau nu resursele de petrol. Abia cand vorbim de exploatare e nevoie de avize de mediu. Deocamdata vorbim de zacaminte prezumate. Compania face prospectiunile si spera sa ajunga la un rezultat multumitor. Aceste acorduri se clasifica printr-o lege, Legea petrolului din 2004. Daca exista vointa de ambele parti ca acordul sa fie declasificat, el poate fi declasificat. Daca nu exista vointa ambelor parti sau a uneia dintre parti, nu poate fi declasificat. Acordul se clasifica prin legea petrolului si se declasifica prin vointa partilor”, a adaugat Prim-ministrul.

Premierul Ungureanu s-a referit si la motiunea de cenzura pe care Opozitia urmeaza sa o depuna, declarand ca aceasta nu are obiect, in cazul UMF Targu Mures statul nefacand altceva decat sa aplice legea.

“Daca motiunea are ca motiv Universitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures, este una din rarele ocazii, pentru mine prima, in care se depune motiune de cenzura pentru ca Guvernul a respectat legea. Motiunea de cenzura nu mai are obiect – UMF Targu Mures s-a acomodat cu solutia. Este o tara in care prin schimbarea de Guverne nu ducem altceva decat la anarhie institutionala. Este riscant si complet daunator la adresa stabilitatii noastre politice si economice”, a conchis Mihai Razvan Ungureanu.

 Presedintele Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Dimitriu, sustine ca, atat el, cat si angajatii CCIB au adus bani de acasa pentru a se ameliora situatia institutiei, afectata de criza economica. Dimitriu se disculpa, spunand ca nu a fost vorba de santaj, ci angajatii au dorit sa cotizeze cu diferite sume de bani pentru a nu se ajunge la restructurari. El sustine ca initiativa a apartinut angajatiilor, insa, desi lui i s-a parut o solutie viabila, nu a luat nicio decizie fara a consulta Directia Juridica din cadrul CCIB si o casa de avocatura, ambele consultatii confirmandu-i ca legea permite ca salariatii sa isi sponsorizeze angajatorul.

“Referitor la acuzatia de santaj fata de salariati, subliniez ca in contextul dificil al crizei economice, activitatea Camerei bucurestene, ca si a intregului sistem cameral, a avut de suferit, ceea ce a condus la deteriorarea situatiei financiare a CCIB. Intrucat solutia fireasca pentru ameliorarea acesteia era restructurarea activitătii, inclusiv prin disponibilizarea de personal, o parte dintre salariatii CCIB si-au exprimat disponibilitatea şi au hotarat sa contribuie financiar la sustinerea activitatii Camerei”, explica Sorin Dimitriu, intr-o scrisoare deschisa.

Presedintele CCIB a tinut sa sublinieze ca angajatii Camerei nu sunt singurii care se gandesc la binele institutiei, ba chiar si el a donat suma de 80 500 de lei.

“Mentionez ca si eu, personal, am contribuit financiar la buna desfasurare a activitatii CCIB, cu suma de 80.500 de lei”, a adaugat Dimitriu.

Presedintele Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Dimitriu, este anchetat de Directia Nationala Anticoruptie, alaturi de consilierul Gabriela Dumitriu si directorul general al CCIB Gabriel Mihut, pentru santaj, constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu. Potrivit procurorilor DNA, cei trei au constrans opt angajati CCIB sa “dea lunar o suma de bani cuprinsa intre 30% – 70% din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum si sa semneze, lunar, un inscris intitulat ‘contract de sponsorizare’ cu institutia, avand ca obiect aceste sume de bani”. In cazul in care salariatii refuzau sa cotizeze, li se desfacea contractul de munca. Marti, Tribunalul Bucuresti a respins solicitarea procurorilor DNA de retinere pentru 29 de zile, urmand ca cei trei inculpati sa fie cercetati in libertate.

 Societatea Academică din România (SAR) a făcut public, joi, raportul anual de analiză și prognoză. Prezentarea raportului a avut loc la reprezentanța UE (Uniunii Europene) din România. S-a discutat aprins fiecare capitol al raportului: despre momentul aderării țării noastre la moneda euro, despre problema cheltuirii fondurilor europene pentru dezvoltarea regională și despre eterna problemă a subfinanțării sistemului de sănătate.

Ca imagine generală, raportul SAR este de un optimism prudent pentru anul 2012. Pentru ca România să se redreseze și să se dezvolte, este nevoie să fie păstrat un control strict asupra cheltuielilor bugetare, să fie menținut acordul cu FMI (Fondul Monetar Internațional) și să crească impactul fondurilor europene. Acestea sînt condițiile experților SAR care au întocmit raportul. De asemenea, cheltuielile pentru cîștigarea de sprijin electoral sînt văzute drept cel mai mare risc pe termen apropiat. În perspectivă îndelungată, raportul este sceptic față de capacitatea României de a-și crește avantajele și a deveni competitivă în zona euro înainte de anul 2020. Foarte important, în opinia celor care au întocmit raportul este ca Guvernul să reducă contribuțiile sociale, să accelereze absorbția fondurilor europene, să nu crească cheltuielile excesive, să nu renunțe la acordul cu FMI, iar trecerea la euro să se realizeze în următorii 10 ani.

Problema aderării țării noastre la zona euro a fost una destul de aprins dezbătută. Raportul SAR spune că există șanse mari ca România să îndeplinească așa numitele criterii de convergență nominală stipulate în Tratatul de la Maastrich pînă la finele anului 2012, iar moneda euro să fie adoptată pînă în 2015, dar au fost voci in sală care au susținut contrariul. Și încă destul de pertinent.

Argumentul adus de Lucian Albu de la Institutul de Prognoză Economică a fost cel care a închis cumva discuția: “Reformă tare mă îndoiesc că va face România în afara uniunii monetare.”

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, raportul are în vedere problemele apărute la Programul Operațional Regional (POR) gestionat de Ministerul Dezvoltării. Experții care au întocmit raportul SAR punctează că: “Dacă se dorește creșterea capacității administrative a regiunilor, atunci toate stagiile gestionării fondurilor destinate regiunilor trebuie să ia în considerare situațiile particulare ale fiecărei regiuni, iar abordarea generală trebuie să permită ajustarea realităților la obiectivele regionale și locale, atît prin modificarea arhitecturii instituționale, cît și prin aplicarea principiului subsidiarității în mod consecvent.” Au fost discutate aspecte legate de problemele care apar în implementarea fondurilor europene, de cele care apar în etapele de implementare și evaluare.

Finanțarea sistemului sanitar este considerat eterna problemă a Guvernului român. În raport sînt punctate principalele probleme ale finanțării acestui sistem: plățile informale ridicate ale consumatorilor de servicii medicale, salariile mici ale personalului medical, infrastructura medicală învechită, raportul dintre consumul redus al medicamentelor din bani publici (sub media europeană) și prețul medicamentelor (comparabil cu media europeană). Și cum raportul nu este doar o critică seacă a sistemului sanitar, au fost găsite și o serie de măsuri care trebuie să fie adoptate fără întîrziere în domeniul sănătății. Printre aceste măsuri se numără: liberalizarea salariilor și deblocarea posturilor din sănătate, redefinirea pachetului minim de servicii și introducerea co-plății, modificări de substanță în politica medicamentului, măsuri împotriva risipei, ineficienței și fraudei în sistemul sanitar, precum și măsuri pentru protejarea drepturilor pacienților și responsabilizarea acestora. În final, raportul trage o concluzie foarte simplă: “Majoritatea măsurilor punctuale trebuie și pot fi adoptate fără întîrziere, prezentul raport recomandînd luarea de inițiative în cel mai scurt timp.”

[jwplayer config=”600×394″ file=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/04/SAR.m4v” image=”https://www.nasul.tv/wp-content/uploads/2012/04/SAR.jpg” html_5=”https://www.nasul.tv:1001/wp-content/uploads/2012/04/SAR.m4v”]

Liderul PSD, Victor Ponta, a anuntat, joi, ca va inainta o plangere penala impotriva Prim-ministrului Mihai Razvan Ungureanu si a ministrilor co-semnatari ai hotararii de Guvern, prin care se aloca bani primariilor din Fondul de rezerva. Ponta scrie pe blogul personal ca va depune sesizarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

“Am asteptat sa vad modul in care Guvernul condus de Mihai Razvan Ungureanu a inteles sa repartizeze catre autoritatile locale bani din Fondul de Rezerva. Potrivit  legii nr. 500/2002 (art. 30 alin. 2), fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului ‘se repartizeaza prin hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar”, spune Ponta.

Victor Ponta acuza Guvernul ca, cel putin in judetul Gorj, a impartit incorect banii pentru primarii, sustinand ca in localitatile conduse de primari USL-isti nu s-au alocat sumele promise, pe cand la primariile cu edili PDL sau PNG, banii au fost primiti.

“Azi am intrat in posesia listei localitatilor din judetul Gorj, care au primit bani de la MRU. Datele sunt confirmate de presa locala PDL si de surse guvernamentale.  M-a interesat in primul rand Gorjul, deoarece este judetul ai carui locuitori m-au votat si in 2004, si in 2008, cu o majoritate absoluta, sa ii reprezint in Parlamentul Romaniei. Iar votul acestor oameni inseamna enorm pentru mine, deoarece imi ofera legitimitatea si responsabilitatea fara de care nu ar trebui sa ocupi o functie publica importanta. (…) Judetul Gorj este un judet grav afectat de criza economica, profund afectat de coruptie si capusat de managerii PDL-isti, care conduc de multi ani discretionar si falimentar cele mai importante unitati industriale din zona energiei. Asa ca sprijinul guvernamental fata de comunitatile locale este extrem de important si chiar vital.

Gorjul are 70 de localitati, acestea fiind conduse de  51 primari USL (PSD+PNL+PC , inclusiv cele 2 municipii), restul de 16 apartinand PDL si 3 PNG  (un partid cu rezultate bune in 2008 pe plan judetean, dar ai carui alesi locali au trecut inevitabil in sfera de influenta a Puterii, fiind lipsiti de alt gen de sprijin)”, adauga Ponta.

Presedintele PSD sustine ca prin denuntul penal pe care urmeaza sa il depuna il va “invata o lectie” pe Mihai Razvan Ungureanu.

“In zilele urmatoare, in calitatea mea de deputat de Gorj, voi depune la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o plangere penala impotriva Premierului si a ministrilor care au contrasemnat o hotarare de guvern vadit ilegala. Acestia au comis  infractiunea de abuz in serviciu si au prejudiciat grav interesele legitime ale locuitorilor celor  51  localitati din judet care nu au primari PDL!”, incheie Ponta.

Atacul liderului USL la adresa Premierului vine dupa ce, marti seara, Mihai Razvan Ungureanu l-a criticat pe Ponta intr-o emisiune televizata, acuzandu-l de lipsa de responsabilitate si ipocrizie.

Citeste aici: https://www.nasul.tv/2012/04/04/mru-atac-la-ponta-lipsa-de-responsbilitate-ipocrizie-inapoi-la-scoala-o-sa-ma-tina-minte/

Ritli a declarat, joi, ca in noul text al legii vor aparea noutati precum asigurarile suplimentare de sanatate la Casele de Sanatate de Stat. Pacientul va fi obligat sa-si faca asigurare publica de sanatate si va putea opta si pentru asigurare privata pentru tratamente medicale. De asemenea, se lucreaza si la reviziurea pachetului de baza de sanatate, care va eficientiza costurile si finantarile serviciilor de sanatate in favoarea pacientului. Potrivit ministrului, se are in vedere reglementarea mai ferma in ceea ce priveste medicamentele scumpe ca si modul de distribuire a lor.

” Este incurajatoare dorinta de schimbare a legislatiei si deschiderea pentru adoptarea noii legi a sanatatii”, a declarat ministrul Ritli.

Ministrul Sanatatii a mai spus ca decizia inchiderii celor 67 de spitale a fost o masura buna, pentru ca s-au economisit bani care au fost distribuiti spitalelor performante, angajatii fiind transferati la alte unitati medicale.”Spitalele inchise nu erau spitale, numai pe firma scria spital. Pacientii stateau doar din motive sociale. (…) Masura a fost dureroasa dar o analiza profunda arata ca a fost o masura absolut necesara”, a afirmat ministrul Sanatatii.

Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a recomandat, in luna februarie, ca proiectul pentru noua lege a sanatatii sa fie gata pana in iunie, iar pana la inceputul toamnei sa fie in dezbatere publica. FMI a mai solicitat Guvernului sa corecteze legislatia privind co-plata si taxa de claw-back.

„Am cerut Ministerului Sanatatii sa lucreze la un nou proiect de reforme cuprinzatoare care sa se refere la ingrijorarile si preocuparile populatiei si sa aiba o perioada extinsa de consultari publice in acest sens. Nu trebuie sa se arunce cu capul inainte, trebuie sa fie sigur ca publicul este de acord. Deci le vom acorda alte sase luni pentru aceasta. Intre timp, am cazut de acord asupra unor masuri pe termen scurt, care sa vizeze unele probleme din sistem’’, a declarat Jeffrey Franks.

Mai multe perchezitii ale DNA au avut loc, joi, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iasi, de unde au fost ridicate mai multe documente. Surse judiciare au afirmat ca ancheta il vizeaza atat pe directorul institutului, medicul chirurg Grigore Tinica, cat si pe alti doi chirurgi, Igor Nedelciuc si Raul Eduard Dabija.

O echipa de procurori ai Directiei Nationale Anticoruptie, jandarmi si politisti in civil, au descins, joi dimineata, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iasi, unde au solicitat mai multe documente ale institutiei, pe care le-au transportat la sediul DNA.

Purtatorul de cuvant al DNA Iasi, Luminita Merisescu, a declarat ca este vorba de o perchezitie, fara sa precizeze insa motivul descinderii procurorilor. Potrivit anchetatorilor, exista suspiciuni in accesarea unor fonduri europene precum si in decontarile de catre Casa Nationala de Sanatate a unor acte medicale care nu au fost realizate niciodata.

Surse neoficiale au precizat ca medicul Gheorghe Tinica este audiat de procurorii DNA  inca de dimineata, dar nu au mentionat daca in calitate de martor sau de suspect.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat, joi, la Radio Romania, ca va prelua interimatul de la Ministerul Mediului, mentionand ca in scrisoarea sa catre Presedinte nu a facut nicio nominalizare pentru aceasta functie.

“Am luat nota de demisia domnului ministru. Scrisoarea mea catre domnul presedinte nu contine o propunere de inlocuire a domnului Borbely cu alt nume, voi prelua interimar portofoliul Mediului”, a declarat Premierul.

In ceea ce priveste demisia ministrului Mediului Laszlo Borbely, Prim-ministrul Ungureanu a declarat ca regreta decizia acestuia de a pleca din Cabinet, caracterizandu-l drept un om cu demnitate care “isi poate dovedi nevinovatia”.

“Domnul ministru Borbely, pe care il cunosc de foarte mult timp, a dovedit demnitate pe tot parcursul activitatii sale guvernamentale si isi poate dovedi nevinovatia. Tin sa spun ca l-am apreciat foarte mult. Plecarea sa din Cabinet nu imi produce o senzatie de confort. N-am avut ocazia sa fim in acelasi cabinet decat doua luni de zile, am mai lucrat insa impreuna in trecut. E un om cu amplitudine politica, un spirit cu care mi-a facut intotdeauna placere sa ma intalnesc”, a mai adaugat Mihai Razvan Ungureanu.

Statul roman a incasat, in anul 2006, 2,2 miliarde de euro de la Erste Bank, pen­tru un pachet de 36,8% din titlu­ri­le BCR, iar de la BERD si IFC cate 750 milioane de euro, fiecare, pen­tru pa­che­te de 12,5% din capita­lul so­cial in ur­ma privatizarii ce­lei mai impor­tan­te banci romanesti.

Privatizarea s-a facut sub Guvernul Tariceanu, in mandatul de ministru de finante al lui Sebastian Vladescu, iar banii au intrat in Fondul National de Dezvoltare(FND), din care se puteau finanta investitii sau acoperi “unelele necesitati” ale Trezoreriei. Banii urmau sa fie cheltuiti, potrivit declaratiilor lui Vladescu, pentru construirea  de autostrazi, la acea data estimarea costurilor pentru 100 de km fiind de aproximativ 1 miliard de euro.

“In a doua parte a lui 2008 in Ro­mania au aparut primele sem­ne ale crizei. Veniturile con­so­lidate ale statului s-au pra­busit, dar cheltuielile nu au putut fi redi­mensionate (era si cam­pa­nie elec­torala pentru alegerile legis­lati­ve). Deficitul bugetar a ajuns la finalul anului la 5,5% din PIB (2,4% la finalul lui 2007), in vre­me ce dobanda la creditul lom­bard ajunsese în octombrie 2008 la 14,25%.

In aceste conditii, ministrul de finante Varujan Vosganian, suc­ce­sorul lui Sebastian Vla­descu, nu a redus cheltuielile, ci a luat bani din Fondul Naţional de Dez­voltare si cu ei a platit sala­riile si pensiile. Mai apoi s-a justi­fi­cat ca, pe masura ce pietele se cal­meaza, iar dobanzile scad, sta­tul poate emite titluri, iar banii ob­tinuti sa fie pusi din nou in FND si sa fie folositi pentru inves­titii. Guvernul Emil Boc in­sta­lat dupa alegerile legislative si presedintele Traian Basescu au acu­zat fosta guver­nare liberala ca a ‘păpat’ banii BCR cu po­meni electorale.

Dobanzile au scazut intre timp spre 6-7%, dar nimeni nu se mai gandeste sa se imprumute pe piete pentru a acoperi „gaura” de la BCR – cum sus­ţi­nea Vos­ga­nian in 2009 -, in con­ditiile in care statul are oricum ne­voie in 2012 de im­prumuturi de aproximativ 2,5 mld. euro doar pentru finantarea defici­tului bugetar fixat la 1,9% din PIB”, se arata intr-o analiza realizata de Ziarul Financiar.

Schimbarea Guvernului Boc si instalarea lui Mihai Razvan Ungureanu la sefia Executivului au dus la scaderea numarului romanilor care considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita, potrivit sondajului IMAS pe luna martie.

Barometrul IMAS comandat de “Adevarul” indica faptul ca 78,6% din romani considera ca tara noastra nu se indreapta intr-o directie corecta, in comparatie cu inceputul anului, cand proportia pesimistilor era cu 10 procente mai mare. In luna ianaurie, in contextul protestelor stradale, cota celor care se aratau nemultumiti de perspectivele Romaniei era de 88,1%.

Numirea lui Mihai Razvan Ungureanu in fotoliul de premier a facut ca procentul celor nemultumiti sa scada la 78,6%, in conditiile in care actualul sef al Executivului se bucura de increderea a 25% din romani, clasandu-se intre copresedintii USL, Victor Ponta (25,9%) si Crin Antonescu (24,6%). Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cota de neincredere a populatiei s-a diminuat cu aproximativ 11%. In aprilie 2011, cota celor care sustineau ca Romania merge intr-o directie gresita era de 89,1%.